Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Se încearcă readucerea Pactului verde sub diverse denumiri cu ocazia crizei din Orientul Mijlociu, argumentându-se cu necesitatea scăderii dependențelor UE, a declarat miercuri eurodeputatul UDMR Iuliu Winkler, după discursul susținut în plen de Ursula von der Leyen privind o serie de măsuri de combatere a efectelor crizei din regiune asupra prețurilor la energie.

''În esență, ceea ce văd eu este încercarea de a readuce Pactul verde sub diverse denumiri, cu diverse ocazii - iar acum ocazia este, evident, criza din Orientul Mijlociu - chestiune care are o argumentație, bineînțeles, legată de scăderea dependențelor. Și despre asta a vorbitul Ursula von der Leyen în plenară, sub diverse variante, de scăderea dependențelor pe care le are Uniunea Europeană și atingerea unui soi de autonomie sau independență din punct de vedere energetic folosind resursele locale'', a declarat Winkler pentru jurnaliștii români.

El a adăugat că dacă se dorește revenirea la obiectivele Fit for 55, care sunt nobile, atunci ''ritmul este mult prea rapid pentru puterea de interiorizare a societăților din țările membre ale Uniunii Europene și a oamenilor'' și reprezintă ''o cale greșită''.

''Degeaba vom ajunge să îndeplinim obiectivele de decarbonizare și obiectivele de protecție a mediului, dacă între timp dezindustrializăm definitiv Uniunea Europeană, dezindustrializăm țările europene. De aceea, eu cred că obiectivele despre care se vorbește sunt bune, însă ritmul care se dorește a fi imprimat este mult prea rapid pentru realitățile industriilor din Uniunea Europeană, atâta vreme cât prețul mediu la energie în Uniunea Europeană este cam de trei ori mai mare decât cel din Statele Unite și de aproape patru ori mai mare decât cel din China'', a mai spus Winkler, care este membru supleant al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) a PE.

Întrebat despre ideea avansată de Ursula von der Leyen de a realiza și stocuri de kerosen sau motorină, pe lângă cele de gaz, el a afirmat că ideea stocării în general este un lucru bun, ''dar iarăși întrebarea este: ne rezolvă problema din următoarele săptămâni sau ne rezolvă problema din următoarele luni? Eu cred că este dificil de văzut acest lucru''.

Iuliu Winkler a mai afirmat că nu toate țările din UE sunt dependente de tranzitul prin strâmtoarea Ormuz, iar de aceea trebuie să existe o diversificare în domeniul industriilor bazate de hidrocarburi.

''Avem Asia Centrală, avem alți parteneri și nu degeaba insistăm foarte mult cu noile acorduri comerciale cu diverși parteneri de pe glob pentru că problema hidrocarburilor nu vine singură, ci în situația în care dorim să accelerăm noile tehnologii, avem nevoie de acele pământuri rare despre care tot vorbim în toate contextele. Avem nevoie de acorduri noi, cum este cel cu Australia, cum este MERCOSUR-ul care vine și ne asigură alternative pentru aceste elemente care lipsesc industriei europene'', a mai afirmat Winkler.

El a spus că este nevoie și de o schimbare de mentalitate, pentru că după trei-patru decenii în care s-a insistat foarte mult pe economiile bazate pe servicii, acum se vorbește din nou despre industria extractivă sau industria prelucrătoare.

Sunt ''chestiuni care chiar necesită o schimbare de mentalitate, pentru că astăzi nu știu dacă cineva mai dorește să devină inginer minier sau dorește să lucreze în industria prelucrătoare, după ce trei decenii am încercat să scăpăm de aceste industrii, să le eliminăm din Europa prin delocalizare'', a subliniat el.

Întrebat dacă ideea ajutoarelor de stat în domeniul energiei ar ajuta firmele în această criză, Winkler a reamintit că acestea au fost ''o parte bună a soluției și acum trei sau patru ani de zile''.

''Problema României este că noi astăzi efectiv nu dispunem de spațiul fiscal pentru a merge pe linia ajutoarelor de stat care trebuie oferite din niște rezerve pe care bugetul de stat le are într-o măsură extrem de limitată. Deci, iată că în situația în care statele membre nu se află toate în aceeași poziție fiscală apare o inegalitate între diversele state membre (...). Această inegalitate care apare prin puterea diferită fiscală a statelor membre de a acorda ajutor de stat duce până la urmă la diferențe de competitivitate pe piața internă a Uniunii Europene (...)'', a mai spus el. AGERPRES/(A - editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)