logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

CEDO a condamnat România pentru revenirea asupra unor condamnări istorice pentru crime legate de Holocaust

Imagine din galeria Agerpres

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi România pentru revenirea asupra unor condamnări istorice pentru crime legate de Holocaust, în urma rejudecării şi achitării în anii 1990 a doi ofiţeri, condamnaţi în anii 1950 pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, a anunţat instanţa europeană într-un comunicat.

Reclamanţii, Leonard Zăicescu şi Ana Fălticineanu, sunt cetăţeni români născuţi în anul 1927 şi, respectiv, în anul 1929. Ei locuiesc în Bucureşti, sunt evrei şi supravieţuitori ai Holocaustului.

Cazul Zăicescu şi Fălticineanu c. România (cererea nr. 42917/16) priveşte rejudecarea şi achitarea în anii 1990 a doi ofiţeri, condamnaţi în anii 1950 pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii săvârşite prin implicarea lor, printre altele, în persecuţia evreilor români în anul 1941, în special prin participarea lor în pogromul din Iaşi, al cărui supravieţuitor este domnul Zăicescu, dar şi prin plasarea unui mare număr de evrei în ghetouri, situaţie în care s-au aflat ambii reclamanţi.

Cei doi ofiţeri, prezentaţi doar cu iniţialele lor, respectiv R.D. (locotenent-colonel şi fost şef de secţie în Marele Cartier General al Armatei) şi G.P. (locotenent-colonel sub comanda directă a lui R.D.), au fost condamnaţi de instanţe ale Tribunalelor Poporului, care au fost înfiinţate în 1945 pentru a urmări penal şi a pedepsi, alături de alte crime, şi masacrul populaţiei evreieşti, notează CEDO.

După căderea comunismului, în anii 1990 mai multe procese penale referitoare la crime de război au fost redeschise, inclusiv cele privindu-i pe R.D. şi G.P. (ambii decedaţi între timp) ale căror condamnări au fost anulate de către Curtea Supremă de Justiţie. Curtea i-a achitat pe cei doi ofiţeri de armată, reţinând că aceştia ar fi fost simpli executanţi ai ordinelor superiorilor privind deportarea evreilor români şi nu ar fi avut nicio implicare în masacrele evreilor, care ar fi fost efectuate doar de
trupele germane.

Aceste procese ar fi avut loc în şedinţe publice cu desemnarea unor reprezentanţi legali pentru cei doi militari decedaţi. Dosarele privind aceste proceduri au fost depuse pentru mai mulţi ani în arhivele serviciilor secrete şi ulterior în arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).

După ce au aflat din întâmplare despre procedurile de achitare, în cadrul unei conferinţe organizate de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" (INSHR-EW) în 2016, reclamanţii au încercat fără succes să obţină acces la dosarele cauzelor prin intermediul instanţelor. În cele din urmă, au obţinut copii ale dosarelor respective datorită eforturilor INSHR-EW.

În cererea care a fost depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului la data de 14 iulie 2016, bazându-se pe Articolul 3 (interzicerea tratamentelor inumane sau degradante) şi Articolul 8 (dreptul la respectarea vieţii private şi de familie), atât individual, cât şi coroborate cu Articolul 14 (interzicerea discriminării), reclamanţii s-au plâns că achitarea celor doi militari, desfăşurarea proceselor în rejudecare şi omisiunea de a-i informa pe ei şi pe publicul larg despre redeschiderea procedurilor, i-a
privat de o anchetă eficientă privind Holocaustul şi le-a afectat integritatea psihologică în calitate de supravieţuitori ai Holocaustului.

De asemenea, reclamanţii s-au plâns de faptul că autorităţile nu au luat în considerare natura antisemită a faptelor supuse judecăţii, făcându-se astfel vinovate de discriminare.

În plus, în baza articolului 6 alin. (1) (dreptul la un proces echitabil), reclamanţii s-au plâns de lipsa accesului la dosarele de achitare. Reclamanţii au considerat că atitudinea autorităţilor faţă de ei a constituit discriminare aşa cum aceasta este prevăzută şi de Articolul 1 al Protocolului nr. 12 la Convenţie (interzicerea generală a discriminării).

În sentinţa publicată marţi, CEDO a stabilit, în esenţă, că revenirea asupra unor condamnări istorice pentru crime legate de Holocaust, în lipsa unei justificări rezonabile din partea guvernului, a cauzat sentimente de vulnerabilitate şi umilire victimelor Holocaustului.

De asemenea, instanţa europeană a constatat că cele reţinute de Curtea Supremă de Justiţie în hotărârile de achitare din 1998 şi 1999 - în special faptul că doar trupele germane au desfăşurat acţiuni împotriva evreilor pe teritoriul României şi că R.D. a executat doar ordinele unui superior - au fost scuze sau eforturi de a diminua
responsabilitatea şi de a arunca vina asupra altei naţiuni pentru Holocaust contrar faptelor bine stabilite din punct de vedere istoric, toate acestea fiind elemente ale negării şi distorsionării Holocaustului.

Potrivit sentinţei CEDO, fiind chestiuni de interes public, autorităţile române ar fi trebuit să facă publice rejudecările şi rezultatul acestora. Curtea a statuat că, din cauza acestei omisiuni, reclamanţii au aflat din întâmplare despre achitările în discuţie, fapt ce este posibil să le fi cauzat sentimente de vulnerabilitate şi umilire.

Instanţa europeană a mai constatat că guvernul român nu a oferit motive relevante şi suficiente pentru revizuirea unor condamnări istorice pentru crime în legătură cu Holocaustul. Achitările au fost, prin urmare, "excesive" şi "inutile într-o societate democratică", conducând la o încălcare a Articolului 8 coroborat cu Articolul 14, a apreciat CEDO.

Totuşi, plângerile formulate în legătură cu încălcarea Articolului 3 (interzicerea tratamentelor inumane sau degradante) coroborat cu Articolul 14 au fost respinse de către Curte, cu majoritate de voturi, ca fiind inadmisibile, întrucât tratamentele inumane suferite de reclamanţi au avut loc cu nouă ani înainte de intrarea în vigoare a Convenţiei şi cu 50 de ani înainte ca România să ratifice Convenţia, iar cele mai importante măsuri procedurale care cădeau în responsabilitatea guvernului au fost luate cu mult timp înainte ca România să devină Înaltă Parte Contractantă.

De asemenea, Curtea nu a găsit dovezi ale unor încălcări ale Articolului 6 alin. (1) şi ale Articolului 1 din Protocolul nr. 12, aşa că a respins ca inadmisibile aceste părţi de cerere.

CEDO a stabilit că România trebuie să le plătească reclamanţilor suma de 8,500 euro (EUR) cu titlu de costuri şi cheltuieli de judecată. Hotărârea nu este definitivă. Pe parcursul perioadei de trei luni de la pronunţarea sa, părţile pot solicita trimiterea cauzei la Marea Cameră a Curţii.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Irina Cristea, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Afisari: 57

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Romania in lume 07-06-2025 13:00

Ministrul Daniel David, la Chișinău:Vom susține proiectele comune și ne vom sprijini reciproc pe calea dezvoltării științei

România va continua să susțină proiectele și programele în domeniul educației și cercetării implementate în Republica Moldova, a declarat sâmbătă ministrul român al educației și cercetării, Daniel David, aflat în vizită la Chișinău. Mesajul a fost transmis de ministrul român în timpul unei confer

Romania in lume 06-06-2025 18:09

Italia: Vasile Frumuzache, ucigașul celor două prostituate românce, suspectat de a fi criminal în serie

Românul Vasile Frumuzache, agent de securitate în Toscana, ar putea fi responsabil pentru moartea mai multor persoane, în afara celor două lucrătoare sexuale românce a căror ucidere a recunoscut-o, au declarat polițiștii după ce au percheziționat apartamentul său vineri, transmite agenția italiană de știri ANSA. Poliția italiană

Romania in lume 06-06-2025 09:07

Italia: Românul arestat pentru o crimă violentă recunoaște că a mai ucis o femeie

Un român de 32 de ani, arestat deja pentru uciderea unei prostituate române în această săptămână, a recunoscut joi că a mai ucis o prostituată din țara sa, în august anul trecut, relatează agenția italiană de știri ANSA. Prima femeie a dispărut din Montecatini Terme, o stațiune din nordul Toscaniei, pe 1 august an

Romania in lume 05-06-2025 16:17

Andrew Tate își poate păstra cetățenia statului Vanuatu

Influencerul Andrew Tate își va putea păstra cetățenia statului Vanuatu, pe care a obținut-o printr-o 'viză de aur', a precizat joi un reprezentant al guvernului din acest stat oceanic, relatează agenția agenția EFE. 'Conform evidențelor, în momentul în care i-a fost acordată cetățenia lui Tate, Interpolul și Regatul Unit au autor

Romania in lume 05-06-2025 14:11

Distrugerea salinei Praid din România este un 'simbol european' (președintele parlamentului ungar)

Distrugerea salinei Praid din România este un 'simbol european', a afirmat joi președintele parlamentului ungar, Laszlo Kover, la reuniunea Forumului reprezentanților maghiari din Bazinul Carpatic (KMKF) care are loc la Budapesta, a consemnat MTI. 'Munca a 2000 de ani a fost distrusă la Praid în doar două zile', a spus Kover. 'E

Romania in lume 05-06-2025 13:43

Italia: Un român a recunoscut că a ucis și decapitat o femeie din țara sa, despre care spune că îl șantaja

Un bărbat în vârstă de 32 de ani a mărturisit că a ucis-o pe Maria Denisa Adas Păun, o româncă în vârstă de 30 de ani al cărui trup decapitat a fost găsit miercuri în apropierea unei ferme abandonate din Montecatini Terme, în provincia toscană Pistoia, relatează joi agenția italiană ANSA. Suspectul, un

Romania in lume 04-06-2025 18:33

Ungaria: Neglijența umană, 'în mod clar' la originea dezastrului de la salina Praid (șeful de cabinet al lui Orban)

Neglijența umană se află 'în mod clar' la originea dezastrului de la salina Praid din România, a declarat Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, într-un briefing de presă guvernamental miercuri, ocazie cu care a afirmat că executivul de la Budapesta pune la dispoziție tot ajutorul posibil, transmite MTI. &

Romania in lume 04-06-2025 17:10

După alegerile parlamentare din R. Moldova, Rusia speră să desfășoare 10.000 de soldați în Transnistria (premierul moldovean)

Rusia intenționează să instaleze la Chișinău un guvern care să-i fie favorabil și care să-i permită să aducă 10.000 de soldați în regiunea transnistreană, la frontiera cu Ucraina, a declarat miercuri premierul Dorin Recean pentru Financial Times, potrivit portalului Deschide.md. Moscova are în prezent un număr redus de militari în Transnistri

Romania in lume 04-06-2025 16:22

Eveniment dedicat operei enesciene - joi, la Institutul Cultural Român de la Londra

Evenimentul 'Enescu 70', care aduce în prim-plan capodopera lirică 'Oedipe', singura operă a marelui compozitor, este organizat, joi, de Institutul Cultural Român de la Londra, în parteneriat cu Opera Națională București, informează un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES. Anul 2025 marchează șapte decenii de la dispariția l

Romania in lume 04-06-2025 15:36

Viktor Orban l-a primit pe președintele CJ Harghita pentru a discuta despre situația de la salina Praid

Prim-ministrul ungar Viktor Orban s-a întâlnit miercuri, la Budapesta, cu președintele Consiliului Județean Harghita, Botond Barna Biro, cu care a discutat despre situația de la salina Praid, inundată de apele pârâului Corund pe fondul precipitațiilor abundente din ultima perioadă, transmite agenția de presă MTI. Potrivit imaginilor vid

Romania in lume 03-06-2025 09:32

SUA: Un cetățean român pledează 'vinovat' de apeluri false la urgențe și amenințări cu bombă vizând înalți oficiali

Un cetățean român a pledat 'vinovat' de participare la o îndelungată serie de apeluri false la urgențe și amenințări cu bombă care au vizat ani la rând legislatori americani, responsabili ai forțelor de ordine și oficiali guvernamentali, a anunțat luni Departamentul de Justiție al SUA, citat de Reuters. Departamentul

Romania in lume 02-06-2025 21:00

Zelenski: Îi mulțumesc lui Nicușor Dan pentru asigurarea că #Ucraina poate conta pe sprijinul continuu al României

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a mulțumit luni omologului său român Nicușor Dan, în cadrul unei întâlniri la Vilnius, pentru 'asigurarea că Ucraina poate conta pe sprijinul continuu al României', se arată într-o postare de pe Facebook a liderului de la Kiev. 'Îi mulțumesc lui Nicușor Dan pentr

Romania in lume 30-05-2025 18:00

Statul olandez, pregătit să plătească 5,7 milioane de euro despăgubire pentru furtul artefactelor dacice

Guvernul olandez a constituit un provizion de 5,7 milioane de euro pentru plata unei eventuale despăgubiri după furtul artefactelor dacice expuse la Muzeul Drents din Assen, a anunțat vineri Ministerul olandez al Culturii, potrivit AFP. Provizionul a fost constituit în baza regimului de asigurări care prevede că statul olandez garantează

Romania in lume 30-05-2025 17:16

Președintele Ungariei va participa la pelerinajul de la Șumuleu Ciuc și va merge și la Praid pentru a inspecta situația și a livra ajutor

Președintele ungar Tamas Sulyok va participa săptămâna viitoare la liturghia de Rusalii la Șumuleu Ciuc, în centrul României, înainte de a merge în vizită la Praid pentru a inspecta situația și a livra ajutor prin intermediul Organizației de ajutor ecumenic din Ungaria (Okumenikus Segelyszervezet Magyarorszag, OSM), informează vineri MTI

Romania in lume 30-05-2025 11:31

#Ucraina spune că drone rusești au lovit orașul port Izmail de lângă România

Forțele ruse au lansat un atac cu drone kamikaze în noaptea de joi spre vineri asupra Ucrainei, care a vizat între altele orașul port Izmail, de lângă granița cu România, țară membră a NATO, au declarat vineri oficiali ucraineni, citați de Reuters. Izmail, cel mai mare port al Ucrainei de la Dunăre, are un rol important