Vlad Gheorghe: Din activele ruseşti îngheţate s-ar putea obţine 200 de miliarde de euro pentru Ucraina
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: Uniunea Europeană ar putea obţine pentru Ucraina circa 200 de miliarde de euro din valorificarea activelor ruseşti îngheţate, a declarat vineri, la Strasbourg, eurodeputatul USR Vlad Gheorghe, care a precizat totuşi că, în opinia sa, primele astfel de sume ar putea fi virate Kievului în a doua jumătate a anului viitor.
Vlad Gheorghe este autorul unui proiect-pilot depus în urmă cu circa un an la Comisia Europeană care avea ca temă ce trebuie să facă Uniunea Europeană, din punct de vedere juridic, pentru a putea confisca bunurile ruşilor fără să fie atacată la Curtea de Justiţie a UE.
"Proiectul meu pilot de acum peste 1 an a fost un studiu de fezabilitate pe soluţia juridică a confiscării bunurilor ruseşti, pentru că toată problema, tot stresul era al tuturor că trebuie să nu facem ceva care ulterior să se conteste la Curtea de Justiţie. Suntem o Uniune a statului de drept, deci inclusiv ruşii au dreptul la justiţie. Şi din motivul ăsta am accesat acest proiect care a primit nota maximă şi sunt 550.000 de euro prin care Comisia angajează cele mai luminate minţi juridice din Uniunea Europeană ca ele să dea această foaie de parcurs juridică", a declarat Vlad Gheorghe pentru AGERPRES.
La sfârşitul anului, ar urma să fie prezentat un prim raport de acest grup de experţi, "iar la începutul anului viitor ar trebui să fie concluzia finală".
El afirmă că legea ar urma să vizeze, în egală măsură, atât bunurile oligarhilor, cât şi activele de stat.
"Din punct de vedere legal zic, bunurile oligarhilor sunt cele mai uşor de luat. Din punct de vedere practic, sunt cele mai greu de luat, pentru că sunt dispersate, sunt în diverse tipuri de bunuri, nu-s numai bani, ci şi iahturi, vile, criptomonede inclusiv. Deci legal, foarte uşor, fizic, mult mai greu. Dar discuţia este valabilă şi pentru bunurile de stat, care sunt mult mai uşor de luat în realitate, pentru că sunt doar banii puşi în bănci centrale, de obicei, în tot felul de depozite sau aur sau lucruri de genul ăsta, deci ştii unde sunt, ştii câte sunt şi sunt lichide, dar sunt protejate de convenţiile internaţionale cu privire la imunitatea acestor bunuri şi deci legal sunt mult mai greu de luat", a explicat el.
Vlad Gheorghe susţine că în a doua jumătate a anului viitor aceşti bani din confiscări ar putea finanţa facilitatea pentru Ucraina, care acum este de 50 de miliarde de euro pentru patru ani.
"Anul viitor ar trebui să avem temeiul legal să trecem prin Parlament propunerea legislativă făcută de Comisie în baza acestui proiect-pilot şi mă gândesc că, după alegeri, o să vină alegerile europene în vară, după alegeri ar trebui să vedem primele bunuri confiscate şi trimise către Ucraina", a estimat eurodeputatul din grupul Renew.
El susţine că atât timp cât nu va fi adoptată această nouă reglementare, nu va exista temeiul legal pentru confiscări.
"Facilitatea îţi permite să le trimiţi către Ucraina, practic, dar nu-ţi permite să le confişti. Ceea ce putem să facem între timp este să folosim câştigurile de pe urma bunurilor imobilizate. Deja sunt câteva, Belgia a anunţat săptămâna trecută că vizează, dacă nu mă înşel, 8 miliarde de euro, dobânzi din sumele pe care ei le-au blocat de mai bine de 1 an ale ruşilor şi sunt undeva la 40 de miliarde", a spus el.
În opinia lui Vlad Gheorghe, ţinând cont şi de faptul că există şi active de stat în valoare de circa 100 de miliarde de euro, valoarea totală a sumei obţinute din activele ruseşti îngheţate ar putea fi de circa 200 de miliarde de euro.
"Necesarul de reconstrucţie al Ucrainei este mult mai mare, trebuie să spunem asta, dar dacă noi avem 200 de miliarde ai ruşilor pe care îi vedem astăzi, poate putem descoperi şi mai mulţi, nu văd de ce să dăm noi zeci de miliarde", a afirmat Vlad Gheorghe.
El crede că aceşti bani ar putea finanţa inclusiv partea de o treime, nerambursabilă, din suma prevăzută de Facilitatea pentru Ucraina, de 50 de miliarde de euro pentru patru ani.
"Atenţie, nu e vorba de naţionalizare sau prostii de-astea. Nu, este vorba de acoperire a prejudiciului de către cel care îl cauzează. Noi nu am fi cheltuit niciodată banii ăştia dacă Putin nu invada Ucraina, nu aveam un program de reconstrucţie al Ucrainei şi nu le explodau şcolile, drumurile şi spitalele ucrainenilor. Deci e vina lui Putin, el trebuie să plătească, noi nu ne îmbogăţim cu nimic", a dat el asigurări.
"Deci 200 de miliarde este estimarea mea din tot ce avem acum surse deschise. Toţi aceşti bani în următorii, să zic, 2 ani. Poate vor fi mai mulţi. Poate că se înmulţesc aceste dobânzi, poate că se înmulţesc bunurile pe care le urmărim. Urmează să vedem", a mai spus eurodeputatul Renew. AGERPRES/(A - editor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)
Sursa foto: Vlad Gheorghe / facebook.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Rutte apără sprijinul militar european pentru SUA și dă drept exemplu România
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat marți că este de acord cu criticile președintelui american Donald Trump la adresa NATO, dar a insistat că, în ciuda unor frustrări din cadrul alianței, membrii europeni ai acesteia au oferit sprijin operațiunilor militare conduse de SUA și, în acest sens, a dat drept exemplu România, potrivit Fox News.
Peter Magyar: Grupul de la Vișegrad nu intenționează în prezent să admită noi membri permanenți
Prim-ministrul ungar, Peter Magyar, a declarat marți că Grupul de la Vișegrad (V4) nu intenționează în prezent să admită noi membri permanenți, deși, în cadrul unui format 'V4-plus', ar putea invita ocazional oaspeți, inclusiv țări din afara UE, relatează miercuri agenția de știri croată HINA, care citează MTI. Grupul de la Vișegrad a fost
România în continuare fără premier, criza politică se adâncește (agenții de presă)
România rămâne fără un nou prim-ministru după eșecul de luni seară al liberalului Adrian Veștea de a fi ales de către Parlament, la aproape două luni de la demiterea lui Ilie Bolojan, scrie AFP. Veștea, desemnat la jumătatea lunii iunie de către președintele Nicușor Dan pentru a forma noul guvern, avea nevoie de 233 de voturi favor
Interpol avertizează asupra creșterii traficului de persoane prin utilizarea platformelor digitale de plată
Organizația internațională de poliție Interpol a desfășurat o operațiune în șapte țări europene, menită să identifice un nou sistem de recrutare a victimelor traficului de persoane, în mare parte din America de Sud, prin intermediul platformelor digitale de plată care oferă conținut sexual explicit, informează vineri EFE. Misiunea, denumită CyberPr
UE: 19 țări, între care și România, solicită progrese în crearea de centre pentru migranți în străinătate
Nouăsprezece șefi de stat sau de guvern ai Uniunii Europene au cerut vineri, într-o scrisoare, 'progrese cât mai curând posibil' în crearea de centre pentru migranți în țări terțe pentru 'eliminarea stimulentelor pentru migrația ilegală' și 'repatrierea celor care nu au dreptul legal de a rămâne în Europa&
Liderii statelor UE discută despre bugetul multianual 2028-2034, în a doua zi a Consiliului European
Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului European de vară, discută vineri despre bugetul multianual al blocului comunitar pentru perioada 2028 - 2034. Este de așteptat ca șefii de stat și de guvern să își prezinte punctele de vedere despre
Un cetățean român, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în Rusia pentru spionaj în favoarea Ucrainei (agenție)
O instanță rusă a condamnat definitiv un cetățean român la 15 ani de închisoare, într-o colonie penală de maximă securitate, pentru furnizarea către Ucraina de informații despre amplasarea sistemelor de apărare aeriană din Soci, a relatat vineri Centrul de Relații Publice (PRC) al FSB, citat de agenția Interfax. 'Verdictu
Germania: Cea de-a cincea Conferință de Securitate are loc vineri la Kiel
Cea de-a cincea Conferință anuală de securitate, care servește drept platformă la nivel înalt pentru dialog între factorii de decizie politică, liderii militari, experții și reprezentanții societății civile cu privire la provocările presante de securitate internațională, se desfășoară vineri la Kiel, în Germania, informează Fundația Konrad Adenauer
Ziua Iei 2026, celebrată la Lisabona prin muzică, dans și tradiții populare
Ziua Iei 2026 va fi celebrată la Lisabona prin muzică, dans și tradiții populare, sâmbătă, 20 iunie, informează un comunicat de presă publicat joi de Ambasada României în Republica Portugheză. Lisabona se îmbracă din nou în straie de sărbătoare tradiționale românești în cadrul unui spectacol extraordinar dedicat iei. C
Parlamentul European condamnă incursiunile cu drone ale Rusiei în UE
Uniunea Europeană nu se va lăsa intimidată de campania de destabilizare a Rusiei și este hotărâtă să-și apere securitatea, potrivit unei rezoluții adoptate joi de eurodeputați, informează Parlamentul European într-un comunicat de presă. Incursiunile cu drone și încălcările spațiului aerian de pe teritoriul UE nu sunt incident
PE votează joi o rezoluție privind incursiunile de drone în România, statele baltice și Finlanda
Parlamentul European, reunit în această săptămână în sesiune plenară la Strasbourg, va supune la vot joi o rezoluție care condamnă 'acțiunile provocatoare inacceptabile ale Rusiei' și incursiunile de drone în România, statele baltice și Finlanda, după o dezbatere desfășurată marți pe această temă. Textul rezoluției, dat pu
Eurobarometru: 44% dintre adolescenții români petrec prea mult timp în fața ecranelor
Aproape jumătate dintre adolescenții din România consideră că petrec prea multe ore în fața ecranelor, iar peste o treime spun că utilizarea rețelelor sociale este excesivă, arată datele unui nou Eurobarometru privind impactul utilizării excesive a ecranelor și al rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor, publicat marți. Fenomenul est
Ia românească a fost sărbătorită la Nicosia într-o ediție dedicată tradițiilor și comunității românești
Alianța Românilor din Cipru a primit Ordinul 'Meritul pentru promovarea drepturilor omului și angajament social', în grad de Cavaler, conferit de Președintele României, în cadrul Festivalului Iei Românești desfășurat duminică la Nicosia. Evenimentul a reunit comunitatea românească din insulă într-o celebrare a tradițiilor, ed
România și Republica Moldova l-au comemorat pe Mihai Eminescu la Viena
România și Republica Moldova au adus un omagiu poetului național Mihai Eminescu la Viena, la împlinirea a 137 de ani de la trecerea sa în eternitate. Reprezentanții celor două state au depus, luni 15 iunie, coroane de flori la bustul lui Eminescu amplasat în fața Parohiei Ortodoxe Române din capitala austriacă. La
Tradiția românească a dantelei, prezentată la Zagreb
Meșteșugul tradițional al confecționării dantelei din regiunea Mândra, inclus recent în patrimoniul cultural imaterial al României și propus pentru recunoaștere UNESCO, a fost prezentat sâmbătă publicului din Zagreb cu prilejul expoziției itinerante ''Dantela Mândrei'', informează agenția HINA. Ediția din Zagreb urmează