Un raport publicat joi de Comitetul de experţi care monitorizează implementarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare recunoaşte că România dispune de un cadru juridic solid şi de politici de protejare a limbilor minoritare, dar consideră prea ridicat pragul de 20% cerut pentru folosirea unei limbi în administraţie.

Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare a intrat în vigoare în România în 2008 şi se aplică pentru 20 de limbi. Zece dintre acestea - germană, bulgară, croată, maghiară, rusă, sârbă, slovacă, cehă, turcă şi ucraineană - beneficiază de o protecţie sporită după ce România şi-a asumat angajamente suplimentare de a le promova în viaţa publică, mai ales în ce priveşte folosirea lor în educaţie, justiţie, administraţie, mass-media, viaţa economică şi socială, cultură şi schimburile transfrontaliere.

Acoperite numai de Partea a II-a a Cartei, sunt de asemenea protejate limbile albaneză, armeană, greacă, italiană, macedoneană, poloneză, romă, ruteană, tătară şi idiş.

Autorităţile române şi-au depus raportul periodic la peste şase ani de la cel de-al doilea raport de evaluare şi, prin urmare, cu o întârziere care depăşeşte un întreg ciclu de monitorizare. Informaţiile cuprinse au fost uneori depăşite şi, în consecinţă, au împiedicat eficacitatea mecanismului de monitorizare. Cu toate acestea, calitatea întâlnirilor desfăşurate în timpul vizitei la faţa locului a permis remedierea parţială a acestei lipse de informaţii actualizate, notează experţii.

Constituţia României, alături de legile speciale, oferă un cadru general pentru protecţia şi promovarea limbilor minoritare şi, mai general, a vorbitorilor acestora şi a tuturor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. De asemenea, există un sprijin financiar important acordat celor 19 organizaţii naţionale ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. Acestea sunt reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi în Parlamentul României.

Sistemul educaţional românesc, în ansamblu, garantează un nivel ridicat de sprijin pentru mai multe limbi minoritare. Predarea în majoritatea limbilor minoritare este prevăzută în programa şcolară, cu excepţii referitoare la albaneză, macedoneană, ruteană, tătară şi idiş. La nivel universitar, România promovează majoritatea limbilor minoritare.

Limbile germană şi maghiară beneficiază de o situaţie foarte favorabilă în sistemul de educaţie, se constată în raport, însă, cu toate acestea, în document li se solicită autorităţilor române să remedieze fără întârziere problema insuficienţei personalului didactic - care afectează de asemenea învăţământul în limbile cehă şi romă -, în special prin măsuri de stimulare care să facă această profesie mai atrăgătoare.

În mod oficial, limbile minoritare pot fi folosite în procedurile judiciare în toată ţara. Totuşi, persoanele care depun documente scrise într-o limbă minoritară suportă costurile suplimentare de traducere în procedurile civile şi administrative, în contradicţie cu angajamentele Cartei acceptate de România, observă Comitetul de experţi.

Legislaţia actuală prevede că dreptul de a folosi limbile minorităţilor naţionale în administraţie este asigurat numai în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale reprezintă mai mult de 20% din populaţie. Comitetul de experţi a considerat în mod constant că acest prag este prea ridicat şi, dacă este aplicat într-o manieră inflexibilă, îi privează pe mulţi vorbitori de limbi minoritare de protecţia deplină consacrată în Cartă.

În timp ce oferta de programe radio în limbile minoritare este în general satisfăcătoare, este puţin probabil ca programele de televiziune (cu excepţia limbilor germană şi maghiară), în formatul lor actual, să aibă un impact asupra situaţiei limbilor minoritare şi ar trebui privite ca fiind pur şi simplu simbolice, consideră aceiaşi experţi. Fiecare limbă minoritară ar trebui să beneficieze de programe care să fie difuzate la intervale regulate şi să aibă o durată suficientă, au indicat aceştia.

De asemenea, Comitetul de experţi consideră că sunt necesare mai multe eforturi pentru a consolida utilizarea limbilor germană şi maghiară în asistenţa medicală.

Acelaşi comitet admite în schimb că există o ofertă bogată şi cuprinzătoare de activităţi culturale pentru toate limbile minoritare.

Ţinând cont de faptul că limba romă este limba maternă a cel puţin 199.000 de persoane în România, dar numărul vorbitorilor acestei limbi este mult superior, Comitetul de experţi recomandă autorităţilor române să promoveze în continuare prezenţa acestei limbi în viaţa publică, mai ales în sistemul de educaţie.

Acest al treilea raport de evaluare se bazează pe situaţia politică şi juridică existentă la momentul vizitei la faţa locului efectuate de Comitetul de experţi în România, în februarie 2023.

Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare este Convenţia Consiliului Europei care protejează şi promovează limbile regionale sau minoritare vorbite în mod tradiţional în statele care sunt parte a Convenţiei. Ea le înlesneşte vorbitorilor acestor limbi folosirea lor deopotrivă în viaţa publică şi în cea privată. Implementarea Cartei este monitorizată de un comitet de experţi independenţi. Intrat în vigoare pe 1 martie 1998, acest tratat este în prezent aplicat în 25 de state.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Irina Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)