Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: Eurodeputaţii români din cele mai mari grupuri politice din Parlamentul European cred încă, în diferite grade, în şansa României de a adera la spaţiul Schengen în a doua jumătate a anului în curs, când preşedinţia Consiliului UE va fi deţinută de Spania, dar văd diferit calea de urmat până la realizarea acestui deziderat, adoptând poziţii de la "nu există nicio strategie" pentru susţinerea acestui demers, până la "să lăsăm autorităţile să lucreze în linişte".

Eurodeputatul Dacian Cioloş, din grupul Renew, afirmă că, în opinia sa, "mai există o şansă, dar e mult, mult mai slabă decât a fost la începutul anului".

"Deja subiectul practic a dispărut de pe agenda europeană. Caută să îl întreţină România, dar cu aceiaşi oameni care au avut un eşec în urmă cu câteva luni şi n-am văzut (...) o strategie sau, hai să zic, schimbarea strategiei, dacă aceea a fost strategia pe care au aplicat-o până în ianuarie şi s-a văzut eşecul", a declarat Cioloş la Strasbourg pentru un grup de jurnalişti români.

El a mărturisit că nu a văzut utilitatea invitării ministrului de interne austriac Gerhard Karner la Bucureşti şi a afirmat că nu ştie nici măcar "dacă a fost invitat sau s-a invitat singur, ca să mai tragă o scatoalcă României şi să arate acasă că e stăpân pe situaţie".

Dacian Cioloş a mai declarat că, în condiţiile în care proiectele-pilot iniţiate la începutul anului la frontierele româno-sârbă şi turco-bulgară înregistrează întârzieri, o eventuală strategie de a miza pe rezultatele acestora pentru a convinge Austria şi Olanda să-şi schimbe poziţia s-ar putea dovedi un eşec.

"Pârghiile de negociere pot fi folosite mult mai abraziv"

Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

Pe de altă parte, el a afirmat că, din câte ştie, există discuţii între guvernele din Bulgaria şi Olanda despre posibilitatea retragerii veto-ului acestui stat în urma unei evaluări pozitive a Bulgariei în raportul UE privind statul de drept "şi atunci să rămână Austria izolată şi eventual cu presiuni politice sau cu alte mijloace să fie convinsă şi Austria".

Cioloş mai spune că "România ar trebui să fie la nivel european mult mai fermă, foarte fermă şi clară, nu să blocheze Uniunea Europeană, cum fac alte state, dar până la a bloca anumite decizii există pârghii prin care să arăţi foarte clar celorlalţi că şi tu eşti un stat membru care contează şi că deciziile importante pentru tine trebuie să fie importante şi pentru ceilalţi".

În opinia fostului lider al grupului Renew din PE, preşedintele român Klaus Iohannis şi cei care răspund de acest dosar "ar trebui să ştie că pârghiile astea pot fi folosite mult mai abraziv, aşa cum o fac anumite state membre, aşa cum Croaţia a făcut-o înainte de decizia respectivă din Consiliu, şi să avem o decizie favorabilă".

El a catalogat drept o şansă pentru România faptul că Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, rămâne cu obiectivul personal de a o obţine până la sfârşitul mandatului o decizie favorabilă privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

"Guvernul spaniol e unul socialist, Ylva Johansson e socialistă, noi avem un partid socialist în guvern, pot fi folosite şi alte pârghii şi o mică şansă mai există, dar, din punctul meu de vedere, dacă nu se fac nişte lucruri şi dacă nu se menţine presiunea, ea se poate reduce", a apreciat Cioloş.

"Noi când am negociat eliminarea vizelor pentru cetăţenii români în Canada, am ţinut presiune şapte-opt luni de zile, fără să se vadă neapărat în media. Am ţinut presiune pe mai multe canale până când s-a luat decizia respectivă. Deci, dacă stai doar să aştepţi, nu se întâmplă lucrul ăsta, pentru că fiecare are obiectivele lui", a mai spus Cioloş.

Eurodeputatul Renew a reiterat faptul că România ar fi trebuit, de la nivelul cel mai înalt, să mobilizeze toate resursele politice pe care le are şi a spus că s-ar fi aşteptat să-i fie solicitat sprijinul.

"Fiecare dintre noi avem canale. Eu m-aş aştepta să văd un astfel de task-force la nivel înalt politic în România, să fie dat şi semnalul în afară că toate forţele politice îşi mobilizează resursele. Deci, noi, europarlamentarii REPER şi aş spune de fapt toţi europarlamentarii români din grupul Renew (...) am avut nişte poziţii foarte clare şi ferme vizavi de colegii din delegaţia olandeză şi vizavi de Mark Rutte ca să obţinem decizia respectivă de a nu se opune României. Deci ne-am folosit pârghiile politice pe care le aveam până la limita bunului simţ politic, să zic, într-un grup (...)", a mai spus Cioloş.

"Cred că trebuie să lăsăm autorităţile să lucreze în linişte"

În ceea ce-l priveşte, eurodeputatul Siegfried Mureşan din grupul PPE crede pe de altă parte că nu trebuie să se speculeze pe acest dosar în momentul de faţă.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

" (...) Inclusiv frenezia în care am intrat la finalul anului trecut, înaintea consiliului JAI din 8-9 decembrie, am văzut că nu a ajutat neapărat procesul decizional. Ce e important este ca la nivel diplomatic, la nivelul autorităţilor, dintre cele două state, România şi Austria, să se lucreze. Se efectuează un proiect-pilot în momentul de faţă la frontiera externă a României, care va duce la un control şi mai bun, la o evidenţă şi mai bună a persoanelor, a bunurilor care intră, ies din România", a afirmat Mureşan la Strasbourg, în cadrul unui briefing pentru jurnalişti români.

El ţine totuşi să dea asigurări că România nu a fost niciodată sursa migraţiei din Austria, acuzată de ministrul de interne în ziua în care s-a opus aderării României şi Bulgariei.

"Acele persoane nu veneau din România, nu trecuseră în număr semnificativ prin România. E clar că Austria are nevoie de o soluţionare la problema migraţiei. Repet, nu noi suntem cauza, dar suntem dispuşi să participăm prin orice putem. Ca atare, cred că trebuie să lăsăm autorităţile să lucreze în linişte şi vom vedea dacă în următoarele luni va exista o constelaţie politică favorabilă repunerii subiectului pe agendă", a pledat Siegfried Mureşan.

Întrebat despre afirmaţiile lui Dacian Cioloş potrivit căruia nu există o strategie privind susţinerea aderării României la Schengen, vicepreşedintele grupului PPE din PE a răspuns că "dl Cioloş face parte dintr-un partid care este în opoziţie, ca atare este firesc să critice autorităţile atât atunci când are argumente, cât şi atunci când nu are argumente".

Întrebat dacă această strategie există, el a invocat, printre argumente, inclusiv vizita lui Gerhard Karner la Bucureşti.

"Ministrul de interne al Austriei a fost la Bucureşti, există contacte la nivelul autorităţilor, la nivelul miniştrilor, ministerelor, la nivel politic, diplomatic, între autorităţile de la Bucureşti şi singurul stat care până acum nu a dat acordul, Austria. Să lăsăm oamenii să lucreze şi sper să putem avea repunerea subiectului şi o decizie pozitivă cât de curând", a îndemnat Mureşan.

În ceea ce priveşte perspectivele aderării la Schengen, el spune că "preşedinţia spaniolă este un termen mai realist decât preşedinţia de dinaintea ei, dar şi un termen mai realist decât preşedinţia de după aceea, fiindcă anul următor e un an cu mai multe rânduri de alegeri în Europa, inclusiv alegerile europarlamentare".

"Ca atare, cea de-a doua parte a acestui an ar fi un moment prielnic", a conchis eurodeputatul PNL.

"Ar fi oportun ca şi în Consiliul European să relansăm această temă"

Eurodeputatul din grupul S&D Victor Negrescu afirmă că la Consiliul JAI din iunie subiectul Schengen probabil nu se va afla pe ordinea de zi, deşi şi-ar fi dorit acest lucru, "pentru că doar aşa am putea să menţinem atenţia oficialilor europeni cu privire la extinderea spaţiului Schengen şi aderarea României".

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

În acelaşi timp, a pledat el în cadrul unei întâlniri cu jurnalişti români la Strasbourg, "ar fi oportun ca şi în Consiliul European, la nivelul şefilor de stat şi de guvern, să încercăm să relansăm această tematică şi să punem presiune pe Austria, împreună cu statele care ne susţin, în aşa fel încât guvernul din Austria, care a făcut nenumărate promisiuni anterioare, să-şi revizuiască comportamentul".

El a reamintit că Austria nu a reanalizat chestiunea extinderii spaţiului Schengen, aşa cum a afirmat că va face după terminarea alegerilor locale de pe teritoriul său, iar ministrul de interne austriac a avut cu prilejul vizitei sale de la Bucureşti o "poziţionare radicală".

"Din nefericire, extinderea spaţiului Schengen a devenit un subiect politic extrem de important pentru partidul de dreapta de guvernământ din Austria. Este principala lor temă politică şi această tematică a fost preluată inclusiv de Partidul Popular European şi astăzi România riscă să fie prinsă la mijloc în tot ce înseamnă această retorică politică declanşată de premierul austriac (Karl Nehammer - n.r.), pentru că va fi foarte complicat pentru partidul de guvernământ din Austria şi pentru popularii europeni să fie de acord cu extinderea spaţiului Schengen, în contextul în care ei spun că există un val de refugiaţi", a afirmat Negrescu.

De asemenea, el a atras atenţia supra faptului că la ultima reuniune a PPE această familie politică nu a adoptat o rezoluţie de sprijin pentru România "ceea ce indică faptul că există probleme în ceea ce înseamnă sprijinul pentru România la nivelul dreptei politice europene, ceea ce este de asemenea extrem de îngrijorător".

În contrapartidă, a afirmat el, toţi social-democraţii au votat pentru aderarea României la spaţiul Schengen, S&D fiind "singurul grup politic unde a existat unanimitate pentru România".

Deşi probabil nici viitorul premier Marcel Ciolacu şi nici miniştrii PSD nu vor avea atribuţii în avansarea concretă a aderării la Schengen, care revin preşedintelui Klaus Iohannis şi unor miniştri liberali, Negrescu a afirmat că "suntem în dialog şi cu premierul Pedro Sanchez, Spania preluând preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în a doua parte a acestui an, în încercarea de a ridica acest subiect".

"Sper ca cei care se ocupă de acest subiect să colaboreze mai bine cu eurodeputaţii"

Întrebat dacă i s-a solicitat vreodată, personal, să contribuie la demersul de aderare a României la Schengen, el a răspuns că dacă vrei să faci acest lucru o poţi face, chiar dacă cooperarea interinstituţională nu este cea mai bună.

"Pot să vă spun că a existat o colaborare mai bună, undeva până la jumătatea anului trecut. La un moment dat a existat o ruptură, n-am mai primit informări adecvate din partea celor responsabili. Nu ştiu de ce, poate s-a dorit mai degrabă o abordare mai personală a ceea ce înseamnă procesul de aderare la spaţiul Schengen. Cu toate acestea, eu nu cred că trebuie să stai ca eurodeputat, dacă eşti interesat de un subiect şi dacă vrei să sprijini aderarea Românei la spaţiul Schengen, o poţi face", a spus Victor Negrescu.

El a exemplificat în acest sens cu demersurile realizate la momentul rezoluţiei adoptate de Olanda privind aderarea României la spaţiul Schengen şi cu contactele avute cu oficiali spanioli care pot influenţa decizia de a introduce tema printre priorităţile preşedinţiei spaniole.

"Deci, dacă vrei, poţi. Cei care spun că nu pot, pentru că nu le-a spus nimeni, cred că fac o greşeală, dar de asemenea sper ca cei care se ocupă de acest subiect, sau se vor ocupa începând din iunie, să colaboreze mai bine cu eurodeputaţii, pentru că da, cred că aici în Parlamentul European poate exista un suport suplimentar pentru aderarea României la spaţiul Schengen pe acele culoare politice pe care le-am menţionat (...)", a mai spus eurodeputatul din grupul S&D.

El a salutat drept un fapt pozitiv eforturile depuse deja de Spania în sensul deblocării aderării României şi Bulgariei la Schengen, dar a atras atenţia că, dacă nu vor avea loc schimbări de poziţionare până în iunie, probabil vara nu va schimba nimic.

"Ministrul de interne spaniol a discutat cu omologul din Austria, premierul spaniol a discutat cu cancelarul austriac, ceea ce e un lucru lăudabil, pentru că acest lucru nu a fost făcut într-o manieră la fel de coerentă de precedentele preşedinţii. Asta nu înseamnă că se vor schimba lucrurile, dată fiind politizarea subiectului. Va exista o reuniune şi în octombrie, însă dacă până acum, până în iunie, nu vedem schimbări de poziţionare, nu cred că vara va schimba ceva. Însă asta nu înseamnă că nu trebuie să insistăm şi sunt convins că cei care vor avea această responsabilitate vor depune toate demersurile pentru a crea, sper eu, premisele unui vot pozitiv, dacă se va putea (...)", a mai spus el.

Negrescu a salutat la rândul lui eforturile făcute de comisarul Ylva Johansson, care "şi-a asumat politic acest obiectiv şi aproape că a reuşit", însă, susţine el, "este evident că e nevoie de mai multă influenţă şi de mai multă implicare din partea Comisiei Europene, la cel mai înalt nivel, şi din partea Consiliului European".

În acest context, afirmă şi Vlad Gheorghe din grupul Renew, anul 2023 este unul cheie pentru România.

"2023 este un an cheie pentru noi, pentru că, altfel, în 2024, înainte de alegerile europene, nu se întâmplă nimic. După alegeri, după vara lui 2024, încep negocierile pentru noua comisie, noua conducere a parlamentului, negocieri care durează şi câteva luni de zile, poate până la sfârşitul anului. Deci 2024 e un an închis, abia din 2025 se mai poate discuta şi este un scenariu la care nu cred că vrem să ne gândim", a spus Vlad Gheorghe.

El consideră că, în contextul în care extremismul şi sentimentul anti-străini se amplifică în Europa, "suntem victimele acestui narativ, acestei poveşti care este folosită în special de extrema dreaptă pentru a creşte în alegeri. Iar partidelor, celorlalte partide, în special partidelor clasice, mari, le e teamă să ofere o astfel de şansă extremei drepte ca să folosească subiectul acesta împotriva lor la alegeri".AGERPRES/(A - editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)