Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputații români sunt în general de acord cu stabilirea unei vârste minime pentru accesul la rețelele sociale, deși consideră că acest lucru nu rezolvă decât parțial problema, și avansează soluții variate, precum criminalizarea hărțuirii online și existența unui coordonator special la nivelul Ministerului Educației sau al guvernului care să supravegheze implementarea planului Comisiei Europene împotriva hărțuirii cibernetice.

Comisia Europeană a adoptat marți un plan de acțiune împotriva hărțuirii cibernetice care urmărește să protejeze sănătatea mintală a copiilor și a adolescenților din UE în mediul online, în Ziua Internațională a Siguranței pe Internet. În aceeași zi Parlamentul European a organizat o dezbatere pe această temă, care continuă să polarizeze societățile europene.

'Fenomenul a trecut de la nivelul de joc, cred că se poate vorbi de un război psihologic. Unul din șase copii spune că este deja afectat. Unul din nouă oameni spune că este implicat în cyberbullying sau că a făcut asta la un moment dat. Și asta este mai periculos decât ce știu eu de pe vremea mea, în care bullying-ul la școală era real, dar se termina odată ce suna ultima dată soneria în ziua respectivă. Acum asta ține practic toată ziua și toată noaptea, se petrece pe internet, lucrurile au scăpat de sub control', a declarat, la Strasbourg, eurodeputatul USR Vlad Voiculescu.

El este unul dintre cei care susține că 'trebuie verificată vârsta copiilor'. 'Dacă pentru intrarea într-un bar trebuie să ai o anumită vârstă, e o discuție cred eu validă să verifici de asemenea vârsta celui care intră pe o rețea de socializare', a afirmat Voiculescu.

Întrebat și el despre introducerea unei restricții de vârstă pe platformele digitale, eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan susține că nu există un 'glonte magic' pentru a rezolva problema abuzurilor online, pe care o asociază cu riscul dezinformării în mediul digital.

'Este obligația autorităților să creeze un cadru prin care cetățeanul este protejat și dacă trebuie impuse anumite limite - astfel încât rețelele de socializare să nu mai poată fi folosite neîngrădit pentru a instiga la acte de ură, chiar la acte de violență, la dezbinare și pentru a dezinforma - atunci e clar că astfel de reguli trebuie să existe. Dar nu există un un glonte magic', a afirmat Mureșan.

Vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță a salutat faptul că șeful DSU Raed Arafat a adus în discuție în România introducerea unei limite de vârstă pentru accesul pe rețelele sociale, 'pentru că totuși o vârstă limită pentru rețelele sociale este ceva de cântărit'.

'Francezii nu au făcut-o degeaba. Pentru că rețelele sociale sunt făcute cu un algoritm care dă dependență (...) - sistemul acela de scroll la infinit, fenomenul de 'brain rot' și multe altele. Și atunci trebuie totuși să ne gândim că la ceea ce se interzice la școală, și interzicem deja multe lucruri la școală - alcoolul, fumatul -, ar trebui să se adauge telefonul și rețelele sociale', a spus Ștefănuță, care a fost ales ca independent în PE, dar este afiliat în prezent grupului Verzilor.

Celălalt vicepreședinte PE din România, Victor Negrescu, afirmă și el că 'trebuie să avem și o dezbatere despre vârsta de acces la aceste platforme'. În același timp, el este susținătorul identificării clare a utilizatorilor în mediul online. 'Eu personal militez pentru nevoia de a avea o identificare clară a utilizatorilor platformelor online, în așa fel încât să avem doar acțiuni legale în spațiul virtual și, de asemenea, evident, pentru a proteja libertatea de exprimare, care evident ar fi consolidată de această identificare clară a utilizatorilor', a explicat el.

Negrescu a respins totuși existența unui risc de colectare excesivă a datelor personale ale utilizatorilor, precizând că 'există astăzi o responsabilitate din partea tuturor platformelor să protejeze aceste date și să colecteze doar datele relevante'.

Ce măsuri sunt propuse și ce șanse au ele

În ceea ce privește măsurile care ar putea combate hărțuirea și intimidarea în mediul online, Vlad Voiculescu afirmă că 'România nu are alte probleme raportat la alte țări din UE'.

'Problemele sunt aceleași și atunci unele soluții cu siguranță trebuie definite la nivel european. Ar trebui să existe la nivelul fiecărui stat membru un număr de telefon pe care să poți să-l apelezi pentru cazurile acestea de cyberbullying și de asemenea acele 'stegulețe roșii' prin care trebuie marcat orice fel de conținut care conține cyberbullying. Și nu numai conținutul din social media, ci și anumite mecanisme precum cel de targetare a conținutului reclamelor care nu este potrivit pentru minori', a apreciat eurodeputatul USR.

În ceea ce-l privește, Nicu Ștefănuță, a afirmat că legislația de combaterea a hărțuirii și intimidării online trebuie să fie foarte fermă și că nu mai vrea să audă de 'cazuri de suicid la 12 ani, pentru o poză rătăcită nu știu unde, nu este normal'.

'Poziția mea este constantă‚ a fost și în mandatul trecut. A fost o propunere de a criminaliza activitățile de cyberbullying, adică de a defini ca infracțiune să te iei de cineva în online, să îi scrii la nesfârșit, să postezi poze intime cu persoana (...). Este și o lege în România se numește Revenge Porn, pentru că copiii noștri, știți, sunt afectați de chestiunile astea. O poză intimă ajunsă pe rețele poate să ducă la suicid. Și atunci trebuie legislație foarte fermă care să oprească aceste practici. Deci sunt pentru astfel de legislații', a declarat Nicu Ștefănuță.

La rândul său, eurodeputatul Siegfried Mureșan, a insistat asupra conștientizării faptului că așa cum oamenii pot fi în viața reală victime ale radicalizării, hărțuirii și intimidării, la fel de bine acest lucru se poate petrece și în mediul online.

'De aceea e nevoie, în primul rând, de măsuri de educare nu doar a tinerilor, ci și a părinților. Părinții astăzi nu sunt în măsură să își protejeze copiii online', a explicat el.

De altfel, după cum pledează Victor Negrescu, la nivelul societății se resimte nevoie de a avea 'o dezbatere reală despre bullying și despre cyberbullying, creând un spațiu sigur pentru victime de a se exprima'.

'Trebuie, de asemenea, dezvoltat un mecanism funcțional de sprijinire a victimelor afectate de bullying, fie că vorbim de școală, fie că vorbim de zona de protecție socială, fie că vorbim de îndrumarea corespunzătoare a profesorilor și părinților. Lucrurile acestea trebuie realizate, efectiv implementate și urmărite corespunzător. Acest plan de acțiune european vine cu o serie de recomandări ce trebuie să fie urmate de reglementări naționale care să protejeze și utilizatorii, și victimele, să reglementeze foarte clar rolul platformelor sociale (...)', a spus vicepreședintele PE.

Vor fi eficiente însă aceste măsuri la nivel european pentru combaterea fenomenului care creează atâta îngrijorare? Eurodeputatul PSD Andi Cristea, se declară sceptic.

'Noi putem să facem legi, putem să facem tot felul de reglementări, să scriem instrucțiuni despre cum se folosește tehnologia, dar la finalul zilei e vorba de o responsabilitate individuală, (...) oamenii pot fi protejați doar dacă se protejează ei singuri. Altminteri, ce a propus Comisia Europeană e legitim și noi susținem lucrul ăsta. Eficiența? Am dubii', a declarat Cristea.

Sunt pregătite statele UE să implementeze planul de acțiune?

'Din nefericire, eu cred că sunt multe state membre care nu sunt pregătite și România nu este nici ea pregătită pentru a implementa acest plan. Acum trebuie să fim de asemenea realiști, tocmai a fost adoptat', a apreciat Victor Negrescu.

Din acest motiv, crede el, 'ar trebui să existe un coordonator special la nivelul Ministerului Educației, dacă nu la nivelul Guvernului României, care să supravegheze implementarea acestui plan, care să aibă la dispoziția sa un consiliu consultativ compus din reprezentanți ai tinerilor, dar și din zona educațională, societatea civilă, dar și zona partenerilor sociali, pentru a ne asigura că există o coordonare cât mai eficientă'.

O explicație ar fi și aceea că, din punctul lui de vedere, hărțuirea cibernetică este 'un fenomen social ținut sub preș, din păcate, de clasa politică, care de foarte multe ori ignoră aceste teme sociale, nu dorește să vorbească despre ele, le consideră tabu și cred că este greșit'.

Nicu Ștefănuță îi împărtășește opinia, considerând că în general politicienii români iau măsuri corespunzătoare doar dacă există presiune publică.

'Deci dacă este suficientă presiune publică, politicienii români de obicei se pliază. Și eu cred că și pe zona asta digitală și de drepturile minorilor trebuie să acționăm. (...) Fără presiune publică nu se întâmplă aproape nimic în România sau ce se întâmplă nu e bun. Pentru că clasa politică nu răspunde decât la stimuli foarte importanți și atunci când sunt foarte mulți votanți care își pun energia în ceva', a afirmat Ștefănuță.

În ceea ce-l privește însă, Andi Cristea susține că nu sunt suficiente consensul privind măsurile care trebuie luate sau atenția de care au parte problemele în spațiul public, în condițiile în care mare parte din aplicațiile și platformele sociale pe care le utilizăm nu sunt europene.

'Dacă am face fiecare pe telefoanele noastre un audit al aplicațiilor, să ne uităm la ce aplicații folosim cel mai frecvent am constata că sub 10% sunt aplicații care sunt făcute de companii europene. Altfel spus, alții fac platformele tehnologice, platformele sociale și așa mai departe, și noi, europenii, ne încăpățânăm - nici nu avem altă altă cale de urmat - să reglementăm și să hiper-reglementăm. Deci, unii fac tehnologia și noi scriem instrucțiunile de folosire pentru cetățenii noștri cu privire la tehnologia lor. Și asta mie îmi pare conceptual similar cu acea idee de a face bine cu forța cuiva', a declarat el. AGERPRES/(A - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)