logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

CEDO a condamnat România pentru revenirea asupra unor condamnări istorice pentru crime legate de Holocaust

Imagine din galeria Agerpres

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi România pentru revenirea asupra unor condamnări istorice pentru crime legate de Holocaust, în urma rejudecării şi achitării în anii 1990 a doi ofiţeri, condamnaţi în anii 1950 pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, a anunţat instanţa europeană într-un comunicat.

Reclamanţii, Leonard Zăicescu şi Ana Fălticineanu, sunt cetăţeni români născuţi în anul 1927 şi, respectiv, în anul 1929. Ei locuiesc în Bucureşti, sunt evrei şi supravieţuitori ai Holocaustului.

Cazul Zăicescu şi Fălticineanu c. România (cererea nr. 42917/16) priveşte rejudecarea şi achitarea în anii 1990 a doi ofiţeri, condamnaţi în anii 1950 pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii săvârşite prin implicarea lor, printre altele, în persecuţia evreilor români în anul 1941, în special prin participarea lor în pogromul din Iaşi, al cărui supravieţuitor este domnul Zăicescu, dar şi prin plasarea unui mare număr de evrei în ghetouri, situaţie în care s-au aflat ambii reclamanţi.

Cei doi ofiţeri, prezentaţi doar cu iniţialele lor, respectiv R.D. (locotenent-colonel şi fost şef de secţie în Marele Cartier General al Armatei) şi G.P. (locotenent-colonel sub comanda directă a lui R.D.), au fost condamnaţi de instanţe ale Tribunalelor Poporului, care au fost înfiinţate în 1945 pentru a urmări penal şi a pedepsi, alături de alte crime, şi masacrul populaţiei evreieşti, notează CEDO.

După căderea comunismului, în anii 1990 mai multe procese penale referitoare la crime de război au fost redeschise, inclusiv cele privindu-i pe R.D. şi G.P. (ambii decedaţi între timp) ale căror condamnări au fost anulate de către Curtea Supremă de Justiţie. Curtea i-a achitat pe cei doi ofiţeri de armată, reţinând că aceştia ar fi fost simpli executanţi ai ordinelor superiorilor privind deportarea evreilor români şi nu ar fi avut nicio implicare în masacrele evreilor, care ar fi fost efectuate doar de
trupele germane.

Aceste procese ar fi avut loc în şedinţe publice cu desemnarea unor reprezentanţi legali pentru cei doi militari decedaţi. Dosarele privind aceste proceduri au fost depuse pentru mai mulţi ani în arhivele serviciilor secrete şi ulterior în arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).

După ce au aflat din întâmplare despre procedurile de achitare, în cadrul unei conferinţe organizate de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" (INSHR-EW) în 2016, reclamanţii au încercat fără succes să obţină acces la dosarele cauzelor prin intermediul instanţelor. În cele din urmă, au obţinut copii ale dosarelor respective datorită eforturilor INSHR-EW.

În cererea care a fost depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului la data de 14 iulie 2016, bazându-se pe Articolul 3 (interzicerea tratamentelor inumane sau degradante) şi Articolul 8 (dreptul la respectarea vieţii private şi de familie), atât individual, cât şi coroborate cu Articolul 14 (interzicerea discriminării), reclamanţii s-au plâns că achitarea celor doi militari, desfăşurarea proceselor în rejudecare şi omisiunea de a-i informa pe ei şi pe publicul larg despre redeschiderea procedurilor, i-a
privat de o anchetă eficientă privind Holocaustul şi le-a afectat integritatea psihologică în calitate de supravieţuitori ai Holocaustului.

De asemenea, reclamanţii s-au plâns de faptul că autorităţile nu au luat în considerare natura antisemită a faptelor supuse judecăţii, făcându-se astfel vinovate de discriminare.

În plus, în baza articolului 6 alin. (1) (dreptul la un proces echitabil), reclamanţii s-au plâns de lipsa accesului la dosarele de achitare. Reclamanţii au considerat că atitudinea autorităţilor faţă de ei a constituit discriminare aşa cum aceasta este prevăzută şi de Articolul 1 al Protocolului nr. 12 la Convenţie (interzicerea generală a discriminării).

În sentinţa publicată marţi, CEDO a stabilit, în esenţă, că revenirea asupra unor condamnări istorice pentru crime legate de Holocaust, în lipsa unei justificări rezonabile din partea guvernului, a cauzat sentimente de vulnerabilitate şi umilire victimelor Holocaustului.

De asemenea, instanţa europeană a constatat că cele reţinute de Curtea Supremă de Justiţie în hotărârile de achitare din 1998 şi 1999 - în special faptul că doar trupele germane au desfăşurat acţiuni împotriva evreilor pe teritoriul României şi că R.D. a executat doar ordinele unui superior - au fost scuze sau eforturi de a diminua
responsabilitatea şi de a arunca vina asupra altei naţiuni pentru Holocaust contrar faptelor bine stabilite din punct de vedere istoric, toate acestea fiind elemente ale negării şi distorsionării Holocaustului.

Potrivit sentinţei CEDO, fiind chestiuni de interes public, autorităţile române ar fi trebuit să facă publice rejudecările şi rezultatul acestora. Curtea a statuat că, din cauza acestei omisiuni, reclamanţii au aflat din întâmplare despre achitările în discuţie, fapt ce este posibil să le fi cauzat sentimente de vulnerabilitate şi umilire.

Instanţa europeană a mai constatat că guvernul român nu a oferit motive relevante şi suficiente pentru revizuirea unor condamnări istorice pentru crime în legătură cu Holocaustul. Achitările au fost, prin urmare, "excesive" şi "inutile într-o societate democratică", conducând la o încălcare a Articolului 8 coroborat cu Articolul 14, a apreciat CEDO.

Totuşi, plângerile formulate în legătură cu încălcarea Articolului 3 (interzicerea tratamentelor inumane sau degradante) coroborat cu Articolul 14 au fost respinse de către Curte, cu majoritate de voturi, ca fiind inadmisibile, întrucât tratamentele inumane suferite de reclamanţi au avut loc cu nouă ani înainte de intrarea în vigoare a Convenţiei şi cu 50 de ani înainte ca România să ratifice Convenţia, iar cele mai importante măsuri procedurale care cădeau în responsabilitatea guvernului au fost luate cu mult timp înainte ca România să devină Înaltă Parte Contractantă.

De asemenea, Curtea nu a găsit dovezi ale unor încălcări ale Articolului 6 alin. (1) şi ale Articolului 1 din Protocolul nr. 12, aşa că a respins ca inadmisibile aceste părţi de cerere.

CEDO a stabilit că România trebuie să le plătească reclamanţilor suma de 8,500 euro (EUR) cu titlu de costuri şi cheltuieli de judecată. Hotărârea nu este definitivă. Pe parcursul perioadei de trei luni de la pronunţarea sa, părţile pot solicita trimiterea cauzei la Marea Cameră a Curţii.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Irina Cristea, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Afisari: 173

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Romania in lume 23-06-2026 02:00

România în continuare fără premier, criza politică se adâncește (agenții de presă)

România rămâne fără un nou prim-ministru după eșecul de luni seară al liberalului Adrian Veștea de a fi ales de către Parlament, la aproape două luni de la demiterea lui Ilie Bolojan, scrie AFP. Veștea, desemnat la jumătatea lunii iunie de către președintele Nicușor Dan pentru a forma noul guvern, avea nevoie de 233 de voturi favor

Romania in lume 19-06-2026 13:31

Interpol avertizează asupra creșterii traficului de persoane prin utilizarea platformelor digitale de plată

Organizația internațională de poliție Interpol a desfășurat o operațiune în șapte țări europene, menită să identifice un nou sistem de recrutare a victimelor traficului de persoane, în mare parte din America de Sud, prin intermediul platformelor digitale de plată care oferă conținut sexual explicit, informează vineri EFE. Misiunea, denumită CyberPr

Romania in lume 19-06-2026 13:22

UE: 19 țări, între care și România, solicită progrese în crearea de centre pentru migranți în străinătate

Nouăsprezece șefi de stat sau de guvern ai Uniunii Europene au cerut vineri, într-o scrisoare, 'progrese cât mai curând posibil' în crearea de centre pentru migranți în țări terțe pentru 'eliminarea stimulentelor pentru migrația ilegală' și 'repatrierea celor care nu au dreptul legal de a rămâne în Europa&

Romania in lume 19-06-2026 11:17

Liderii statelor UE discută despre bugetul multianual 2028-2034, în a doua zi a Consiliului European

Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului European de vară, discută vineri despre bugetul multianual al blocului comunitar pentru perioada 2028 - 2034. Este de așteptat ca șefii de stat și de guvern să își prezinte punctele de vedere despre

Romania in lume 19-06-2026 10:21

Un cetățean român, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în Rusia pentru spionaj în favoarea Ucrainei (agenție)

O instanță rusă a condamnat definitiv un cetățean român la 15 ani de închisoare, într-o colonie penală de maximă securitate, pentru furnizarea către Ucraina de informații despre amplasarea sistemelor de apărare aeriană din Soci, a relatat vineri Centrul de Relații Publice (PRC) al FSB, citat de agenția Interfax. 'Verdictu

Romania in lume 19-06-2026 10:02

Germania: Cea de-a cincea Conferință de Securitate are loc vineri la Kiel

Cea de-a cincea Conferință anuală de securitate, care servește drept platformă la nivel înalt pentru dialog între factorii de decizie politică, liderii militari, experții și reprezentanții societății civile cu privire la provocările presante de securitate internațională, se desfășoară vineri la Kiel, în Germania, informează Fundația Konrad Adenauer

Romania in lume 18-06-2026 15:40

Ziua Iei 2026, celebrată la Lisabona prin muzică, dans și tradiții populare

Ziua Iei 2026 va fi celebrată la Lisabona prin muzică, dans și tradiții populare, sâmbătă, 20 iunie, informează un comunicat de presă publicat joi de Ambasada României în Republica Portugheză. Lisabona se îmbracă din nou în straie de sărbătoare tradiționale românești în cadrul unui spectacol extraordinar dedicat iei. C

Romania in lume 18-06-2026 13:53

Parlamentul European condamnă incursiunile cu drone ale Rusiei în UE

Uniunea Europeană nu se va lăsa intimidată de campania de destabilizare a Rusiei și este hotărâtă să-și apere securitatea, potrivit unei rezoluții adoptate joi de eurodeputați, informează Parlamentul European într-un comunicat de presă. Incursiunile cu drone și încălcările spațiului aerian de pe teritoriul UE nu sunt incident

Romania in lume 17-06-2026 14:22

PE votează joi o rezoluție privind incursiunile de drone în România, statele baltice și Finlanda

Parlamentul European, reunit în această săptămână în sesiune plenară la Strasbourg, va supune la vot joi o rezoluție care condamnă 'acțiunile provocatoare inacceptabile ale Rusiei' și incursiunile de drone în România, statele baltice și Finlanda, după o dezbatere desfășurată marți pe această temă. Textul rezoluției, dat pu

Romania in lume 16-06-2026 20:39

Eurobarometru: 44% dintre adolescenții români petrec prea mult timp în fața ecranelor

Aproape jumătate dintre adolescenții din România consideră că petrec prea multe ore în fața ecranelor, iar peste o treime spun că utilizarea rețelelor sociale este excesivă, arată datele unui nou Eurobarometru privind impactul utilizării excesive a ecranelor și al rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor, publicat marți. Fenomenul est

Romania in lume 16-06-2026 14:37

Ia românească a fost sărbătorită la Nicosia într-o ediție dedicată tradițiilor și comunității românești

Alianța Românilor din Cipru a primit Ordinul 'Meritul pentru promovarea drepturilor omului și angajament social', în grad de Cavaler, conferit de Președintele României, în cadrul Festivalului Iei Românești desfășurat duminică la Nicosia. Evenimentul a reunit comunitatea românească din insulă într-o celebrare a tradițiilor, ed

Romania in lume 16-06-2026 10:45

România și Republica Moldova l-au comemorat pe Mihai Eminescu la Viena

România și Republica Moldova au adus un omagiu poetului național Mihai Eminescu la Viena, la împlinirea a 137 de ani de la trecerea sa în eternitate. Reprezentanții celor două state au depus, luni 15 iunie, coroane de flori la bustul lui Eminescu amplasat în fața Parohiei Ortodoxe Române din capitala austriacă. La

Romania in lume 15-06-2026 18:18

Tradiția românească a dantelei, prezentată la Zagreb

Meșteșugul tradițional al confecționării dantelei din regiunea Mândra, inclus recent în patrimoniul cultural imaterial al României și propus pentru recunoaștere UNESCO, a fost prezentat sâmbătă publicului din Zagreb cu prilejul expoziției itinerante ''Dantela Mândrei'', informează agenția HINA. Ediția din Zagreb urmează

Romania in lume 15-06-2026 16:14

Ziua Universală a Iei și legăturile culturale dintre România și Cipru, celebrate la Nicosia

Ziua Universală a Iei și legăturile culturale dintre România și Cipru au fost celebrate vineri seara la Nicosia printr-un eveniment de diplomație culturală și economică în care ia românească - inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO - a fost folosită ca simbol de dialog și cooperare între cele două state membre ale Uniunii Europene.

Romania in lume 15-06-2026 12:13

Parlamentul European va dezbate securitatea frontierei estice a UE și incursiunile dronelor rusești

Parlamentul European va dezbate marți, în plenul de la Strasbourg, situația de securitate de la frontiera estică a Uniunii Europene, în contextul numărului tot mai mare de amenințări și incursiuni cu drone atribuite Federației Ruse. Potrivit agendei oficiale a legislativului european, eurodeputații vor discuta, alături de reprezent