Sondaj Eurobarometru: Costul vieţii şi situaţia economică, principalele preocupări ale românilor care au votat la alegerile europene
Principalele subiecte care i-au motivat pe cetăţenii români să voteze la alegerile europene din luna iunie sunt situaţia economică (45%) şi creşterea preţurilor şi a costului vieţii (44%), potrivit unui sondaj Eurobarometru dat publicităţii joi de Parlamentul European, care îi plasează pe români peste media Celor 27 în ceea ce priveşte optimismul referitor la viitorul UE (68% faţă de 65%).
Alte subiecte importante care i-au motivat pe români să voteze sunt protecţia socială, bunăstarea şi accesul la asistenţă medicală (32%, faţă de doar 24% media UE), situaţia internaţională (30%), democraţia şi statul de drept (27%), respectiv apărarea şi securitatea (27%, aproape similar cu media UE de 28%).
În ceea ce priveşte principalii motivatori pentru participarea la vot, situaţia este aproape similară la nivelul general al UE, unde creşterea preţurilor şi a costului vieţii (42% ) şi situaţia economică (41%) au fost principalele preocupări. O treime dintre alegătorii din cele 27 de state membre (34%) spun că situaţia internaţională a fost un subiect care i-a încurajat să voteze, în timp ce o proporţie aproape similară menţionează apărarea democraţiei şi a statului de drept (32%).
Cei care nu au votat spun, de asemenea, că situaţia economică (36% media UE, 41% în România) şi costul vieţii (46% identic media UE şi România) i-ar fi putut motiva să participe la alegeri. În cazul respondenţilor din România, protecţia socială, bunăstarea şi accesul la asistenţă medicală reprezintă pentru 35% dintre aceştia un subiect care i-ar fi putut motiva să meargă la vot, urmat de apărare şi securitate (24%) şi situaţia internaţională (21%).
"În luna iunie, cetăţenii din întreaga Europă şi-au făcut auzită vocea, în condiţiile în care am asistat la cea mai mare participare la alegerile pentru Parlamentul European din ultimii 30 de ani. Cetăţenii ne-au dat mandat să acţionăm, să oferim răspunsuri şi soluţii benefice în viaţa lor de zi cu zi. Parlamentul îşi va onora promisiunile. În următoarele săptămâni, vom examina noua Comisie Europeană pentru a ne asigura că aceasta va aborda aspectele care reprezintă o prioritate pentru cetăţeni: costul vieţii, starea economiei noastre, democraţia, statul de drept, migraţia şi securitatea", a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola, citată într-un comunicat al instituţiei, comentând rezultatele sondajului Eurobarometru.
"Parlamentul European va continua să depună eforturi pentru ca vocea cetăţenilor să conteze în UE", a dat ea asigurări.
Românii, mai optimişti decât media UE în privinţa viitorului blocului comunitar
Sprijinul pentru UE rămâne ridicat, în pofida problemelor economice. Rezultatele sondajului indică faptul că 65% dintre cetăţenii europeni sunt optimişti cu privire la viitorul UE. Procentul cetăţenilor români optimişti cu privire la viitorul UE este mai mare decât media europeană (68%) şi în creştere cu 7 puncte procentuale faţă de anteriorul sondaj din februarie-martie 2024. La nivel UE27, cetăţenii continuă să aibă o impresie pozitivă despre UE - 48%, doar 16% declarând că au o imagine negativă. În România, 52% dintre respondenţii susţin că au o imagine pozitivă despre UE, în creştere cu 2 puncte procentuale faţă de sondajul anterior, şi doar 11% au o imagine negativă, în scădere cu 5 puncte procentuale faţă de precedentul sondaj.
Aderarea la UE este, de asemenea, privită într-o lumină favorabilă. Şapte din zece europeni (70% media UE) consideră că ţara lor a beneficiat de pe urma apartenenţei la UE, cifră care a rămas stabilă în ultimii ani. De asemenea, 70% dintre cetăţenii români participanţi la sondaj consideră că ţara lor a avut beneficii de pe urma statutului de membru al UE, în creştere cu 5 puncte procentuale faţă de sondajul realizat în februarie/martie 2024, înainte de alegerile europene. În ansamblul UE există patru motive principale pentru care calitatea de membru este considerată benefică: intensificarea cooperării dintre statele membre (36%), protejarea păcii şi consolidarea securităţii (32%), contribuţia UE la creşterea economică (28%) şi crearea de noi oportunităţi de muncă (24%).
Pentru respondenţii din România, primele patru motive pentru care statutul de membru al UE este considerat benefic sunt: crearea de noi oportunităţi de muncă (37%), protejarea păcii şi consolidarea securităţii (26%), intensificarea cooperării dintre statele membre (24%), contribuţia UE la creşterea economică (24%).
Încrederea în democraţia parlamentară europeană este deosebit de ridicată la începutul celei de-a zecea legislaturi a PE, relevă comunicatul legislativului comunitar. Nu mai puţin de 42% dintre cetăţenii europeni (53% dintre cetăţenii români) au o imagine pozitivă despre Parlamentul European - cel mai bun rezultat înregistrat vreodată pentru acest indicator.
Europenii şi-au confirmat sprijinul pentru democraţia UE la alegerile europene din iunie anul trecut. Prezenţa la vot a fost de 50,74% la nivelul UE (52,40% în România), cea mai mare din ultimii 30 de ani şi similară cu cea din 2019. Aceasta a crescut în 16 din cele 27 de ţări, inclusiv în România, în comparaţie cu alegerile europene din 2019. Faptul că votul contează este confirmat şi de 56% dintre cetăţenii UE (50% în România), care sunt de acord că vocea lor contează în UE - la nivelul UE rezultatul reprezintă o creştere de opt puncte procentuale faţă de februarie/martie 2024 (48%).
Principalul criteriu în alegerea de către români a partidului votat la alegerile europene - obişnuinţa
Analiza acestui sondaj postelectoral sugerează, de asemenea, că votul la alegerile europene devine un obicei pentru mulţi cetăţeni. Când au fost întrebaţi de ce au votat, 46% dintre alegătorii europeni au răspuns că o fac întotdeauna (35% în România), în timp ce 42% au spus că este datoria lor ca cetăţeni (31% în Romania), iar 20% dintre respondenţii din UE au afirmat că doresc să sprijine partidul politic de care se simt apropiaţi (21% în România).
Decizia cu privire la cine să voteze la alegerile europene din 2024 s-a bazat în principal pe cât de apropiate au fost propunerile partidelor de ideile şi valorile alegătorilor. Propunerile unui anumit partid pe teme europene au fost cel mai frecvent motiv pentru a fi selectate la vot, invocat de 47% dintre alegătorii europeni (+4 puncte procentuale faţă de 2019).
În cazul respondenţilor din România, principalele motive care au stat la baza deciziei de a vota un partid anume sunt obişnuinţa de a vota partidul respectiv (39%), propunerile privind problemele naţionale (38%), propunerile privind o problemă considerată importantă de către respondent (37%) şi respectiv propunerile privind problemele europene (31%).
Sondajul Eurobarometru postelectoral al Parlamentului European a fost efectuat de agenţia de cercetare Verian în perioada 13 iunie - 8 iulie 2024 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat faţă în faţă, interviurile video fiind utilizate în Cehia, Danemarca, Finlanda şi Malta. În total, au fost efectuate 26.349 de interviuri, iar rezultatele au fost ponderate în funcţie de dimensiunea populaţiei din fiecare ţară şi în funcţie de prezenţa la vot la nivel naţional.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Vasile Dîncu: Nu putem avea pe bani europeni o protecție a rezilienței democratice cu două viteze
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputatul PSD Vasile Dîncu a declarat marți, la Strasbourg, că Uniunea Europeană nu poate avea, pe bani europeni, o protecție a rezilienței democratice cu două viteze, motiv pentru care a depus un amendament care cere ca toate statele să participe la Centrul European pentru Reziliență Demo
Nathalie Loiseau/anularea alegerilor din România: CE trebuie să facă publice rezultatele investigațiilor asupra platformelor digitale
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Comisia Europeană trebuie să facă publice rezultatele investigațiilor asupra platformelor digitale, nu poate rămâne o discuție între companii private și birocrații de la Bruxelles, a declarat marți, la Strasbourg, președinta Comisiei speciale a Parlamentului European pentru Scutul europe
Anularea alegerilor în România și situația din Ceuta, principalele exemple în dezbaterea PE privind ingerințele străine și scutul democrației
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Anularea alegerilor prezidențiale din România în 2024 și situația din exclava Ceuta în urma unui aflux migratoriu fără precedent au fost principalele exemple folosite de eurodeputați pentru a ilustra atât pericolul imixtiunilor străine, cât și efectul creșterii autorită
New York, Londra și Paris, în fruntea clasamentului celor mai bune orașe (Oxford Economics)
New York, Londra și Paris ocupă primele trei poziții în Indicele Global al Orașelor pentru 2026 al Oxford Economics, publicat marți, care plasează capitala României, București, pe poziția 214 într-un clasament care include 1.000 de orașe. Seattle, San Francisco, Dublin, Boston, San Jose (California), Tokyo și Zurich completea
Democrația din SUA, la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii (raport International IDEA)
Democrația din Statele Unite a cunoscut un declin semnificativ în ultimii ani, atingând cel mai scăzut nivel din ultima jumătate de veac, a avertizat Institutul pentru Democrație și Asistență Electorală (International IDEA) în raportul său anual de marți. Raportul, intitulat 'Starea democrației la nivel mondial 2026: Democrația într-o eră
Raportorul PE pentru bugetul multianual avertizează statele membre că nu vor putea impune orice compromis legislativului UE
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Raportorul Parlamentului European pentru bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034, eurodeputatul român Siegfried Mureșan, a avertizat luni Consiliul că nu va putea impune orice compromis între statele membre legislativului comunitar, afirmând că în prezent influența
Siegfried Mureșan: Dacă situația de blocaj nu e depășită, alegerile anticipate ar putea să devină o necesitate
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL), varianta de premier propusă de PNL, USR și UDMR, a declarat luni, la Strasbourg, că este posibil ca alegerile anticipate să devină o necesitate, în cazul în care situația de blocaj pentru formarea unui nou guvern nu va fi depășită în următoare
Ambasadorul României la Chișinău, în vizită la Portul Giurgiulești: 'Este mai mult decât un punct de tranzit'
Ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, a vizitat joi Portul Internațional Liber Giurgiulești, pe care îl descrie drept un obiectiv strategic pentru Republica Moldova și întreaga regiune. 'Într-un context regional marcat de provocări majore, Portul Giurgiulești este mai mult decâ
Membrii Comisiei speciale a PE pentru criza locuințelor în UE vin în misiune la București, anunță eurodeputata Georgiana Teodorescu
Eurodeputații Comisiei speciale pentru criza locuințelor în Uniunea Europeană vin la București în perioada 26-28 octombrie, a anunțat Georgiana Teodorescu, membră a Comisiei HOUS și singurul europarlamentar român implicat direct în negocierile politice pe dosarul crizei locuințelor din poziția de raportor din umbră al Grupului ECR, într-un comun
Hadja Lahbib vizitează România și Republica Moldova pentru discuții despre mecanismele europene de protecție civilă
Comisarul european pentru egalitate, pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, vine joi, 10 septembrie, la București, unde va discuta cu președintele Nicușor Dan, cu premierul interimar Ilie Bolojan și cu secretarul de stat Raed Arafat despre pregătirea Europei pentru situații de criză și despre rolul României în mecanismele europene de protecț
Ambasadoarea Carmen-Ileana Mihălcescu, în vizită în Creta, unde navele 'Mircea' și 'Regele Ferdinand' se aflau în portul Souda
Ambasadoarea României în Grecia, Carmen-Ileana Mihălcescu, a efectuat în perioada 4-7 septembrie o vizită în Creta, unde în aceleași zile s-au aflat, în portul Souda, navele 'Mircea' și 'Regele Ferdinand'. Vizita a urmărit consolidarea cooperării dintre România și Grecia, atât în plan militar și de
Soluțiile pentru siguranța copiilor în mediul online, analizate la Chișinău, în prezența Maiei Sandu și a Mirabelei Grădinaru
Provocările cu care se confruntă copiii și adolescenții în contextul evoluțiilor digitale rapide și soluțiile care pot fi implementate pentru a asigura protecția acestora în mediul online au fost analizate joi, la Chișinău, în cadrul unei Conferințe internaționale dedicate siguranței online și impactului mediului digital asupra sănătății mintal
CoE: Progrese în România în prevenirea relelor tratamente la poliție și în închisori; îngrijorare cu privire la condițiile precare de detenție și supraaglomerarea
Autoritățile române au făcut progrese semnificative în combaterea relelor tratamente aplicate persoanelor deținute de poliție și în unitățile penitenciare, se arată într-un raport al Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei publicat joi, care atrage totuși atenția că, în continuare, condițiile de detenție rămân foa
Zelenski acuză Rusia că a avariat intenționat un punct de trecere al frontierei dintre Ucraina și România
Rusia își continuă campania împotriva infrastructurii logistice ucrainene, iar în atacul masiv din noaptea de luni spre marți, cu 'un număr semnificativ' de rachete și drone cu motor cu reacție, a provocat intenționat pagube la un punct de trecere a frontierei dintre Ucraina și România, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe p
Elveția: O persoană arestată după un incendiu într-un imobil soldat cu 4 morți, între care doi români
O persoană a fost plasată în arest preventiv în Elveția după un incendiu care s-a soldat cu patru morți, dintre care doi români, în urmă cu zece zile, la Thusis, în estul țării, a anunțat luni justiția, relatează AFP. Acest incendiu a izbucnit în noaptea de 20 spre 21 august în imobilul în care s