Parlamentul European va decide săptămâna viitoare asupra programului exact al audierilor comisarilor-desemnaţi
Parlamentul European va aproba săptămâna viitoare programul exact al audierilor comisarilor-desemnaţi în perioada 4-12 noiembrie, precum şi întrebările scrise pe care le vor adresa celor nominalizaţi comisiile competente, a anunţat joi purtătoarea de cuvânt a PE, Delphine Colard, într-un briefing pentru presă.
Conferinţa Preşedinţilor a Parlamentului European a decis miercuri seară ca audierile să aibă loc în perioada 4 - 12 noiembrie şi a aprobat recomandarea Conferinţei Preşedinţilor de Comisii privind comisiile care vor participa la audierea fiecărui comisar.
În cazul reprezentantei României, Roxana Mînzatu, desemnată vicepreşedintă executivă a Comisiei Europene pentru oameni, competenţe şi pregătire, la audiere vor participa eurodeputaţi din două comisii competente, Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) şi Comisia pentru cultură şi educaţie (CULT). Alte două comisii - Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen (FEMM) şi Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne - vor avea statutul de invitate la audierea Roxanei Mînzatu, ceea ce înseamnă că vor avea dreptul de a adresa şi ele o întrebare scrisă comisarului-desemnat al României.
Dacă audierea comisarului-desemnat are loc într-o singură comisie competentă, aceasta are posibilitatea de a adresa cinci întrebări scrise comisarului propus, în timp ce dacă există două comisii competente, acestea vor putea adresa câte trei întrebări. Acestora li se adaugă două întrebări scrise deja aprobate de Conferinţa Preşedinţilor, una referitoare la competenţa generală, angajamentul european şi independenţa personală, iar a doua privind managementul portofoliului şi cooperarea cu Parlamentul European.
Comisarii-desemnaţi au termen data de 22 octombrie pentru a trimite răspunsurile la acest chestionar scris, în condiţiile în care mai întâi Comisia pentru afaceri juridice a PE (JURI) are termen până la 18 octombrie să verifice dacă există eventuale conflicte de interese după ce vor analiza declaraţiile celor 27 de persoane convenite de Ursula von der Leyen cu statele membre.
Comisia JURI trebuie să confirme printr-o scrisoare absenţa conflictelor de interese în cazul fiecărui candidat, fără de care nu poate avea loc audierea. În acelaşi timp, comisia poate cere informaţii suplimentare, să facă recomandări pentru rezolvarea conflictului de interese său să invite comisarul-desemnat la o discuţie.
Dacă în cele din urmă Comisia JURI va decide că un candidat este incapabil să-şi exercite funcţia din cauza conflictelor de interese, preşedinta PE îi va cere Ursulei von der Leyen să înlocuiască candidatul în cauză.
Cert este că JURI nu va comunica oficial despre eventuale conflicte de interese în timpul procesului de evaluare, ci numai după încheierea termenului, pe 18 octombrie, când se va afla dacă există unul sau mai mulţi comisari-desemnaţi în această situaţie.
Pentru cei care vor trece de acest prim filtru, urmează audierile propriu-zise, al căror program exact va fi decis abia săptămâna viitoare.
"Săptămâna viitoare Conferinţa Preşedinţilor de Comisii, marţi, şi Conferinţa Preşedinţilor, joi, vor decide asupra programului final, deci ce comisar este audiat şi când, şi vor confirma întrebările scrise care, pe lângă cele două întrebări comune, vor fi pregătite de diferitele comisii", a declarat purtătoarea de cuvânt a PE Delphine Colard.
Potrivit lui Neil Corlett, din cadrul serviciului de presă al PE, între 4 şi 12 noiembrie vor avea loc câte două audieri în paralel dimineaţa, la prânz şi seara, deci numărul lor ar urma să fie de maximum şase pe zi.
Fiecare audiere va dura maxim trei ore, dar poate ajunge şi până la patru în cazul vicepreşedinţilor executivi, cum este şi Roxana Mînzatu.
După audiere, preşedinţii comisiilor competente şi coordonatorii de grupuri se vor întâlni pentru a evalua prestaţiile comisarilor desemnaţi.
Pentru aprobarea unui candidat este necesară o majoritate de două treimi a coordonatorilor de grupuri din comisiile participante la audiere, cu excepţia celor invitate. Dacă această majoritatea de două treimi nu există, preşedintele sau preşedinţii pot cere mai multe informaţii prin intermediul unor întrebări scrise sau chiar o nouă audiere de o oră şi jumătate, dar pentru aceasta este necesară aprobarea Conferinţei Preşedinţilor.
Dacă nici după aceste demersuri nu se întruneşte majoritatea de două treimi, poate fi convocat un vot al tuturor membrilor comisiilor competente, care vor trebui să răspundă la două întrebări, respectiv dacă persoana audiată este calificată să devină membră a Colegiului şi dacă este suficient de compententă pentru atribuirea portofoliului. Votul va fi secret şi candidaţii pot fi validaţi cu o majoritate simplă.
După încheierea audierilor, Conferinţa Preşedinţilor va declara acest proces încheiat, undeva în a doua jumătate a lunii noiembrie, iar scrisorile de evaluare întocmite de comisii despre comisarii-desemnaţi vor fi făcute publice.
Dacă procesul de audiere nu se va confrunta cu sincope majore, precum respingerea mai multor candidaţi de exemplu, înainte sau după audieri, votul din Parlamentul European asupra întregii echipe de comisarii a noii Comisii von der Leyen ar urma să aibă loc în ultima săptămână din noiembrie, iar executivul UE să-şi înceapă mandatul de la începutul lui decembrie.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
România a primit prima plată de 2,5 miliarde de euro în cadrul instrumentului de apărare SAFE
România a primit miercuri prima plată în valoare de 2,5 miliarde de euro în cadrul instrumentului de apărare ''Acțiunea de Securitate pentru Europa'' (SAFE), reprezentând 15% din alocarea sa totală de 16,7 miliarde de euro, indică un comunicat difuzat de Comisia Europeană. SAFE este un instrument financi
MAE rus îl convoacă pentru joi pe însărcinatul cu afaceri al României la Moscova
Însărcinatul cu afaceri al României la Moscova a fost convocat pentru joi la Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse, a informat miercuri ministerul rus, transmite agenția de presă Interfax. 'Joi, 27 august, reprezentantul temporar pentru afaceri al României a fost convocat la Ministerul de Externe rus', a in
Claudiu Năsui depune vineri jurământul ca ministru al dezvoltării economice și digitalizării al Republicii Moldova
Deputatul USR Claudiu Năsui, care va prelua funcția de ministru al dezvoltării economice și digitalizării în Republica Moldova, și Eugeniu Osmochescu, desemnat pentru funcția de ministru al agriculturii și industriei alimentare, vor depune vineri jurământul, a anunțat miercuri, la începutul ședinței de guvern, premierul moldovean Vasile Tofan, infor
Ascunzătoare de arme lângă Berlin: Suspectul reținut în România ar fi un ucrainean care lucrează pentru Rusia (presă)
Suspectul arestat în România, pe care autoritățile germane îl leagă de o ascunzătoare de arme găsită la periferia Berlinului, este un cetățean ucrainean care ar fi aparținut unui grup clandestin care, la cererea serviciilor secrete rusești, pregătea atacuri și sabotaje în țări membre ale NATO, a relatat marți săptămânalul Der Spiegel, ci
Comisia Europeană: Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul ultimei cereri de plată a României
Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de a șasea și ultima cerere de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române, precizează Comisia Europeană într-un răspuns pentru AGERPRES, precizând că serviciile CE sunt angajate cu acestea în discuții tehnice care susțin implementarea PNRR până l
Eurodeputatul Nicu Ștefănuță cere guvernului Ungariei soluții pentru continuarea finanțării culturale în Transilvania
Europarlamentarul român Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, îi solicită premierului Ungariei, Magyar Peter, și ministrului Culturii, Tarr Zoltan, o întâlnire la Budapesta pentru a discuta situația proiectelor culturale, educaționale și comunitare ale maghiarilor din Transilvania, informează un comunicat al biroului său trimis AGE
PPE și Renew cer CE să transmită fără echivoc României că 'amendamentul Fritz' riscă să ducă la pierderea fondurilor PNRR
Grupurile politice Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) și Renew Europe (liberal) din Parlamentul European îi solicită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să transmită fără echivoc României că plata fondurilor din Programul Național de Redresare și Reziliență este condiționată de implementarea reformelor în respectarea deplină a
Interpol anunță o operațiune internațională majoră împotriva rețelelor de crimă organizată din Africa de Vest (GALERIE FOTO)
O operațiune internațională împotriva rețelelor de crimă organizată din Africa de Vest responsabile de escrocherii financiare online s-a soldat cu 58 de arestări și 263 de suspecți identificați, a anunțat Interpol într-un comunicat publicat marți, informează EFE. Operațiunea Jackal IV, coordonată de Organizația Internațională a Pol
Nicușor Dan și Volodimir Zelenski, invitați de Maia Sandu la manifestările dedicate celor 35 de ani de independență a Republicii Moldova
Președinta Maia Sandu i-a invitat pe președintele României, Nicușor Dan, și pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, să participe joi, 27 august, la manifestările dedicate împlinirii a 35 de ani de independență a Republicii Moldova, informează marți Radio Chișinău și Deschide.md. Republica Moldova marchează joi 35 de ani de la
Europol avertizează asupra unoi noi tactici de jafuri violente în muzeele europene (raport)
Baroase, topoare, explozibili și chiar arme de foc se numără printre noile tactici detectate în jafurile din muzeele europene, unde Europol observă apariția unor infractori mai puțin specializați, dar mai violenți, care caută aur, bijuterii, pietre prețioase și antichități pentru valoarea lor și pentru ușurința cu care pot fi vândute pe piața neagră, relatează lu
Germania vrea să obțină extrădarea din România a suspectului în cazul armelor descoperite în apropiere de Berlin
Germania este în contact cu autoritățile de la București cu privire la posibila extrădare a unui bărbat reținut în România în legătură cu o ascunzătoare de arme descoperită într-o pădure din apropierea Berlinului anul trecut, a declarat vineri ministrul de interne german, Alexander Dobrindt, informează Reuters.
Germania: Arme de foc descoperite în apropiere de Berlin, serviciile secrete acuzând Moscova; suspect arestat în România (media)
Autoritățile de securitate din Germania au descoperit anul trecut pistoale ascunse într-o pădure din apropierea Berlinului și cred că armele urmau să fie folosite pentru a comite asasinate în numele serviciilor secrete rusești, un suspect fiind arestat în România, a relatat vineri publicația Sueddeutsche Zeitung, citată de Reuters, AFP și dpa.
NATO se declară pregătită 'să răspundă 24/7' la orice potențială amenințare, după o nouă detectare de drone în România
NATO a confirmat joi că cele două avioane de vânătoare spaniole F-18 desfășurate în România în primele ore ale dimineții, după detectarea unei drone în apropierea graniței cu Ucraina, operau sub comanda Alianței Atlantice, care s-a declarat pregătită 'să răspundă oricărei potențiale amenințări, 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptăm&a
Avioane militare ale Turciei au participat la un exercițiu NATO de apărare aeriană și antirachetă în spațiul aerian românesc
Avioane ale Forțelor aeriene ale Turciei au luat parte săptămâna trecută la un exercițiu al Apărării aeriene și antirachetă integrate (IAMD) a NATO în spațiul aerian românesc, a informat duminică Ministerul Apărării al Turciei, transmite Anadolu. Într-un comunicat publicat pe platforma turcă de social media NSosyal, min
Purtător de cuvânt al NATO despre drona doborâtă în spațiul aerian românesc: Drona pare să fie rusească
Purtătorul de cuvânt al Cartierului General al Comandamentului Aliat pentru Operații (SHAPE) al NATO, colonelul american Martin O'Donnell, a declarat că drona doborâtă în noaptea de sâmbătă spre duminică în spațiul aerian românesc pare să fie rusească, relatează Reuters. 'Detalii suplimentare privind








