România ar trebui să încheie procesul iniţiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneţia privind legile justiţiei şi să-şi accelereze eforturile pentru a asigura consultări publice efective înainte de adoptarea legislaţiei, recomandă Comisia Europeană în raportul său anual privind statul de drept în statele membre UE, prezentat miercuri.

De asemenea, deşi s-au înregistrat unele progrese în acest domeniu, executivul UE îi recomandă ţării noastre să continue eforturile pentru a asigura resurse umane adecvate pentru sistemul de justiţie, ţinând cont de standardele europene privind resursele pentru justiţie.

O altă recomandare făcută ţării noastre de Comisie este luarea de măsuri, în special la nivel operaţional, pentru a asigura investigarea eficientă şi punerea sub acuzare penală a infracţiunilor din sistemul judiciar, printre care actele de corupţie, luând în calcul standardele europene. Executivul UE recunoaşte însă că România a înregistrat unele progrese în această privinţă.

În plus, României i se recomandă să introducă reguli pentru membrii parlamentului cu privire la activitate de lobby şi să-şi intensifice eforturile pentru a consolida regulile şi mecanismele pentru sporirea independenţei editoriale a serviciilor publice de presă ţinând cont de standardele europene privind serviciile media publice, aspecte unde ţara noastră nu a înregistrat niciun progres faţă de precedentul raport din 2023.

Comisia Europeană mai sfătuieşte autorităţile de la Bucureşti să avanseze procesul pentru obţinerea acreditării pentru două Institute Naţionale privind Drepturile Omului, cu respectarea principiilor ONU de la Paris.

Raportul CE publicat miercuri arată că România a luat măsuri pentru a finaliza procesul iniţiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneţia în legătură cu legile justiţiei, atenţia fiind acum concentrată pe implementare.

''O serie de sancţiuni disciplinare impuse de Consiliul Superior al Magistraturii au fost anulate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ceea ce arată că corectarea continuă să fie eficientă. Sunt în desfăşurare eforturi pentru a asigura resurse umane adecvate pentru sistemul de justiţie, deşi pentru moment încă există o serie de locuri vacante care ar putea, în timp, să afecteze calitatea şi eficienţa justiţiei. Au fost făcute eforturi pentru a îmbunătăţi digitalizarea în interiorul sistemului de justiţie. Câteva măsuri suplimentare au fost luate pentru a asigura implementarea efectivă a legilor justiţiei'', indică raportul publicat miercuri de executivul comunitar.

Documentul reţine faptul că Strategia anticorupţie pentru 2021-2025 rămâne pe drumul cel bun, iar autorităţile menţin un bilanţ pozitiv în combaterea corupţiei, inclusiv cu privire la cazuri de corupţie la nivel înalt. Totuşi, răspunsul legislativ întârziat cu privire la statutul restricţiilor a continuat să aibă drept rezultat închiderea multor cazuri de corupţie şi anularea condamnărilor.

''Au fost luate măsuri suplimentare cu privire la sistemul de investigare şi punere sub acuzare în cazul infracţiunilor de corupţie din sistemul judiciar. O propunere de actualizare a cadrului de integritate a fost prezentată Ministerului Justiţiei, dar ea nu acoperă uşile batante. Agenţia Naţională de Integritate a continuat să lucreze eficient cu privire la conflictele de interese, declaraţiile de avere şi avertizorii de integritate'', indică raportul Comisiei Europene.

Pe de altă parte, documentul menţionează că adoptarea legislaţiei privind creşterea transparenţei finanţării partidelor politice este în aşteptare.

De asemenea, achiziţiile publice rămân un domeniu cu grad de corupţie ridicat şi de aceea este unul prioritar, în prezent fiind luate măsuri pentru a identifica aspectele şi procedurile care sunt cel mai predispuse la corupţie, în cadrul achiziţiilor publice.

''În pofida unui cadru juridic solid şi a aplicării de penalităţi, unele partide politice şi-au sporit finanţările către media private pentru publicitate politică. Cadrul juridic privind accesul la informaţie încă nu s-a îmbunătăţit. Ameninţările şi cazurile de hărţuire contra jurnaliştilor rămân o problemă şi presiunea comercială asupra independenţei editoriale afectează activitatea jurnaliştilor'', mai indică raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România.

La 15 septembrie 2023, în concordanţă cu decizia din 2006 privind instituirea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), Comisia Europeană a închis în mod oficial MCV, întrucât România a îndeplinit în mod satisfăcător toate condiţionalităţile şi recomandările stabilite conform mecanismului. Monitorizarea continuă în cadrul raportului privind statul de drept, la fel ca pentru toate statele membre UE. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Florin Ştefan, editor online: Gabriela Badea)

Citiţi şi:

* Comisia Europeană critică din nou Ungaria, în raportul său anual privind statul de drept în UE

* Libertatea presei, încă în pericol în mai multe state UE; probleme cu independenţa editorială a media publice, inclusiv în România (raport CE)

* Comisia Europeană avertizează Slovacia că se va adresa justiţiei în chestiunea legii privind ONG-urile cu finanţare externă

* UE, mai bine pregătită să facă faţă provocărilor legate de statul de drept (raport)