#UCRAINA-PATRU ANI DE RÃZBOI/Axinia: Războiul din Ucraina, cel mai rău lucru întâmplat în Europa postbelică
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Războiul din Ucraina este fără îndoială cel mai rău lucru întâmplat pe continentul european după Al Doilea Război Mondial și după destrămarea URSS, iar conflictul în care Rusia este agresorul și Ucraina țara invadată este deopotrivă malaxor de vieți omenești și incinerator de resurse financiare, a declarat marți, pentru AGERPRES, eurodeputatul Adrian-George Axinia (grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, ECR), în ziua când se împlinesc exact patru ani de la invadarea Ucrainei de forțele ruse.
''Din perspectivă economică, efectele războiului au fost chiar mai grave decât pandemia. Spre exemplu, Germania, principalul motor economic al Europei, este și acum în pragul contracției economice. În general, Uniunea Europeană se află pe o zonă de stagnare prelungită. Tocmai de aceea, este absolut de neînțeles de ce Bruxelles-ul își dorește atât de tare să alimenteze prelungirea conflictului în loc să acționeze pentru stoparea sa. Cele 90 de miliarde de euro împrumut proaspăt aprobate de Parlamentul European la inițiativa Comisiei nu vor face decât să alimenteze flacăra conflictului. Era dezirabil ca acești bani să meargă în reconstruirea Ucrainei, nu către mașinăria de război'', a spus eurodeputatul AUR.
El s-a referit și la ajutorul României pentru Ucraina, afirmând că autoritățile de la București refuză să facă publice datele concrete ale ajutorului financiar pentru Kiev. ''L-am auzit recent pe fostul ministru de finanțe Adrian Câciu vorbind despre 1,5% din PIB alocați în ultimii patru ani. Dacă este să-i dăm crezare acestuia, în termeni nominali, asta ar însemna vreo 20 de miliarde de euro, sumă absolut colosală care ar explica și deficitul bugetar cu care se confruntă țara noastră'', a apreciat Axinia.
În opinia sa, sancțiunile împotriva Rusiei au fost, încă de la început, mai degrabă demersuri simbolice, efectele lor fiind limitate. ''În toamna acestui an, într-un discurs pe care l-am susținut în Parlamentul European, eu am prezentat datele oficiale ale Suediei care arătau că UE a ajutat cu 187 de miliarde de euro Ucraina, dar a importat gaze și petrol de peste 201 miliarde de euro de la Putin, direct sau indirect prin flota sub pavilion străin pe care o comandă Moscova'', a explicat Adrian-George Axinia, care este printre altele membru al Delegației la Adunarea Parlamentară Euronest și membru supleant al Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova.
Potrivit eurodeputatului AUR, noul pachet de sancțiuni contra Rusiei (pe care miniștrii de externe ai țărilor membre UE nu au reușit să-l adopte luni din cauza opoziției Ungariei, n.r.) are mai degrabă un rol simbolic venit din dorința ca, la patru ani de la începutul conflictului, UE să-și reafirme angajamentul de susținere a Ucrainei și ostilitatea față de regimul lui Vladimir Putin.
''Concluzia realistă, pe care o putem constata inclusiv din rapoartele Băncii Mondiale, este că economia Rusiei nu a fost pusă pe butuci așa cum s-a dorit. Nu vreau să fiu înțeles greșit. Cred că sancțiunile au fost justificate. În egală măsură, este clar că sunt multe țări care fac virtue signalling într-un mod ipocrit, ele ocolind aceste sancțiuni sau neaplicându-le la sânge așa cum ar fi trebuit. Trebuie spus că nu e acceptabil modul în care (președintele ucrainean) Volodimir Zelenski se rățoiește la Uniunea Europeană și la statele care până acum, de bine, de rău, au ajutat Ucraina. Simplul fapt că Ungaria, Cehia și Slovacia nu mai vor să alimenteze furnalul cu resurse proprii nu îi dă dreptul Ucrainei să atace diplomatic aceste state'', a insistat Axinia în declarația pentru AGERPRES.
Un alt subiect abordat a fost reprezentat de ingerințele maligne și campaniile de dezinformare tot mai agresive, având drept ținte în special țările membre UE. ''Noi, AUR, credem că nu a existat vreo ingerință rusească dovedibilă în alegerile prezidențiale din România care au fost anulate discreționar, neconstituțional și ilegal în decembrie 2024. Ba din contră, noi credem în corectitudinea raportului Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților din SUA care arată că Bruxelles-ul s-a implicat direct în pervertirea voinței cetățenilor europeni manifestată la alegerile din mai multe state, inclusiv România. Nu degeaba suntem considerați singurul regim hibrid la nivel european'', a spus Adrian-George Axinia.
El a amintit că, în numeroase rânduri, ca europarlamentar român, a avut intervenții în plenul Parlamentului European pentru a vorbi despre ''derapajele antidemocratice din țara noastră și despre modul discreționar în care se exercită puterea''.
''De altfel, este foarte evident că mecanismele democratice din România sunt puternic viciate și că anumite instituții cheie ale statului român (cum ar fi, spre exemplu, Curtea Constituțională) răspund la comenzi politice'', a insistat eurodeputatul AUR.
Referitor la coeziunea și solidaritatea în interiorul UE, Axinia este de părere că principala măsură pe care trebuie să o ia ''establishment-ul tuturor statelor membre este să renunțe la politici publice pe care le promovează aproape exclusiv din rațiuni ideologice sau pentru că sunt captive propriei propagande''.
''Nu neg faptul că Rusia încearcă să influențeze evoluții politice din alte state, dar atrag atenția că acesta a devenit un loc comun pe care toți cei care greșesc încearcă să-și justifice neputința sau incompetența. Mi-aduc aminte când a plecat Boris Johnson din fruntea guvernului britanic, argumentația era că rușii sunt de vină. Este exact același tip de propagandă în sens invers pe care o auzeam noi în regimul comunist despre pericolul imperialismului capitalist american'', a încheiat el. AGERPRES/(A - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Purtător de cuvânt al NATO despre drona doborâtă în spațiul aerian românesc: Drona pare să fie rusească
Purtătorul de cuvânt al Cartierului General al Comandamentului Aliat pentru Operații (SHAPE) al NATO, colonelul american Martin O'Donnell, a declarat că drona doborâtă în noaptea de sâmbătă spre duminică în spațiul aerian românesc pare să fie rusească, relatează Reuters. 'Detalii suplimentare privind
Poliția elvețiană caută martori după un incendiu declanșat voluntar lângă ambasada României
Poliția elvețiană a anunțat vineri că în continuare caută martori în cadrul anchetei legate de incendiu despre care suspectează că a fost declanșat în mod intenționat în fața ambasadei României la Berna, relatează AFP. Incendiul a survenit luni și, conform primelor constatări, pare că a fost 'provocat în mod voluntar'
România sprijină extinderea listei limbilor oficiale ale UE cu catalana, basca și galiciana
România se numără printre țările membre ale UE care susțin eforturile Spaniei de a fi recunoscute ca limbi oficiale ale UE catalana, basca și galiciana, în timp ce Belgia, Irlanda, Portugalia și Slovenia și-au exprimat în grade diferite sprijinul pentru această propunere, iar Croația a declarat că nu se va opune acestei măsuri, cu condiția ca serviciile com
Rusia atacă portul Izmail din #Ucraina, provocând un incendiu la infrastructura portuară
Rusia a atacat în cursul nopții zona portului Izmail, cel mai mare port ucrainean de la Dunăre, provocând pagube și declanșând un incendiu, au anunțat autoritățile regionale din Odesa, citate de Reuters. Izmail, situat în sudul regiunii Odesa, în apropierea frontierei cu România, este un important punct de t
Ambasadorii țărilor NATO discută despre recentele încălcări ale spațiului aerian în Polonia și România
Ambasadorii țărilor membre ale NATO s-au întâlnit miercuri pentru a discuta despre recentele încălcări ale spațiului aerian în Polonia și România, precum și despre incidentele recente cu drone, a anunțat Alianța într-un comunicat, relatează agențiile Reuters și EFE. Membrii NATO 'și-au exprimat deplina solidaritate și su
Rusia acuză România că oferă sprijin militar direct Ucrainei
Autoritățile din România acordă sprijin militar direct Ucrainei, a declarat Iuri Pilipson, directorul Departamentului al II-lea pentru Europa din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, într-un interviu acordat duminică agenției TASS. 'Astăzi, România este deja implicată în furnizarea de sprijin militar-logistic di
UPDATE/ O dronă a intrat în Bulgaria dinspre România și a explodat la 100 de metri de graniță
Premierul bulgar, Rumen Radev, a declarat sâmbătă, după o reuniune a Consiliului de Securitate din cadrul Consiliului de Miniștri, că o dronă a intrat în spațiul aerian al Bulgariei dinspre nord, la ora 8:10, și a explodat la aproximativ 100 de metri în interiorul teritoriului bulgar, transmite BTA. Incidentul s-a produs în imediata apr
Bulgaria, România și Spania au semnat un acord pentru misiuni comune de poliție aeriană
Forțele aeriene din Bulgaria, România și Spania au semnat un acord tehnic trilateral pentru desfășurarea de operațiuni transfrontaliere de poliție aeriană în cadrul NATO, afirmă joi Ministerul bulgar al Apărării într-un comunicat, relatează agenția EFE. Conform anunțului, înțelegerea a fost încheiată în virt
Comisia Europeană va evalua impactul amendamentelor adoptate de Parlament la legea decarbonizării din România
Comisia Europeană va evalua dacă modificările aduse de Parlamentul României la legea decarbonizării pot afecta îndeplinirea jalonului 114 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), privind reforma sectorului energetic și eliminarea treptată a capacităților de producție pe bază de cărbune și lignit, a declarat joi pentru AGERPRES un purtător de
Român reținut în Italia pentru uciderea fostei partenere, o româncă stabilită la Torino
Daniel Trandafir, un român în vârstă de 45 de ani, a fost reținut miercuri de polițiștii din Torino în ancheta privind moartea fostei sale partenere Daniela Florea, în vârstă de 35 de ani, găsită fără viață pe 20 iulie în apartamentul său din orașul italian. Procurorii îl acuză de femicid, ascunderea cadavrului și violență dome
Miniștrii de externe ai României și Serbiei au discutat despre restabilirea legăturii feroviare transfrontaliere (Tanjug)
Ministrul român de externe, Oana Țoiu, și omologul său sârb, Marko Djuric, au abordat marți posibilitatea restabilirii legăturii feroviare transfrontaliere dintre România și Serbia, în cadrul unei convorbiri telefonice în care au analizat situația de pe Dunăre, afectată de nivelul excepțional de scăzut al apei. Potrivit unui comun
Secretarul adjunct al apărării SUA Elbridge Colby apreciază abordarea proactivă a României în NATO
Secretarul adjunct al apărării din SUA Elbridge Colby a afirmat marți că apreciază abordarea proactivă a României în ceea ce privește împărțirea responsabilităților în cadrul Alianței Nord-Atlantice, în urma întâlnirii avute la Pentagon cu consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca.
Valurile de caniculă din Italia au ucis cinci lucrători agricoli, inclusiv un tânăr român
Valurile de caniculă care au asfixiat Italia în ultimele luni au provocat decesul a cinci lucrători agricoli, cel mai recent caz survenind duminica trecută, când un tânăr român în vârstă de 19 ani a murit din cauza căldurii sufocante în timp ce culegea roșii în apropiere de Cremona, potrivit sindicatului Flai Cgil, rela
Tribunalul UE respinge cererea de suspendare a deciziei privind ridicarea parțială a imunității Dianei Șoșoacă
Tribunalul Uniunii Europene a respins cererea eurodeputatei Diana Iovanovici Șoșoacă de suspendare a deciziei prin care Parlamentul European i-a ridicat parțial imunitatea parlamentară. În Ordonanța pronunțată de vicepreședintele Tribunalului Uniunii Europene, Savvas Papasavvas, în cauza T-283/26 R, instanța a apreciat că nu sunt &
''Suntem uniți împotriva discriminării, rasismului și urii'', se menționează într-o declarație a Comisiei Europene de Ziua europeană de comemorare a Holocaustului romilor
''Suntem uniți împotriva discriminării, rasismului și urii în toate formele lor'', iar confruntarea cu această moștenire este un pilon fundamental al Cadrului strategic pentru romi 2020-2030, care promovează incluziunea acestora în toate aspectele vieții, se menționează într-o declarație comună a președintei Comisiei Europene,










