După mai bine de zece ani de aşteptare, Bulgaria şi România au primit undă verde pentru a se alătura spaţiului european Schengen de liberă circulaţie pe calea aerului şi pe mare începând cu martie 2024. Cu toate acestea, unele restricţii vor rămâne în vigoare, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat vineri.

La 30 decembrie 2023, preşedinţia spaniolă a Consiliului UE a anunţat că România şi Bulgaria vor fi integrate parţial în spaţiul Schengen de liberă circulaţie în martie 2024.

România şi Bulgaria, ambele membre ale UE din 2007, au fost respinse la sfârşitul anului 2022 de la aderarea la vastul spaţiu Schengen, în cadrul căruia peste 400 de milioane de persoane pot călători liber fără controale la frontierele interne. Deşi Comisia Europeană şi Parlamentul European asigură de ani de zile că cele două ţări sunt pregătite să intre în Schengen, Austria şi Olanda au blocat până acum aderarea lor.

În urma unor negocieri complicate, Bulgaria şi România au ajuns la un acord cu Austria privind aderarea la spaţiul Schengen, pentru început cu vămile aeriene şi maritime, dar nu şi cu cele terestre. Timp de ani de zile, Viena a opus veto celor două ţări, afirmând că Austria trebuie să găzduiască un număr disproporţionat de imigranţi fără acte ca urmare a frontierelor externe Schengen slab protejate. Împreună, cele trei ţări vor conveni ulterior asupra datei la care se va pune capăt controalelor la frontierele terestre ale României şi Bulgariei.

Ţările de Jos au blocat intrarea Bulgariei timp de mai bine de 10 ani din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept. Parlamentul olandez a votat la 21 decembrie 2023 pentru a aproba poziţia guvernului ţării în favoarea intrării Bulgariei în Schengen.

Bulgaria şi România: Critici privind aderarea în două etape

Reticenţa Austriei de a da undă verde aderării la Schengen pentru frontierele terestre a indignat unele companii bulgare. Vasil Velev, preşedintele consiliului de administraţie al Asociaţiei Naţionale Reprezentative a Capitalului Industrial, a declarat într-un interviu la televiziunea naţională că organizaţia sa cere o reacţie mai fermă din partea publicului şi a guvernului bulgar. "După toate eforturile pe care le-am făcut şi după ce am îndeplinit toate cerinţele pentru intrarea în Schengen, de ce nu suntem egali cu ceilalţi?", a spus Velev. El a argumentat că ar trebui căutate pârghii care să le ofere actorilor politici din Austria un motiv pentru a-şi schimba poziţia.

În prezent, societăţile austriece cu sediul în Bulgaria fac obiectul unor controale fiscale. Viceprim-ministrul şi ministrul bulgar de finanţe Asen Vasilev a dat asigurări că investigaţiile în curs de desfăşurare ale autorităţilor fiscale bulgare împotriva lanţului de supermarketuri Billa şi a benzinăriilor OMV nu au legătură cu poziţia austriacă. "Anchetatorii fiscali examinează în prezent cel puţin 500-700 de companii", a declarat ministrul.

Acesta a confirmat faptul că, la cererea Austriei, camioanele care merg şi vin dinspre Austria sunt supuse unor controale foarte stricte la frontieră. "Bineînţeles, acest lucru duce la tensiuni la punctele de trecere a frontierei, în special cu Turcia. De aceea, în cursul acestui an, planificăm mai mult personal şi mai multe aparate cu raze X pentru transporturile de camioane", a spus Vasilev.

În România, decizia de aderare parţială a fost salutată de coaliţia de guvernare şi de mediul de afaceri, dar a fost criticată de opoziţie. Premierul Marcel Ciolacu a descris decizia ca fiind un mare pas înainte, subliniind că guvernul român va continua să lucreze atât din punct de vedere politic, cât şi tehnic pentru a finaliza procesul în acest an.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a susţinut că măsura va facilita comerţul prin scăderea costurilor de transport pentru mărfurile şi bunurile româneşti exportate. De asemenea, va contribui la crearea unui climat de încredere şi la consolidarea imaginii României ca o ţară stabilă în cadrul UE.

În schimb, mai mulţi europarlamentari români şi-au exprimat nemulţumirea faţă de această aderare parţială la Schengen. Europarlamentarul Eugen Tomac consideră că preşedinţia spaniolă a UE şi Comisia Europeană au jucat "cartea compromisului" cu Austria, în timp ce europarlamentarul Dacian Cioloş, care este şi fost comisar european pentru agricultură, a atras atenţia că românii sunt trataţi ca cetăţeni europeni de mâna a doua. ''Modul în care intrăm acum în Schengen, pe jumătate şi cu condiţii absurde (...) va accentua sentimentul că nu suntem consideraţi europeni cu drepturi depline. Depindem în continuare de bunăvoinţa Austriei şi a celorlalte state membre pentru un drept pe care îl avem de 12 ani. În al doilea rând, nu avem un calendar clar pentru această ipotetică a doua decizie''.

Migraţia şi frontierele externe ale UE

Comisia Europeană a promis că va sprijini Bulgaria şi România în protejarea frontierelor externe ale UE. Bulgaria, în special, va primi un sprijin financiar semnificativ din partea Comisiei Europene, precum şi asistenţă operaţională şi tehnică din partea agenţiei europene de frontieră, Frontex, în special la frontiera cu Turcia şi Serbia.

"Cererile Austriei vor fi îndeplinite", a scris cancelarul austriac Karl Nehammer pe X la sfârşitul lunii decembrie. "Misiunea Frontex în România şi Bulgaria va fi mărită şi ambele ţări vor primi mai multe fonduri UE pentru a pune în aplicare o protecţie robustă a frontierelor externe".

Ministrul bulgar de externe Maria Gabriel şi-a exprimat speranţa că o dată pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre va fi confirmată în 2024.

Guvernul Bulgariei, la rândul său, s-a angajat să aplice cu stricteţe Regulamentul Dublin, care include readmisia persoanelor înregistrate ca solicitanţi de azil în ţară, în conformitate cu normele comunitare privind responsabilitatea primei ţări.

Ministrul croat de interne, Davor Bozinovic, a declarat pentru agenţia de presă croată HINA că, de când Croaţia a aderat la spaţiul Schengen în 2023, poliţia croată a arestat peste 1.850 de traficanţi de persoane. El a adăugat că acest lucru "reprezintă o creştere de peste 90% faţă de anul trecut". Bozinovic a mai spus că aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen a adus cu sine schimbări în activitatea poliţiei, care a fost pregătită pentru aderare şi face faţă tuturor provocărilor mai mult decât cu succes.

Mediul de afaceri din Austria salută aderarea la Schengen

Reprezentanţii mediului de afaceri austriac au vorbit despre un "pas important", deoarece acordul simplifică lucrurile pentru companii. Întreprinderile austriece sunt printre cei mai importanţi investitori în România, cu 11,2 miliarde de euro şi peste 61.000 de locuri de muncă locale, şi în Bulgaria, cu 2,8 miliarde de euro şi peste 21.000 de locuri de muncă locale, potrivit Asociaţiei Industriale.

Camera de Comerţ austriacă (WKO) a solicitat continuarea discuţiilor şi găsirea unei soluţii cuprinzătoare: "România şi Bulgaria sunt parteneri economici importanţi pentru economia austriacă, companiile noastre sunt al doilea cel mai important investitor străin în ambele ţări şi au pieţe de desfacere importante în regiune".

N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, APA, AGERPRES, BTA, dpa, EFE, HINA participante în proiectul enr. AGERPRES/(editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)