Miniştrii de interne din ţările Uniunii Europene se întrunesc joi, la Bruxelles, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), pentru prima dată în acest format în mandatul actualei preşedinţii semestriale a Consiliului UE, asigurat de Suedia şi început la 1 ianuarie.

Pe agenda provizorie a Consiliului JAI din 9-10 martie figurează, la secţiunea activităţilor fără caracter legislativ, 'Situaţia generală a spaţiului Schengen', nu însă şi aderarea României şi a Bulgariei la Schengen. În cadrul acestei secţiuni va avea loc un schimb de opinii despre funcţionarea spaţiului Schengen şi viitorul politicii în domeniul vizelor. De asemenea, va fi prezentată situaţia actuală referitoare la intrarea în funcţiune a Sistemului de Informaţii Schengen (SIS) consolidat.

Agenda JAI mai poate suferi modificări în urma reuniunii COREPER (Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană) prevăzute pentru miercuri, 8 martie.

Reuniunea din 9-10 martie este şi prima oficială a Consiliului JAI după cea din decembrie anul trecut, când pe agendă s-a aflat şi aderarea Croaţiei, a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen. Dintre aceste trei ţări, doar prima a primit atunci undă verde, devenind membră a spaţiului european de liberă circulaţie la 1 ianuarie.

În cazul României şi al Bulgariei nu a existat unanimitate, deşi cele două ţări au îndeplinit toate condiţiile tehnice necesare, lucru recunoscut de Comisia Europeană încă din 2011, inclusiv în urma evaluărilor făcute de experţii europeni. Opoziţia a venit din partea Austriei şi a Olandei, aceasta din urmă precizând că Bulgaria nu este deocamdată pregătită pentru a intra în Schengen.

În ceea ce priveşte Austria, ea a susţinut că nu poate fi de acord cu extinderea Schengen atât timp cât acesta, în opinia sa, nu este funcţional. Viena şi-a justificat poziţia, exprimată mai ales prin vocea ministrului de interne Gerhard Karner, prin faptul că în Austria au ajuns peste 100.000 de migranţi sau solicitanţi de azil, din care circa 75.000 nu fuseseră încă înregistraţi. Karner a spus că acest lucru ar trebui să se întâmple de fapt atunci când este trecută frontiera Uniunii Europene şi că mulţi dintre cei neînregistraţi ar veni prin România sau Bulgaria, lucru însă contrazis de situaţia reală, reflectată inclusiv de datele oficiale publicate de Agenţia europeană pentru poliţia de frontieră şi garda de coastă (FRONTEX).

La câteva zile după preluarea preşedinţiei semestriale a Consiliului UE de către ţara sa, la 1 ianuarie, reprezentantul permanent al Suediei pe lângă Uniunea Europeană, Lars Danielsson, a afirmat că nu va iniţia un vot privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen dacă nu este convenit un acord cu ţările care se opun aderării celor două state.

El a ţinut să precizeze că Suedia nu a fost niciodată împotriva primirii României şi a Bulgariei în Spaţiul Schengen.

''Noi am început deja consultări bilaterale cu părţile afectate. Nu pot spune acum când aceste discuţii vor oferi ocazia de a repune chestiunea pe agenda Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. În opinia noastră, cu cât mai curând, cu atât mai bine. Însă nu vedem niciun sens în a pune chestiunea pe agendă înainte de a fi clar că există o şansă rezonabilă de a obţine aprobarea în Consiliu. Aşadar vom încerca să facem asta în timpul preşedinţiei suedeze, dar nu pot garanta că se va întâmpla. Asta nu depinde în primul rând de noi, ci de părţile implicate'', explica ambasadorul Suediei la UE.

Recent, Comisia Europeană a menţionat că lucrează cu preşedinţia suedeză a Consiliului UE pentru ca o decizie pozitivă cu privire la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen să poată fi luată de Consiliul UE cât mai curând posibil în acest an.

''Extinderea Schengen este o prioritate politică pentru Comisie şi, în 2022, s-au depus eforturi considerabile pentru a sprijini aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria. Comisia a solicitat în mod repetat Consiliului să ia măsurile necesare pentru ca România şi Bulgaria să devină parte a spaţiului fără controale la frontierele interne, cel mai recent în comunicarea Comisiei adoptată în noiembrie 2022'', a explicat comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson în răspunsul la o scrisoare adresată de eurodeputatul român Eugen Tomac, la 16 ianuarie, pe tema extinderii spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria.

Reprezentanta executivului UE a reafirmat că atât România, cât şi Bulgaria sunt pregătite din punct de vedere tehnic, după ce au depus eforturi considerabile pentru a pune în aplicare cadrul juridic şi operaţional la standarde ridicate pentru aderarea la spaţiul Schengen şi apreciază că ''ar trebui să fie doar o chestiune de timp până când România şi Bulgaria vor face parte pe deplin din Schengen''.

La 6 februarie, în calitatea sa de membru al Parlamentului European, Eugen Tomac (din grupul Partidului Popular European) a deschis o acţiune împotriva Consiliului UE la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), în legătură cu neacceptarea României de a deveni membră a spaţiului Schengen la Consiliul JAI din 8 decembrie 2022, ca urmare a opoziţiei Austriei în cazul României şi a Olandei în cazul Bulgariei.

Un alt eurodeputat român, Victor Negrescu (membru al grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor, S&D), consideră că absenţa subiectului extinderii spaţiului Schengen de pe agenda Consiliului JAI de săptămâna viitoare poate constitui o problemă din perspectiva priorităţilor României.

"Din păcate, faptul că la viitorul Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne, din 9-10 martie, acest subiect nu a fost inclus pe ordinea de zi ridică multe semne de întrebare şi poate reprezenta o problemă, întrucât un nou vot trebuie pregătit temeinic şi ţine de România să creeze un nou moment în care să existe susţinere pentru o astfel de decizie favorabilă. Din informaţiile pe care le am, preşedinţia suedeză a Consiliului UE ar plănui un posibil vot în luna iunie, dar pentru acest lucru este nevoie de mai multă coerenţă şi de o acţiune diplomatică mai clară din partea României", a afirmat Negrescu după o vizită efectuată în această săptămână la Madrid.

Spaţiul Schengen garantează libera circulaţie pentru peste 420 de milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene şi pentru cetăţeni din afara UE care trăiesc în Uniunea Europeană sau vizitează UE ca turişti, în cadrul programelor de schimb de studenţi sau în scop de afaceri (orice persoană prezentă în mod legal în UE). Libera circulaţie a persoanelor îi permite fiecărui cetăţean al UE să călătorească, să lucreze şi să trăiască într-o ţară a UE fără a avea nevoie de formalităţi speciale. Schengen susţine această libertate prin faptul că le permite cetăţenilor să se deplaseze în interiorul spaţiului Schengen fără a face obiectul controalelor frontaliere.

În prezent, spaţiul Schengen cuprinde 23 de ţări din Uniunea Europeană (Austria, Belgia, Republica Cehă, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) şi patru ţări din afara acesteia (Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia).

Mai există patru membre ale UE care nu au aderat la Spaţiul Schengen: Irlanda (care îşi menţine o clauză de opt-out), România, Bulgaria şi Cipru. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)