Membrii Parlamentului European, reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg, au cerut marţi seară, într-o dezbatere, o decizie favorabilă a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 12-13 decembrie privind aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen şi au reamintit că cele două ţări îndeplinesc de mulţi ani condiţiile tehnice necesare.

''După ani lungi de negociere, după ce în 2011 au fost îndeplinite criteriile, după abordarea progresivă, în sfârşit, România şi Bulgaria vor deveni membre ale spaţiului Schengen. Decizia trebuie să fie aprobată de Consiliu, nu putem accepta niciun fel de alt rezultat. Va fi nevoie de putere, de capacitate şi de flexibilitate. Însă a sosit momentul să fim la înălţime pentru o strategie de securitate internă a UE demnă de acest nume. Este momentul pentru mai multă Europă, nu pentru mai puţină'', a declarat eurodeputata Lena Dupont, în numele grupului PPE.

Potrivit eurodeputatului bulgar Kristian Vighenin, reprezentant al grupului S&D, aderarea deplină a Bulgariei şi a României la spaţiul Schengen va însemna reducerea costului pentru transport, dar şi îmbunătăţirea competitivităţii companiilor europene.

De partea sa, Fabrice Leggeri, din grupul europarlamentar 'Patrioţi pentru Europa', a atras atenţia asupra necesităţii consolidării frontierei terestre dintre Bulgaria şi Turcia şi a celei dintre Grecia şi Turcia, ''chiar finanţând ziduri''.

În numele grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), eurodeputatul Claudiu Târziu a amintit că ''România îndeplineşte de mulţi ani toate condiţiile pentru aderarea completă la spaţiul Schengen, un adevăr pe care nu-l poate contesta nimeni''. ''Cu toate acestea, am fost ţinuţi într-o prea lungă şi umilitoare aşteptare la uşa spaţiului Schengen, fără prea multe explicaţii. Până la urmă, după negocieri, amânări şi concesii foarte serioase făcute de către România, ni s-a recunoscut doar o parte din dreptul care ni se cuvine. În această perioadă, economia şi demnitatea românească au avut mult de suferit", a relevat eurodeptatul român.

"România merită să adere la spaţiul Shengen şi sunt aici pentru a vă cere sprijinul pentru ca acest obiectiv să se realizeze imediat'', s-a adresat el eurodeputaţilor, subliniind că este inadmisibil să se prelungească controale la frontierele terestre pentru încă vreo câteva luni.

Eurodeputata Fabienne Keller, din grupul Renew, a salutat aderarea iminentă a României şi a Bulgariei şi cu frontierele terestre la Schengen şi a calificat-o drept ''o victorie şi pentru proiectul european''.

''Treisprezece ani ani de aşteptare au însemnat pentru români suferinţă, costuri foarte mari, miliarde, miliarde de euro care au plecat din buzunarul românilor, poluare, emisii de dioxid de carbon, dar au mai însemnat un sentiment parşiv de cetăţean de mâna a doua şi mulţi au luat acest sentiment cu durere, pentru că ei iubesc Europa. Mai mult, (acest sentiment) a alimentat discursul extremei drepte care acum a împins un candidat care este prorus în runda a doua a prezidenţialelor. Este trist, dar să ne bucurăm totuşi astăzi că auzim aceste mesaje încurajatoare să vedem România şi Bulgaria, în ianuarie, cu totul în Schengen, inclusiv terestru, maritim şi aerian'', a afirmat, în intervenţia sa, eurodeputatul Nicu Ştefănuţă, din partea grupului Verzilor, care este şi vicepreşedinte al Parlamentului European.

Eurodeputatul român Dan Barna (Renew) a susţinut că orice întârzieri privind aderarea României la Schengen sunt inacceptabile. ''Cerem ca acest termen să fie respectat nu ca o concesie amabilă, ci ca o recunoaştere a locului nostru de drept în spaţiul Schengen şi vă rog să vă întrebaţi, atunci când constatăm valul de populism şi extremism din Europa, dacă refuzul acestui drept nu a fost, poate, una dintre cauze'', a afirmat Barna.

''După 13 ani de aşteptare, această nedreptate poate fi în sfârşit corectată. Românii vor face parte din Europa fără frontiere dacă în decembrie miniştrii de interne vor valida decizia privind integrarea deplină a ţării noastre în spaţiu Schengen. Astăzi sper că este ultima dezbatere de acest fel aici, în plenul Parlamentului European. În toţi aceşti ani de aşteptare am acţionat în mod constant, am iniţiat petiţia, am discutat şi convins oficiali europeni şi am modificat chiar şi legislaţia europeană. În ultimii trei ani am obţinut zeci de milioane de euro, fonduri europene pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen'', a spus, la rândul său, Victor Negrescu (S&D), vicepreşedinte al Parlamentului European.

Colegul său de grup Vasile Dîncu a afirmat că aderarea la spaţiul Shengen este un semnal puternic al solidarităţii europene şi ar confirma că respectarea criteriilor şi angajamentelor asumate este o valoare respectată şi de instituţiile europene. ''Nu vrem un cadou, vrem ceea ce suntem obligaţi să avem şi, mai mult, suntem îndreptăţiţi să obţinem. Am avertizat de la această tribună, ca român, că acest lucru va afecta electoral România. Călin Georgescu, candidatul populist care a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale în România, spunea despre Schengen: 'Europa este o temniţă. Mă bucur că nu am intrat'. Vrem pe 12 decembrie ca Uniunea Europeană să acţioneze în mod mod just şi decisiv'', a declarat Dîncu.

Fostul comisar european pentru transporturi Adina Vălean, în prezent eurodeputată PPE, a ţinut să remarce că fiecare graniţă generează preţuri mai mari la mărfuri, o piaţă internă fragmentată pentru transporturi şi emisii de carbon inutile. ''O Europă cu România şi Bulgaria în Schengen înseamnă mai multă prosperitate nu doar pentru cetăţenii acestor ţări, ci pentru toţi cetăţenii europeni'', a spus Vălean.

Eurodeputatul neafiliat Luis Lazarus s-a referit în special la pagubele economice înregistrate de ţara noastră prin amânarea timp de ani întregi a aderării României la Schengen. ''Aş recomanda Comisiei Europene poate ca în viitor să aibă în vedere ca atunci când cineva aruncă un veto pe masă şi nu mai primeşte o ţară în Schengen sau pentru cu totul alte motive, să fie penalizată. Deci, propun ca Austria, de exemplu, să ne dea vreo 50 de miliarde de euro pentru că s-a opus cu veto intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen'', a afirmat eurodeputatul.

Daniel Buda (PPE) a apreciat că România şi Bulgaria au fost furnizori de securitate şi stabilitate la graniţa Uniunii Europene de peste 11 ani. ''După mulţi ani de aşteptare iată că, în sfârşit, acestea vor adera în ianuarie 2025 la spaţiul Schengen. Moment istoric pentru ambele ţări, dar şi pentru întreaga Uniune Europeană. Drumul până aici a fost lung. Am avut perioade de incertitudine, de descurajare, care au alimentat, din păcate, un curent antieuropean printre cetăţenii noştri. Dar iată că astăzi putem spune că am reuşit. Acest succes nu este doar o realizare pentru România, ci şi un pas semnificativ pentru întreaga Uniune Europeană, consolidându-ne unitatea şi valorile fundamentale'', a afirmat Buda în intervenţia sa.

Austria şi-a arătat recent disponibilitatea de a ridica dreptul de veto în privinţa aderării complete a României şi a Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie Schengen.

Premierul ungar Viktor Orban, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a anunţat la rândul său că miniştrii de interne din Uniunea Europeană vor vota pe 12 decembrie cu privire la propunerea Ungariei de a permite României şi Bulgariei să adere şi cu frontierele terestre la spaţiul Schengen. AGERPRES/(A - editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)