Vlad Gheorghe: Din activele ruseşti îngheţate s-ar putea obţine 200 de miliarde de euro pentru Ucraina
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: Uniunea Europeană ar putea obţine pentru Ucraina circa 200 de miliarde de euro din valorificarea activelor ruseşti îngheţate, a declarat vineri, la Strasbourg, eurodeputatul USR Vlad Gheorghe, care a precizat totuşi că, în opinia sa, primele astfel de sume ar putea fi virate Kievului în a doua jumătate a anului viitor.
Vlad Gheorghe este autorul unui proiect-pilot depus în urmă cu circa un an la Comisia Europeană care avea ca temă ce trebuie să facă Uniunea Europeană, din punct de vedere juridic, pentru a putea confisca bunurile ruşilor fără să fie atacată la Curtea de Justiţie a UE.
"Proiectul meu pilot de acum peste 1 an a fost un studiu de fezabilitate pe soluţia juridică a confiscării bunurilor ruseşti, pentru că toată problema, tot stresul era al tuturor că trebuie să nu facem ceva care ulterior să se conteste la Curtea de Justiţie. Suntem o Uniune a statului de drept, deci inclusiv ruşii au dreptul la justiţie. Şi din motivul ăsta am accesat acest proiect care a primit nota maximă şi sunt 550.000 de euro prin care Comisia angajează cele mai luminate minţi juridice din Uniunea Europeană ca ele să dea această foaie de parcurs juridică", a declarat Vlad Gheorghe pentru AGERPRES.
La sfârşitul anului, ar urma să fie prezentat un prim raport de acest grup de experţi, "iar la începutul anului viitor ar trebui să fie concluzia finală".
El afirmă că legea ar urma să vizeze, în egală măsură, atât bunurile oligarhilor, cât şi activele de stat.
"Din punct de vedere legal zic, bunurile oligarhilor sunt cele mai uşor de luat. Din punct de vedere practic, sunt cele mai greu de luat, pentru că sunt dispersate, sunt în diverse tipuri de bunuri, nu-s numai bani, ci şi iahturi, vile, criptomonede inclusiv. Deci legal, foarte uşor, fizic, mult mai greu. Dar discuţia este valabilă şi pentru bunurile de stat, care sunt mult mai uşor de luat în realitate, pentru că sunt doar banii puşi în bănci centrale, de obicei, în tot felul de depozite sau aur sau lucruri de genul ăsta, deci ştii unde sunt, ştii câte sunt şi sunt lichide, dar sunt protejate de convenţiile internaţionale cu privire la imunitatea acestor bunuri şi deci legal sunt mult mai greu de luat", a explicat el.
Vlad Gheorghe susţine că în a doua jumătate a anului viitor aceşti bani din confiscări ar putea finanţa facilitatea pentru Ucraina, care acum este de 50 de miliarde de euro pentru patru ani.
"Anul viitor ar trebui să avem temeiul legal să trecem prin Parlament propunerea legislativă făcută de Comisie în baza acestui proiect-pilot şi mă gândesc că, după alegeri, o să vină alegerile europene în vară, după alegeri ar trebui să vedem primele bunuri confiscate şi trimise către Ucraina", a estimat eurodeputatul din grupul Renew.
El susţine că atât timp cât nu va fi adoptată această nouă reglementare, nu va exista temeiul legal pentru confiscări.
"Facilitatea îţi permite să le trimiţi către Ucraina, practic, dar nu-ţi permite să le confişti. Ceea ce putem să facem între timp este să folosim câştigurile de pe urma bunurilor imobilizate. Deja sunt câteva, Belgia a anunţat săptămâna trecută că vizează, dacă nu mă înşel, 8 miliarde de euro, dobânzi din sumele pe care ei le-au blocat de mai bine de 1 an ale ruşilor şi sunt undeva la 40 de miliarde", a spus el.
În opinia lui Vlad Gheorghe, ţinând cont şi de faptul că există şi active de stat în valoare de circa 100 de miliarde de euro, valoarea totală a sumei obţinute din activele ruseşti îngheţate ar putea fi de circa 200 de miliarde de euro.
"Necesarul de reconstrucţie al Ucrainei este mult mai mare, trebuie să spunem asta, dar dacă noi avem 200 de miliarde ai ruşilor pe care îi vedem astăzi, poate putem descoperi şi mai mulţi, nu văd de ce să dăm noi zeci de miliarde", a afirmat Vlad Gheorghe.
El crede că aceşti bani ar putea finanţa inclusiv partea de o treime, nerambursabilă, din suma prevăzută de Facilitatea pentru Ucraina, de 50 de miliarde de euro pentru patru ani.
"Atenţie, nu e vorba de naţionalizare sau prostii de-astea. Nu, este vorba de acoperire a prejudiciului de către cel care îl cauzează. Noi nu am fi cheltuit niciodată banii ăştia dacă Putin nu invada Ucraina, nu aveam un program de reconstrucţie al Ucrainei şi nu le explodau şcolile, drumurile şi spitalele ucrainenilor. Deci e vina lui Putin, el trebuie să plătească, noi nu ne îmbogăţim cu nimic", a dat el asigurări.
"Deci 200 de miliarde este estimarea mea din tot ce avem acum surse deschise. Toţi aceşti bani în următorii, să zic, 2 ani. Poate vor fi mai mulţi. Poate că se înmulţesc aceste dobânzi, poate că se înmulţesc bunurile pe care le urmărim. Urmează să vedem", a mai spus eurodeputatul Renew. AGERPRES/(A - editor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)
Sursa foto: Vlad Gheorghe / facebook.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Ambasada României lansează la Viena volumul 'Români de seamă din Viena de altădată'
Ambasada României în Republica Austria organizează la 11 iunie, la sediul misiunii diplomatice, lansarea volumului 'Români de seamă din Viena de altădată (1683-1918)', ediția a doua revăzută și adăugită, un eveniment special dedicat memoriei marilor români care au trecut prin Viena imperială și continuității prezenței intelectuale române
Dronă căzută la Galați: Regatul Unit l-a convocat pe ambasadorul rus
Ministerul britanic de Externe a anunțat miercuri că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei după ce o dronă rusească a lovit săptămâna trecută o clădire rezidențială în România, transmite Reuters. Ministrul de externe britanic, Yvette Cooper, a condamnat incidentul, care a survenit în timpul unui atac aerian rusesc asupra Ucrainei și a răni
Oana Țoiu la Paris: România trebuie să își consolideze apărarea antiaeriană (AFP)
România trebuie să își consolideze apărarea antiaeriană, cu ajutorul aliaților săi, a declarat miercuri, la Paris, ministrul român de Externe, Oana Țoiu, la cinci zile după ce o presupusă dronă rusească a rănit două persoane într-o regiune de la frontiera cu Ucraina, relatează agenția France Presse. Țoiu a spus că, deși în prezent
Reuniune la Ambasada României la Canberra privind cooperarea dintre România și Australia în domeniul IT și al inteligenței artificiale
Ambasada României în Australia a organizat, miercuri, o reuniune dedicată oportunităților de cooperare dintre România și Australia în domeniile IT și inteligenței artificiale. Evenimentul, desfășurat la sediul misiunii diplomatice, a reunit peste 20 de participanți, inclusiv reprezentanți ai Parlamentului Federal austra
Securitatea la Marea Neagră, în centrul unui simpozion organizat de România și Belgia
Securitatea la Marea Neagră, combaterea amenințărilor hibride și consolidarea Flancului Estic al NATO s-au aflat în centrul unui simpozion organizat la Bruxelles de Ambasada României în Belgia, Ministerul belgian al Afacerilor Externe și Institutul Regal Egmont pentru Relații Internaționale. Evenimentul, desfășurat luni în contextul ani
Rusia nu va lăsa fără răspuns decizia României de a închide Consulatul General al Federației Ruse din Constanța
Rusia nu va lăsa fără răspuns decizia neprietenoasă a României privind închiderea Consulatului General al Federației Ruse din Constanța, a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de TASS și Lenta.ru. 'Acțiunile neprietenoase ale autorităților române cu siguranță nu v
VIDEO Dronă căzută la Galați/56 de țări condamnă la ONU comportamentul 'inacceptabil' al Rusiei
Peste 56 de țări, în special membre ale Uniunii Europene și ale NATO, au denunțat luni la ONU comportamentul 'inacceptabil' al Rusiei după prăbușirea unei drone pe o clădire la Galați în România, săptămâna trecută, conform unei declarații citite de ministrul român de externe, Oana Țoiu, scrie AFP. '&Ic
Un diplomat rus afirmă că România este dispusă să dea vina pe Rusia pentru orice incident
Reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă organismele internaționale de la Viena, Mihail Ulianov, a declarat luni că România este dispusă să atribuie Rusiei orice incident 'neplăcut', comentând impactul unei drone asupra unei clădiri din orașul românesc Galați, care a avut loc săptămâna trecută, relatează EFE.
Nava de asalt amfibiu 'Castilla' aduce în România 200 de infanteriști marini spanioli
Nava de asalt amfibiu 'Castilla', aparținând Marinei spaniole, se îndreaptă spre România cu cea mai mare parte a militarilor din infanteria marină spaniolă care vor participa la o nouă misiune pe flancul estic al NATO, potrivit portalului Infodefensa.com La bord se află, de asemenea, vehicule Vamtac și Pirana IIIC, precum și echipamen
Dronă căzută la Galați: Kremlinul susține că nu a primit răspuns la cererea adresată României de a examina resturile dronei
Rusia nu a primit până acum un răspuns din partea Bucureștiului la afirmația președintelui Vladimir Putin potrivit căreia Moscova este gata să examineze epava dronei care s-a prăbușit în Rom&
Dronă căzută la Galați/Zelenski îi mulțumește președintelui Dan pentru claritate,după ce acesta a anunțat că drona e de proveniență rusească
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit duminică președintelui român Nicușor Dan pentru claritate într-o postare pe platforma X, după ce acesta a afirmat că drona prăbușită la
Dronă căzută la Galați: Reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU luni
Ambasadorul României la ONU, Cornel Feruță, a anunțat că luni, la ora locală 15:00, va avea loc la sediul ONU din New York o reuniune în sesiune specială a Consiliului de Securitate, la solicitarea țării noastre. 'Imediat după
Dronă căzută la Galați/Oficial de rang înalt din Senatul SUA reafirmă sprijinul Washingtonului pentru România
Președintele Comisiei pentru Relații Externe din Senatul SUA, senatorul republican Jim Risch, a condamnat sâmbătă, într-o postare pe rețeaua X, 'încălcarea nesăbuită a spațiului aerian românesc de către Rusia' și a reafirmat sprijinul Statelor Unite pentru România și aliații NATO, după
Dronă căzută la Galați/Tusk: Țările membre ale NATO ar trebui să ia 'în serios', în sfârșit, 'provocările' Rusiei
Țările membre ale NATO ar trebui să ia 'în serios', în sfârșit, 'provocările' Rusiei, cum a fost și incidentul cu drona prăbușită în România, dar și afirmații ca cele făcute de fostul președinte rus Dmitri Medvedev, potrivit căruia 'cetățenii UE nu vor mai putea dormi liniștiți', a declarat sâmbătă premierul
Dronă căzută la Galați/UE: Rusia, responsabilă pentru acțiunile care amenință securitatea cetățenilor europeni
Uniunea Europeană condamnă ferm 'incidentul grav' de vineri, când o dronă rusească încărcată cu explozibili, implicată într-un atac asupra Ucrainei, s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați, a transmis Înaltul Reprezentant al UE, în numele statelor membre, într-un comunicat publicat vineri seara pe site-ul Consiliului