Institutul Cultural Român "Mihai Eminescu" la Chişinău în colaborare cu Institutul de Filologie Română "Bogdan Petriceicu-Haşdeu" din cadrul Universităţii de Stat din Moldova şi Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi organizează proiectul "România - Republica Moldova: poduri de carte", în cadrul căruia vor avea loc lansări de carte şi de numere de revistă, informează un comunicat al ICR Chişinău.

Evenimentul va avea loc pe 8 februarie 2024, la ora 13.00, în aula "Regina Maria" a Universităţii de Stat din Moldova. Vor fi lansate trei numere ale revistei "Philologia", publicate în 2023 (cu finanţare ICR), volumul de critică şi istorie literară "Literatura română din Basarabia: fracturi şi reîntemeieri" (coord. prof. Constantin Dram; Editura Universităţii "A.I.Cuza" din Iaşi, 2023) şi "Dicţionarul explicativ al limbii române actuale (cu sinonime, antonime, paronime şi exemple)" - ediţie în 4 volume, coordonator Ana Vulpe; Ed. Ştiinţa, Chişinău, 2022.

În cadrul evenimentului, care va marca cei 65 de ani de la fondarea revistei "Philologia", vor fi înmânate diplome de excelenţă cercetătorilor care au coordonat şi îngrijit cele două volume lansate, precum şi celor mai activi colaboratori ai revistei, pentru merite deosebite în promovarea şi dezvoltarea ştiinţei filologice româneşti, ca o recunoaştere a efortului şi dedicaţiei lor.

"Philologia" este o revistă de cercetare filologică de categorie B, editată de Institutul de Filologie Română "Bogdan Petriceicu-Haşdeu". Este recunoscută drept o publicaţie de prestigiu academic, acreditată de către ANACEC şi indexată în câteva baze internaţionale de date. "Philologia" este moştenitoare de drept şi continuatoare a revistelor Limba şi literatura moldovenească (1958-1989) şi Revistă lingvistică şi ştiinţă literară (1990-2009). Este o publicaţie de cercetare ştiinţifică al cărei scop este valorificarea şi promovarea patrimoniului lingvistic şi literar-folcloric românesc. Revista cuprinde câteva rubrici în care sunt prezentate materiale în funcţie de aria de cercetare, precizează comunicatul.

"Literatura română din Basarabia: fracturi şi reîntemeieri" (2023, Ed. Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi) este primul rezultat ştiinţific editorial realizat de cercetători români de pe ambele maluri ale Prutului.

Studiile reunite în acest volum coordonat de profesorul universitar Constantin Dram reprezintă rezultatul eforturilor întreprinse de o echipă de cercetători de la Sectorul de literatură română contemporană din cadrul Institutului de Filologie Română "Bogdan Petriceicu-Haşdeu" (USM), coordonată de Constantin Ivanov, într-un proiect ambiţios de articulare a elementelor necesare unei abordări sintetice a literaturii din Basarabia (atât la nivelul creaţiei folclorice, cât şi la nivelul celei culte).

Volumul analizează fenomenul literar din spaţiul basarabean, identificând problematici recurente în literatura de după 1990, precum copilăria, migraţia, drama şi condiţia umană în societatea totalitară, precum şi aspecte ce definesc paradigma literară contemporană, începând cu tendinţe pentru erotologia traumei, modele literare şi semnificaţii ale autenticităţii. În ultima parte a lucrării sunt urmărite şi interpretate principalele direcţii ale actului exegetic şi ale celui eseistic din spaţiul interriveran în perioada 1990-2020. Ceea ce creşte cota de interes a volumului de faţă este modul programatic în care fiecare lucrare urmăreşte specificul contextului socio-cultural local, raportat mereu la inerentele şi necesarele conexiuni europene, se indică în acelaşi comunicat.

"Dicţionarul explicativ al limbii române actuale (cu sinonime, antonime, paronime şi exemple)", avându-i drept autori pe Vasile Bahnaru, Liliana Botnari, Livia Căruntu-Caraman, Viorica Molea, Maria Onofraş, Tamara Pahomi, Valeriu Sclifos, Lidia Vrabie şi Ana Vulpe, este un volum ce cuprinde peste 60.000 de cuvinte, locuţiuni şi expresii frazeologice. Inventarul de cuvinte include atât lexicul de uz general: cuvinte, construcţii fixe; cât şi unităţi lexicale de uz special: termeni, unele dialectisme, arhaisme, regionalisme, cuvinte populare etc., prezente în vorbirea curentă, în manuale, lucrări ştiinţifice de popularizare, precum şi o serie de inovaţii lexicale intrate de curând în uz, ce reflectă modificările la nivel de vocabular din ultima perioadă, unele, deocamdată, cu statut de recomandare. Pe lângă partea de bază - cea explicativă, articolul lexicografic mai cuprinde o gamă largă de indicaţii privind unele dificultăţi de pronunţie, de silabaţie fonetică, de ortografie, dificultăţi de ordin morfologic etc. Totodată, definiţia este urmată de elemente de echivalenţă sau/ şi opoziţie respective, precum şi de exemple ce oferă modele de utilizare a cuvintelor în context. AGERPRES/ (AS - autor: Ana Alecu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)