#UCRAINA-PATRU ANI DE RÃZBOI/Axinia: Războiul din Ucraina, cel mai rău lucru întâmplat în Europa postbelică
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Războiul din Ucraina este fără îndoială cel mai rău lucru întâmplat pe continentul european după Al Doilea Război Mondial și după destrămarea URSS, iar conflictul în care Rusia este agresorul și Ucraina țara invadată este deopotrivă malaxor de vieți omenești și incinerator de resurse financiare, a declarat marți, pentru AGERPRES, eurodeputatul Adrian-George Axinia (grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, ECR), în ziua când se împlinesc exact patru ani de la invadarea Ucrainei de forțele ruse.
''Din perspectivă economică, efectele războiului au fost chiar mai grave decât pandemia. Spre exemplu, Germania, principalul motor economic al Europei, este și acum în pragul contracției economice. În general, Uniunea Europeană se află pe o zonă de stagnare prelungită. Tocmai de aceea, este absolut de neînțeles de ce Bruxelles-ul își dorește atât de tare să alimenteze prelungirea conflictului în loc să acționeze pentru stoparea sa. Cele 90 de miliarde de euro împrumut proaspăt aprobate de Parlamentul European la inițiativa Comisiei nu vor face decât să alimenteze flacăra conflictului. Era dezirabil ca acești bani să meargă în reconstruirea Ucrainei, nu către mașinăria de război'', a spus eurodeputatul AUR.
El s-a referit și la ajutorul României pentru Ucraina, afirmând că autoritățile de la București refuză să facă publice datele concrete ale ajutorului financiar pentru Kiev. ''L-am auzit recent pe fostul ministru de finanțe Adrian Câciu vorbind despre 1,5% din PIB alocați în ultimii patru ani. Dacă este să-i dăm crezare acestuia, în termeni nominali, asta ar însemna vreo 20 de miliarde de euro, sumă absolut colosală care ar explica și deficitul bugetar cu care se confruntă țara noastră'', a apreciat Axinia.
În opinia sa, sancțiunile împotriva Rusiei au fost, încă de la început, mai degrabă demersuri simbolice, efectele lor fiind limitate. ''În toamna acestui an, într-un discurs pe care l-am susținut în Parlamentul European, eu am prezentat datele oficiale ale Suediei care arătau că UE a ajutat cu 187 de miliarde de euro Ucraina, dar a importat gaze și petrol de peste 201 miliarde de euro de la Putin, direct sau indirect prin flota sub pavilion străin pe care o comandă Moscova'', a explicat Adrian-George Axinia, care este printre altele membru al Delegației la Adunarea Parlamentară Euronest și membru supleant al Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova.
Potrivit eurodeputatului AUR, noul pachet de sancțiuni contra Rusiei (pe care miniștrii de externe ai țărilor membre UE nu au reușit să-l adopte luni din cauza opoziției Ungariei, n.r.) are mai degrabă un rol simbolic venit din dorința ca, la patru ani de la începutul conflictului, UE să-și reafirme angajamentul de susținere a Ucrainei și ostilitatea față de regimul lui Vladimir Putin.
''Concluzia realistă, pe care o putem constata inclusiv din rapoartele Băncii Mondiale, este că economia Rusiei nu a fost pusă pe butuci așa cum s-a dorit. Nu vreau să fiu înțeles greșit. Cred că sancțiunile au fost justificate. În egală măsură, este clar că sunt multe țări care fac virtue signalling într-un mod ipocrit, ele ocolind aceste sancțiuni sau neaplicându-le la sânge așa cum ar fi trebuit. Trebuie spus că nu e acceptabil modul în care (președintele ucrainean) Volodimir Zelenski se rățoiește la Uniunea Europeană și la statele care până acum, de bine, de rău, au ajutat Ucraina. Simplul fapt că Ungaria, Cehia și Slovacia nu mai vor să alimenteze furnalul cu resurse proprii nu îi dă dreptul Ucrainei să atace diplomatic aceste state'', a insistat Axinia în declarația pentru AGERPRES.
Un alt subiect abordat a fost reprezentat de ingerințele maligne și campaniile de dezinformare tot mai agresive, având drept ținte în special țările membre UE. ''Noi, AUR, credem că nu a existat vreo ingerință rusească dovedibilă în alegerile prezidențiale din România care au fost anulate discreționar, neconstituțional și ilegal în decembrie 2024. Ba din contră, noi credem în corectitudinea raportului Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților din SUA care arată că Bruxelles-ul s-a implicat direct în pervertirea voinței cetățenilor europeni manifestată la alegerile din mai multe state, inclusiv România. Nu degeaba suntem considerați singurul regim hibrid la nivel european'', a spus Adrian-George Axinia.
El a amintit că, în numeroase rânduri, ca europarlamentar român, a avut intervenții în plenul Parlamentului European pentru a vorbi despre ''derapajele antidemocratice din țara noastră și despre modul discreționar în care se exercită puterea''.
''De altfel, este foarte evident că mecanismele democratice din România sunt puternic viciate și că anumite instituții cheie ale statului român (cum ar fi, spre exemplu, Curtea Constituțională) răspund la comenzi politice'', a insistat eurodeputatul AUR.
Referitor la coeziunea și solidaritatea în interiorul UE, Axinia este de părere că principala măsură pe care trebuie să o ia ''establishment-ul tuturor statelor membre este să renunțe la politici publice pe care le promovează aproape exclusiv din rațiuni ideologice sau pentru că sunt captive propriei propagande''.
''Nu neg faptul că Rusia încearcă să influențeze evoluții politice din alte state, dar atrag atenția că acesta a devenit un loc comun pe care toți cei care greșesc încearcă să-și justifice neputința sau incompetența. Mi-aduc aminte când a plecat Boris Johnson din fruntea guvernului britanic, argumentația era că rușii sunt de vină. Este exact același tip de propagandă în sens invers pe care o auzeam noi în regimul comunist despre pericolul imperialismului capitalist american'', a încheiat el. AGERPRES/(A - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Rusia condamnă un cetățean român la 15 ani de închisoare pentru spionaj în favoarea Ucrainei
Un cetățean român a fost condamnat joi de un tribunal din regiunea rusă Krasnodar (sudul Rusiei) la 15 ani de închisoare pentru spionaj în favoarea Ucrainei, a anunțat tribunalul rus, citat de Reuters și AFP. Într-o postare pe Telegram, serviciul de presă al tribunalului din Krasnodar susține că bărbatul, pe care îl numește Adrian
BTA/ Ambasada Bulgariei în România sărbătorește Ziua Națională în a doua cea mai mare clădire administrativă din lume
Recepția tradițională găzduită de Ambasada Bulgariei în România cu ocazia Zilei Naționale, 3 martie, a debutat cu imnurile naționale ale celor două țări, interpretate de soprana Ana-Maria Spătaris și tenorul Emilian Ioan Nedelcea, urmate de Imnul Europei, ''Oda Bucuriei''. Evenimentul a avut loc în a doua cea
Anul Cultural România-Italia/ A fost lansată ''Luna literaturii române la Roma''
Ambasada României în Italia a lansat ''Luna literaturii române la Roma'', eveniment organizat pe parcursul întregii luni martie sub egida Anului Cultural România-Italia, anunță într-o postare pe
Șefa Parchetului European primește Premiul Leipzig Robert Blum și anunță donarea sumei către Ucraina
Procurorul-șef european, Laura Codruța Kovesi, a fost distinsă cu Premiul Leipzig Robert Blum pentru Democrație. Ea a anunțat că că suma aferentă premiului va fi donată Ucrainei. Premiul a fost acordat procurorului-șef european pentru susținerea independenței justiției, combaterea criminalității financiare și acțiunea sa hotărâtă în construirea ins
Ungaria: Primul zbor de repatriere a decolat spre Iordania, de unde va aduce joi 87 de persoane, inclusiv 2 români (Szijjarto)
Primul zbor de repatriere care va aduce acasă cetățeni ungari blocați în Orientul Mijlociu din cauza războiului a plecat spre Iordania, a anunțat miercuri ministerul de externe ungar, Peter Szijjarto, într-un mesaj video postat pe Facebook, transmite MTI. Aeronava va aduce în Ungaria 87 de persoane, printre care 83 de cetățeni ungari, doi rom
Oana Țoiu: România susține dreptul poporului iranian la libertate și militează pentru dezescaladare
România susține dreptul poporului iranian la libertate și militează pentru dezescaladarea tensiunilor în regiune, în coordonare cu partenerii europeni, inclusiv Polonia, a declarat ministrul român de externe, Oana Țoiu, aflată în vizită în Polonia. Ea a subliniat că Uniunea Europeană rămâne un proiect politic pentru pace, iar
Două alerte referitoare la România, pe Platforma Consiliul Europei pentru Promovarea Protecției Jurnalismului și a Siguranței Jurnaliștilor
Două alerte referitoare la România au fost emise anul acesta pe Platforma Consiliul Europei pentru Promovarea Protecției Jurnalismului și a Siguranței Jurnaliștilor, care a făcut public marți raportul anual privind libertatea presei. Cele două alerte active au fost înregistrate la 18 februarie 2026: una semnalează campania de denigrare, amenințăril
Trump spune că SUA vor răspunde 'în curând' la atacul ambasadei lor la Riad
Președintele american Donald Trump a afirmat, într-un interviu acordat canalului News Nation, că Statele Unite vor răspunde 'în curând' la atacul asupra ambasadei lor la Riad, care a fost vizată de drone în noaptea de luni spre marți, notează AFP. Întrebat despre răspunsul la acest atac, președintele ameri
România, Estonia, Letonia și Lituania, un exemplu de angajament privind creșterea investițiilor în apărare, declară președinta CE
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: România, Estonia, Letonia și Lituania dau un mare exemplu de angajament în ceea ce privește creșterea impresionantă a investițiilor în apărare și în mobilitatea militară, iar măsurile luate pentru a îmbunătăți securitatea contribuie și la creșterea competitivității noastr
Eveniment de promovare a României și a valorilor comune româno-australiene, cu ocazia vizitei la Sydney a jurnalistului și producătorului Charlie Ottley
'Australia și România se află în regiuni opuse ale lumii, dar suntem legați de ceva mai profund decât geografia: credința în democrație, în conservarea culturii și în gestionarea responsabilă a mediului pentru generațiile viitoare', a declarat Benjamin Cameron Franklin, președintele Senatului Parlamentului din statul austra
#UCRAINA-PATRU ANI DE RÃZBOI/Negrescu: Războiul de agresiune purtat de Rusia contra Ucrainei a schimbat profund Uniunea Europeană
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: La patru ani de la lansarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei, este evident că acest conflict a schimbat profund Uniunea Europeană, iar pentru România efectele au fost și mai directe, dată fiind proximitatea geografică față de zona de conflict și importanța strategică a Mării Negre, ța
#UCRAINA-PATRU ANI DE RÃZBOI/ Diplomatul român care se afla la Kiev la începutul războiului transmite un mesaj de solidaritate
Actualul ambasador al României în Republica Moldova, Cristian Leon-Țurcanu, evocă miercuri momentele dramatice trăite la Kiev în februarie 2022, când deținea funcția de ambasador în capitala ucraineană, și transmite un mesaj de solidaritate și de sprijin atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova, definind susținere
#UCRAINA-PATRU ANI DE RÃZBOI/Mureșan: Războiul dus de Rusia contra Ucrainei a arătat importanța României pentru securitatea regiunii
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei are drept scop destabilizarea întregii Europe, iar pentru România impactul agresiunii este mai mare față de alte state europene și în acest context războiul a arătat importanța țării noastre pentru securitatea regiun
Comisia LIBE îl susține pe Andres Ritter pentru a-i succede Laurei Codruța Kovesi la șefia EPPO
Comisia pentru Libertăți Civile a Parlamentului European (LIBE) a informat luni, într-un comunicat de presă, că susține numirea lui Andres Ritter pentru funcția de procuror-șef european (șef al Biroului Procurorului Public European, EPPO). Eurodeputații din Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne au votat luni pentru








