Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Parlamentul European se pregătește de două noi moțiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, care cel mai probabil vor fi dezbătute și supuse la vot în prima sesiune plenară din octombrie, iar eurodeputații români sunt divizați în privința opțiunilor de vot, cel puțin unii dintre ei fiind dispuși să voteze într-un mod care trece dincolo de linia grupului politic din care fac parte.

Cele două moțiuni au fost depuse de grupul Patrioți pentru Europa și de grupul Stângii pe 10 septembrie și ar urma să fie supuse la vot în plenul PE reunit la Strasbourg în prima sesiune din octombrie, la aproape exact trei luni de la precedenta moțiune, cea depusă de eurodeputatul român din partea AUR Gheorghe Piperea.

Moțiunea de cenzură depusă de Piperea acuza faptul că executivul UE și-a încălcat datoria legală la transparență împiedicând accesul la schimbul de mesaje text între Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer în timpul negocierilor contractelor pentru vaccinuri în timpul pandemiei de COVID-19, după cum a decis Curtea de Justiție a UE în acest an. De asemenea, era invocat faptul că utilizarea inadecvată a Actului pentru servicii digitale (DSA) de către Comisie pentru a interveni în alegerile din state membre precum România și Germania reprezintă o amenințare directă la suveranitatea națională și la integritatea proceselor democratice.

Nu în ultimul rând, moțiunea atrăgea atenția asupra utilizării abuzive de către Comisie a articolului 122 din Tratatul pentru Funcționarea Uniunii Europene pentru constituirea regulamentului SAFE în valoare de 150 de miliarde de euro pentru finanțarea investițiilor în apărare, care ''reprezintă o încălcare serioasă a competenței și distorsionează scopul propus al articolului, care este rezervat pentru situații economice de urgență''.

Moțiunea în cauză a fost respinsă în cadrul unui vot la 10 iulie, cu 360 de voturi 'împotrivă', 175 de voturi 'pentru' și 18 abțineri, dar s-a remarcat prin faptul că doar 553 de eurodeputați dintr-un număr de 720 și-au exprimat votul.

'Exerciții de imagine care nu trebuie sprijinite în niciun fel'

De pildă, din delegația PSD în grupul S&D, nu mai puțin de opt eurodeputați figurează pe lista de absenți, singurii eurodeputați PSD care au votat împotriva moțiunii fiind Claudia Manda, Andi Cristea și Ștefan Mușoiu.

Eurodeputata PSD Maria Grapini a explicat săptămâna trecută, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii români la Bruxelles, că nu a votat la precedenta moțiune pentru că aceasta era 'caducă', întrucât se referea la 'lucruri pe care Ursula von der Leyen le-a făcut în celălalt mandat'.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Ea a explicat că nu a vrut să voteze 'împotriva unui român', dar că nu a putut s-o susțină nici pe șefa CE, 'pentru că eu sunt critică vehementă la fiecare luare a mea de cuvânt împotriva ei'. Maria Grapini nu a precizat ce opțiune va avea la votul din octombrie asupra noilor moțiuni.

Eurodeputatul PSD Victor Negrescu nu a dorit să explice de ce nu a votat împotriva moțiunii lui Gheorghe Piperea din iulie, dar a declarat că 'moțiunea depusă de extrema dreaptă, la fel ca și moțiunea domnului Piperea, nu prezintă niciun fel de argument realist'.

'Sunt doar exerciții de imagine care nu trebuie să fie sprijinite în niciun fel și trebuie să subliniem caracterul populist al acestor moțiuni. A discuta despre aceste moțiuni înseamnă să le girezi și eu nu sunt de acord să girez niciun fel de demers populist al extremei drepte, care face aceste acțiuni doar pentru a câștiga voturi, nicidecum pentru a veni cu propuneri și soluții concrete', a declarat Negrescu, care este vicepreședinte al PE.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

El a explicat, pe de altă parte, că moțiunea stângii radicale prezintă o serie de argumente care 'sunt evaluate atent de mulți colegi europarlamentari, inclusiv din grupul social-democrat', pentru că face referire la acțiuni recente ale CE, între care impactul tratatului MERCOSUR asupra fermierilor, modul în care președinta CE a comunicat despre tratatul comercial cu SUA, poziția executivului UE față de situația din Gaza sau propunerea CE de buget multianual.

'De aceea cred că această moțiune a stângii radicale riscă să adune destul de multe voturi și, în această logică, grupul social-democrat din PE a cerut președintei Comisiei Europene să vină cu o serie de propuneri concrete pentru a beneficia în continuare de susținerea noastră', a declarat Negrescu.

În același timp, Victor Negrescu a sugerat că la fel ar trebui să procedeze și eurodeputații români pro-europeni, respectiv să poarte o discuție aprofundată și să vadă 'care sunt propunerile concrete pe care Ursula von der Leyen este dispusă să le facă începând de acum pentru România pe subiecte de interes pentru țara noastră', precum găzduirea hub-ului de securitate de la Marea Neagră, implementarea completă a PNRR sau 'subiectul deficitului'.

'Cred că este o bună ocazie să o auzim pe președinta Comisiei Europene că-și asumă obiective care sunt de interes pentru țara noastră, fără a condiționa votul nostru în acest sens, dar pur și simplu cred că e ocazie bună să ne asigurăm că președinta Comisiei Europene își asumă aceste obiective pe care le avem și noi', a estimat Negrescu.

'Comisia a generat probleme multiple, dar nu vrem să creăm haos în UE'

Dacă eurodeputații români din grupul S&D au lipsit în masă de la votul precedentei moțiuni sau pur și simplu au decis să nu voteze, situația s-a prezentat cu totul altfel în cazul delegației României la grupul PPE, unde aproape toți europarlamentarii au fost prezenți și au votat împotrivă, cu excepția notabilă a celor doi membri din UDMR, Iuliu Winkler și Lorant Vincze, care s-au abținut.

Deși în general opinia publică a asociat această abținere cu apartenența partidului ungar de guvernământ FIDESZ la grupul Patrioți pentru Europa (care a votat pentru moțiune), eurodeputatul Iuliu Winkler a explicat că poziția UDMR în acest caz e una de durată și consecventă, fiind exprimată public încă de la Congresul PPE de la București, în care Ursula von der Leyen a fost aleasă candidat - cap de listă.

'La moțiune ne-am abținut, pentru că, bineînțeles, pe de o parte suntem membri PPE, am avut discuțiile care sunt necesare în cadrul delegației, apoi în cadrul Partidului Popular European cu președintele Manfred Weber, domnia sa știe poziția noastră care provine dintr-un obiectiv extrem de specific. Acest obiectiv este legat de drepturile minorităților naționale și ale comunităților lingvistice în Uniunea Europeană, (...) o inițiativă cetățenească veche, într-adevăr, în sensul că ea a fost blocată la toate momentele posibile', a explicat el într-o întâlnire cu jurnaliști români.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

'Comisia a decis să ne dea un răspuns, acum 2 ani de zile, de vreo 28 de pagini, în care ne-a spus că totul este bine și tot ceea ce ne dorim noi de fapt avem. Așa că ei au spus că nu e necesar să facă niciun fel de acțiune. Acesta este motivul pentru care noi nu putem să votăm pentru Ursula von der Leyen, pentru că este Comisia condusă de domnia sa', a precizat Winkler, eurodeputatul român cu cea mai mare vechime în PE.

El a explicat că decizia privind votul asupra moțiunilor va fi luată de UDMR la momentul respectiv, dar că 'șansele celei mai mari, deci singura soluție care este bună pentru noi este abținerea'.

Rareș Bogdan, șeful delegației României în grupul PPE, a apreciat că 'vor mai exista probabil mici nemulțumiri, dar majoritatea, așa cum este constituită astăzi din cele patru grupuri - respectiv PPE, S&D, Verzi și Renew - nu are niciun fel de problemă în momentul în care o moțiune de cenzură este inițiată de către grupul extremei stângi sau grupul Patrioților'.

'Sigur, asta nu înseamnă că nu avem reproșuri la adresa Ursulei von der Leyen sau a Comisiei', a dat asigurări Rareș Bogdan, afirmând că acestea sunt 'multiple' și că la ședințele de grup la care participă șefa CE de multe ori sar scântei.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

'Sunt multiple problemele pe care Comisia le-a generat, dar asta nu înseamnă că vrem să creăm haos la nivel european (...). Dar nu se pune problema, atâta timp cât moțiunea de cenzură este inițiată de unul din cele două grupuri, extremă stânga sau extremă dreapta, să treacă vreodată cu voturile majorității celor patru mari grupuri, la care se adaugă încă cel puțin 50% din grupul ECR' (Conservatorii și Reformiștii Europeni), a mai spus Rareș Bogdan.

Eurodeputatul PNL Gheorghe Falcă a afirmat, la rândul său, că se pune întrebarea de ce apar aceste moțiuni de cenzură.

'Nu aveți senzația că-s prea multe într-un an? Pentru că este un joc al extremelor pentru destabilizare. Știm că stânga extremă sau dreapta extremă au avut contacte cu Rusia, nu de azi, de ieri, ne putem uita chiar din anii '90, cât a fost sprijin, finanțări. În momentul în care tu gândești sprijin militar pentru Ucraina, în momentul în care tu aloci bani pentru acest sprijin, pe partea cealaltă, reacția Rusiei este că vine și joacă cu extrema', a declarat Falcă.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

'Gândiți-vă că noi avem niște active ale Rusiei în conservare și există o dezbatere între Uniunea Europeană și Statele Unite dacă activăm aceste resurse pentru a sprijini în continuare războiul, cu o parte, și altă parte din resurse pentru a participa la reconstrucția Ucrainei. Deci noi mergem în continuare să sprijinim Ucraina. Lucrul acesta, trebuie să fim sinceri, nu dă bine la Moscova și Moscova știe să activeze anumite grupuri din Europa', a opinat el.

'Eu nu sunt un mare fan al Ursulei von der Leyen, dar...'

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, afiliat grupului Verzilor dar ales independent, a afirmat săptămâna trecută, la Bruxelles, că își va menține votul 'împotrivă' și în cazul noilor moțiuni, după ce a avut un vot similar și în iulie.

'Da, eu voi vota împotriva ambelor, pentru că mi se pare că ar arunca Europa într-un haos de care nu avem nevoie. Tocmai am avut o moțiune care a fost respinsă în luna iulie, să mai avem încă două în septembrie nu mi se pare logic. Eu nu sunt un mare fan al Ursulei von der Leyen, însă discursul privind starea națiunii prezentat de ea și inițiativele luate cu această ocazie, după mine sunt realiste și necesare. A vorbit de o Europă a apărării, a vorbit de condamnarea Israelului în privința Gaza, a luat măsuri concrete în această direcție', a declarat Ștefănuță, care este vicepreședinte al PE.

Foto: (c) IONUT MARES / AGERPRES FOTO

El a atras atenția că executivul UE încearcă să răspundă adecvat preocupărilor cetățenilor și că nu este momentul ca UE să fie aruncată șase luni în criză 'pentru că o cădere a Ursulei von der Leyen nu este doar a ei personal, ci înseamnă o cădere a întregii Comisii', ceea ce ar duce la o reluare de la zero a procesului de formare a Comisiei.

'Deci nu mi se pare o idee bună. De la noi din grup au semnat câțiva moțiunea celor de la Left (Stânga), mai ales din blocul sudic, însă linia grupului, deocamdată este împotriva acestei moțiuni', a explicat Ștefănuță, care este și vicepreședinte al grupului Verzilor.

Aceeași părere este împărtășită și de membrii grupului Renew din PE. Vicepreședintele acestui grup Dan Barna a reamintit că precedenta moțiune a fost inițiată de un român, Gheorghe Piperea, și că 'a picat cu succes'.

Foto: (c) FLORIN STEFAN / AGERPRES FOTO

'Ne putem aștepta ca în perioada următoare să fie folosită de mai multe ori această nouă găselniță. La momentul de față, majoritatea aceasta proeuropeană, centristă, care vrea mai multă Europă, mai stabilă, mai închegată, este una solidă și nu mă aștept la surprize, dar, evident, (...) vom avea subiectul acesta, fie din extrema dreaptă, fie din extrema stângă. E un instrument până la urmă disponibil și acum s-a descoperit cum poate fi folosit', a afirmat Barna.

Vlad Voiculescu, unul dintre eurodeputații români care au condamnat cel mai vehement campania israeliană din Fâșia Gaza și lipsa de reacție a Comisiei Europene, a precizat și el că va vota împotriva ambelor moțiuni, deși cea a stângii radicale abordează acest subiect.

'Un lucru pe care cu siguranță am să-l reproșez doamnei von der Leyen și Comisiei pe care o conduce este poziția față de ce se întâmplă în Gaza. Nu înțeleg de ce Comisia și în special șefa Comisiei a avut nevoie de 2 ani pentru a constata public ceea ce putea să constate oricine, cel puțin cu un an și jumătate în urmă. Atunci când ai organizații internaționale, organizații de drepturile omului chiar din Israel care constată că ceea ce se întâmplă acolo este un genocid, cel târziu atunci ar fi trebuit să vedem o poziție europeană. Am văzut-o într-un final în discursul doamnei von der Leyen de acum 2 săptămâni. Am apreciat lucrul ăsta', a declarat Vlad Voiculescu.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

El a recunoscut că 'întârzierea impardonabilă' a unei reacții a CE pe tema situației din Gaza poate fi o temă de moțiune, dar că 'o moțiune de cenzură este însă un act politic, a cărui oportunitate trebuie evaluată de fiecare. Evaluarea noastră este că actuala Comisie poate să facă mai bine, nu că actuala Comisie trebuie să plece'.

În același timp, a remarcat Voiculescu, pare să existe 'o contradicție' între propunerea Ursulei von der Leyen de a suspenda partea comercială a Acordului de asociere UE-Israel și dorința unor state de a coopta Israelul pentru diverse proiecte de cooperare în cadrul programului SAFE al CE pentru dezvoltarea capabilităților de apărare.

După două moțiuni de cenzură ar putea urma și o a treia

Eurodeputatul român din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni Gheorghe Piperea, care a depus prima moțiune de cenzură în PE după mai bine de un deceniu, a declarat că el personal va vota '100% ambele moțiuni, chiar dacă una dintre ele vine de la extrema stângă și suntem cam incompatibili'.

În plus, Piperea a dezvăluit într-un briefing pentru jurnaliști români că va mai exista și o treia moțiune, dacă cele două depuse în octombrie vor fi respinse.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

'Cu siguranță va mai exista o a 3-a moțiune de cenzură, pentru că în cazul în care cele două moțiuni nu vor trece la vot, din cauza faptului că este vorba despre extrema stângă, extrema dreaptă (...), se va aduna o nouă echipă de semnatari, probabil 144, că așa este regula. De data aceasta nu va fi susținută de vreun grup anume, ci va fi un grup de europarlamentari. Știu chestiunea asta de la cei de la Mișcarea 5 Stele, care mi-au confirmat că dacă nu trec cele două moțiuni, mi-au confirmat mie direct chestiunea asta, vor mai face o a 3-a moțiune', a detaliat el, precizând că aceasta ar urma să fie depusă în decembrie.

În opinia lui Piperea, mesajul este că 'lumea nu mai este chiar atât de temătoare de Ursula von der Leyen și ea nu se mai bazează pe chiar atât de multe voturi încât să vină cu aceste proiecte fantasmagorice'.

Eurodeputatul Claudiu Târziu, fondatorul Partidului Acțiunea Conservatoare dar în continuare membru al grupului ECR, a afirmat că va vota moțiunea depusă de grupul Patrioți pentru Europa, dar nu și pe cea a stângii radicale.

'Din cele două moțiuni - una depusă de stânga radicală, alta propusă de grupul Patrioților - o vom susține pe cea a Patrioților în mod categoric, pentru că are argumentele cele mai pertinente din informațiile pe care le dețin eu, știu care sunt liniile generale ale documentului și sunt aceleași reproșuri pe care le-am face și noi și pe care le-am și făcut deja în precedenta moțiune', a declarat Târziu într-un briefing pentru jurnaliști români săptămâna trecută.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Claudiu Târziu a afirmat că nu va susține moțiunea Stângii, indiferent dacă aceasta va avea sau nu mai multe șanse de reușită decât cea a grupului Patrioți pentru Europa, din cauza diferențelor ideologice.

'Eu îmi imaginez că moțiunea stângii radicale va avea mai o mai mică susținere decât cea a Patrioților. De ce? Se poate face un calcul și n-are rost să depui o moțiune doar ca să te afli în treabă. În primul rând. În al 2-lea rând, nu suntem pe aceeași pagină întotdeauna cu obiecțiile stângii vizavi de Comisia Europeană', a explicat Târziu, deși a recunoscut că acestea sunt uneori 'de bun simț'.

Colegul său de partid Șerban Dimitrie Sturdza, fost membru AUR, a afirmat la rândul său că scaunul Ursulei von der Leyen se clatină.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

'Să ne amintim faptul că este această ultimă moțiune pe care am votat-o este a 10-a din punct istoric din Parlamentul European, dar și prima din ultimii 10 ani. Iar dintr-o dată constatăm că moțiunea pe care am votat-o împotriva doamnei von der Leyen urmează să fie continuată de încă două, așa încât sunt motive serioase de neliniște pentru doamna von der Leyen. Sigur că există încă o foarte mare susținere a dânsei, dar pe zi ce trece, ea devine mai mică', a spus Sturdza.

Toți membrii români ai grupului ECR, plus cei doi membri români ai grupului Deputaților neafiliați, au fost prezenți și au votat în favoarea moțiunii depuse de Gheorghe Piperea în luna iulie împotriva CE.AGERPRES/(A - editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)