Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Structura noului Colegiu al comisarilor europeni reflectă noul echilibru de putere dintre familiile politice şi dintre regiunile europene şi, dintr-o altă perspectivă, organigrama pare să indice dorinţa Ursulei von der Leyen de a continua să ţină îndeaproape frâiele Comisiei Europene, susţine expertul în afaceri europene şi comunicare strategică Doru Franţescu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Potrivit acestuia, introducerea unor noi portofolii, precum comisar european pentru Mediterana şi comisar european pentru apărare, reflectă priorităţile actuale ale Uniunii Europene.

Doru Franţescu s-a referit şi la portofoliul ce va fi asigurat de Roxana Mînzatu, vicepreşedinte executiv pentru oameni, competenţe şi pregătire. Expertul, care derulează la Bruxelles de aproape două decenii activităţi de monitorizare a votului în Parlamentul European şi a influenţei eurodeputaţilor prin intermediul unor platforme ca EUmatrix şi VoteWatch.eu, este de părere că acest portofoliu prezintă un potenţial de vizibilitate deosebit, care poate creşte substanţial imaginea şi prestigiul României în Uniunea Europeană.

În opinia sa, instituţiile UE de la Bruxelles în ansamblul lor - Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul - ar urma să-şi consolideze rolul şi puterea în următorii ani, în special datorită stabilităţii şi viziunii lor globale, într-o perioadă când guvernele naţionale au dificultăţi serioase în a satisface aşteptările cetăţenilor.

AGERPRES: Cum apreciaţi structura noului Colegiu al comisarilor europeni, prezentată recent de Ursula von der Leyen? Există premise pentru ca procesul decizional la nivelul Comisiei să se simplifice şi operativitatea să crească, în beneficiul final al cetăţenilor UE?

Doru Franţescu: Structura noului Colegiu al comisarilor reflectă noul echilibru de putere dintre familiile politice şi dintre regiunile europene. În particular, sfera latină, sudul şi estul Europei sunt mai bine reprezentate la nivel înalt (Italia, Spania, România, Franţa, Estonia). Dintr-o altă perspectivă, organigrama pare să reflecte dorinţa preşedintei Comisiei de a continua să ţină îndeaproape frâiele Comisiei, prin minimizarea probabilităţii creării unor "bisericuţe", întrucât a plasat în poziţii de supraveghere, de vicepreşedinţi executivi, oameni aflaţi la primul mandat, iar cei cu mai multă experienţă se află în poziţii de execuţie.

De notat şi faptul că portofoliul bugetului, extrem de important, se află sub directa supraveghere a preşedintei. Ca urmare, din perspectiva cetăţenilor, operativitatea probabil că va fi ridicată la începutul mandatului, când Comisia este aşteptată să livreze multe propuneri în primele 100 de zile de mandat. Mai târziu, rămâne de văzut cât de bine va naviga noul Colegiu relaţia cu Parlamentul (European) şi cu guvernele naţionale. Trebuie să avem în vedere că în epoca informaţională în care ne aflăm popularitatea liderilor politici şi a instituţiilor poate urca şi coborî foarte rapid, ceea ce înseamnă că aceştia trebuie să fie foarte vigilenţi la schimbările de "atmosferă".

În linii mari, ne aşteptăm ca instituţiile de la Bruxelles în ansamblul lor, anume Comisia împreună cu Parlamentul şi Consiliul, să îşi consolideze rolul şi puterea în următorii ani, în special datorită stabilităţii şi viziunii lor globale, într-o epocă în care guvernele naţionale au dificultăţi serioase în a livra la nivelul aşteptărilor cetăţenilor (ceea ce explică instabilitatea crescândă pe care o vedem în ţări precum Franţa sau Germania).

AGERPRES: Giorgia Meloni spunea la scurt timp după alegerile europene din 6-9 iunie 2024 că rezultatul acelui scrutin impune ca Europa să privească mai mult spre dreapta, referitor la un posibil al doilea mandat pentru Ursula von der Leyen în fruntea Comisiei Europene. În ce măsură consideraţi că a contat poziţia şefei guvernului italian în configurarea noii Comisii,
ţinând cont şi de portofoliul pe care îl va avea comisarul din partea Italiei, Raffaele Fitto?

Doru Franţescu: Giorgia Meloni a influenţat fără îndoială negocierile pentru formarea noii Comisii. Aşa cum prognozam deja din primăvară, era greu de imaginat că Italia nu va avea o poziţie importantă, având în vedere ponderea ridicată a partidului lui Meloni în Parlamentul European şi relativa stabilitate a guvernului său în Italia. Alegerea lui Raffaele Fitto pentru un portofoliu atât de important, cum este 'coeziunea şi reformele', demonstrează un compromis politic semnificativ. Acest portofoliu îi oferă Italiei o vizibilitate crescută în gestionarea fondurilor europene şi în coordonarea reformelor necesare pentru consolidarea economiilor din sudul Europei.

AGERPRES: În noua Comisie au apărut portofolii noi, precum comisar european pentru Mediterana şi comisar european pentru apărare. Care este semnificaţia acestei decizii a Ursulei von der Leyen, având în vedere priorităţile formulate de ea - prosperitatea, securitatea şi democraţia?

Doru Franţescu: Introducerea acestor noi portofolii reflectă priorităţile actuale ale Uniunii Europene. Mediterana este o regiune strategică atât din punct de vedere geopolitic, cât şi economic, iar desemnarea unui comisar dedicat acestei regiuni subliniază importanţa stabilităţii şi dezvoltării acesteia pentru securitatea şi prosperitatea Europei.

Pe de altă parte, portofoliul pentru apărare marchează o recunoaştere a necesităţii unui rol mai robust al UE în gestionarea securităţii comune, în contextul conflictelor regionale şi a tensiunilor globale. În aceeaşi direcţie, de remarcat este redefinirea rolului comisarului pentru comerţ internaţional, care are acum ataşată şi eticheta "securitate economica" în titulatură.

În practică, ne putem aştepta la creşterea ponderii consideraţiilor geopolitice în deciziile care privesc arhitectura liniilor de aprovizionare, de distribuţie, dar şi de investiţii către şi dinspre alte regiuni ale lumii.

AGERPRES: Cum apreciaţi portofoliul ce va fi asigurat de Roxana Mînzatu, vicepreşedinte executiv pentru oameni, competenţe şi pregătire? Dincolo de atribuţiile sale oficiale, conform Tratatelor UE, în ce măsură acest portofoliu va ajuta la creşterea vizibilităţii şi a influenţei României la nivelul Uniunii Europene?

Doru Franţescu: Portofoliul este în primul rând unul de prestigiu şi este foarte bine că reprezentanţii României se instalează din ce în ce mai solid în arhitectura instituţională europeană şi euro-atlantică. Poziţia prezintă un potenţial de vizibilitate deosebit, care poate creşte substanţial imaginea şi prestigiul României în Uniunea Europeană, astfel încât doamna Mînzatu are pe umerii săi nu numai responsabilităţile operative primite de la Ursula von der Leyen, dar şi imaginea ţării în ansamblul său. De aceea, sper să beneficieze de sprijinul de care are nevoie astfel încât să poată capitaliza acest potenţial.

Este o ocazie bună să notăm faptul că, deşi am început "greu" în primii ani de după momentul 2007, în ultima perioadă avem din ce în ce mai mulţi români în poziţii de leadership în Comisie, Parlament, NATO, dar şi în influentele federaţii industriale şi companii active în "bula europeană", ceea ce creează premisele unui mecanism de colaborare cu potenţial extrem de bun.

AGERPRES: La ce să ne aşteptăm în procesul de audiere în comisiile Parlamentului European a candidaţilor la posturile de comisari europeni? În cazul căror candidaţi estimaţi că probabilitatea de a fi respinşi este cea mai mare?

Doru Franţescu: Comisarul Ungariei prezintă riscul cel mai mare de a fi respins de Parlament, atât din cauza relaţiei proaste cu parlamentarii, dar şi din dorinţa de a trimite un mesaj de dezaprobare a politicilor Budapestei din ultimii ani, nealiniate consensului european, inclusiv faţă de războiul din Ucraina.

În al doilea rând, comisarul italian, Fitto, va avea o misiune dificilă, având în vedere tensiunile ridicate dintre familia conservatoare pe care o reprezintă şi socialiştii şi Verzii din Parlament, în viziunea cărora partidul lui Meloni este prea "la dreapta" pentru a i se aloca o poziţie atât de importantă în Comisie.

În rest, ne putem aştepta la schimburi de mesaje mai grele în ceea ce-i priveşte pe comisarii însărcinaţi de politicile de mediu şi cele industriale, în special vicepreşedinţii executivi Ribera şi Sejourne, având în vedere diferenţele de viziune destul de importante între PPE, S&D şi Renew pe aceste subiecte. În ceea ce priveşte poziţia doamnei Mînzatu, deşi audierile nu vor fi uşoare, nu detectăm în acest moment o ostilitate politică inerentă care să poată să creeze emoţii deosebite, astfel încât poziţia sa cel mai probabil va fi confirmată în Parlament cu o majoritate confortabilă. AGERPRES/(editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)