Parlamentul European a adoptat REPowerEU, un plan pentru reducerea dependenţei energetice a UE de Rusia şi accelerarea tranziţiei verzi
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Ionuţ Mareş, transmite: Parlamentul European (PE) a adoptat marţi, în sesiune plenară la Strasbourg, planul REPowerEU, în valoare totală de 20 de miliarde de euro în granturi nerambursabile, România urmând să beneficieze de o alocare de 1,39 de miliarde de euro în vederea finanţării de proiecte în domeniul energiei, bani pe care va trebui să îi cheltuiască până în 2026.
Planul REPowerEU stabileşte o serie de măsuri menite să reducă rapid dependenţa de combustibilii fosili din Rusia şi să accelereze tranziţia verde, sporind în acelaşi timp rezilienţa sistemului energetic din UE. Planul se bazează pe trei piloni: diversificare, economisire şi accelerarea trecerii la energia curată.
Parlamentul European a confirmat în plen cu 535 voturi pentru, 63 împotrivă şi 53 abţineri un acord încheiat cu Consiliul în decembrie 2022. În temeiul acordului, statele membre care solicită să primească fonduri suplimentare printr-un plan modificat de redresare şi rezilienţă vor trebui să includă măsuri de economisire a energiei, de producere a energiei curate şi de diversificare a aprovizionării cu energie, aşa cum se prevede în planul REPowerEU.
Raportorii Parlamentului European pentru REPowerEU au fost eurodeputaţii români Siegfried Mureşan (PPE) şi Dragoş Pîslaru (Renew) şi eurodeputata spaniolă Eider Gardiazabal Rubial (S&D).
"Am văzut cu toţii în ultimul an, de la invazia ilegitimă şi ilegală a forţelor armate ruse în Ucraina, cât de importantă este independenţa energetică. Am văzut că dictaturile, liderii autocraţi nu au ezitat să folosească energia ca instrument politic împotriva poporului ucrainean, dar şi împotriva cetăţenilor UE", a declarat luni seară, în plenul PE, europarlamentarul liberal Siegfried Mureşan, care a precizat că, prin adoptarea acestui plan, UE arată că a "învăţat din trecut".
"Vom acţiona împreună, ca Uniune Europeană, pentru a ne reduce dependenţa energetică de Rusia, pentru a nu mai importa gaz, cărbune şi petrol din Rusia. Toate acestea, cât mai repede posibil şi pentru totdeauna. Şi ar trebui să învăţăm din greşelile trecutului. Niciodată în viitor să nu mai fim dependenţi de o singură ţară care ne oferă energie, de o singură rută de transport sau de o singură sursă energetică. Trebuie să ne diversificăm consumul de energie, trebuie să importăm din ţări pe care ne putem baza, ţări care sunt stabile, ţări care sunt democraţii, ţări care sunt partenere. Şi ar trebui să producem cât mai multă energie energie posibilă în cadrul UE (...). Acestea sunt principiile de bază ale REPowerEU", a mai afirmat el.
Potrivit lui Mureşan, cele 20 de miliarde de euro prevăzute de REPowerEu "ne vor ajuta să îmbunătăţim infrastructura, să ne conectăm mai bine, ceea ce înseamnă să putem transporta energia de acolo unde există, acolo unde avem nevoie de ea", dar şi "să ne reducem dependenţa de Rusia şi să devenim mai eficienţi energetici".
"Cu cât devenim mai eficienţi energetic, cu atât avem nevoie de mai puţină energie pentru consum (...) Cu cât consumăm mai puţină energie, cu atât factura pentru cetăţeni şi companii va fi mai mică", a mai precizat eurodeputatul PPE.
La rândul său, eurodeputatul Dragoş Pîslaru a afirmat în cadrul dezbaterii de luni seara, care a precedat votul de marţi asupra REPowerEU, că Rusia a folosit gazul şi combustibilii săi fosili ca "armă politică şi economică", dar că UE nu are nevoie de aceste resurse, pentru că, prin noul plan, blocul comunitar îşi poate creşte "capacitatea de a depozita şi de a produce propria energie".
"Dar nu cu orice cost. Trebuie să ne menţinem ambiţiile verzi (...). Trebuie să folosim forţa deplină a resurselor noastre naturale - vântul, apa, soarele - pentru a ne diversifica sistemul energetic", a mai declarat el.
"Cum ne luptăm cu insecuritatea? Cu investiţii sigure. Industria noastră nu este atât de rezilientă, avem nevoie de mai multă autonomie şi de mai puţină dependenţă. Putem obţine asta prin REPowerEU", a spus europarlamentarul REPER.
"Haideţi să folosim REPowerEU să renovăm clădirile în care oamenii săraci îngheaţă, haideţi să ajutăm magazinele de la colţul străzii să îşi reducă facturile la energie, să sprijinim IMM-urile să lucreze în birouri eficiente energetic", a subliniat el.
"Cetăţenii au avut un an greu, având dificultăţi în a cumpăra mâncare şi bunuri de bază, din cauza creşterii preţurilor. Acum se luptă cu facturi ridicate la energie. Nu putem să îi lăsăm singuri pe antreprenorii noştri, micile afaceri. Este nevoie de soluţii sustenabile acum, nu mai târziu. Putem face asta datorită REPowerEU. Acest instrument verde le oferă statelor membre 20 de miliarde de euro, în plus faţă de banii primiţi din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă", a explicat Pîslaru.
"Ambiţie, investiţii sigure, transparenţă - asta este, pe scurt, ce propune REPowerEU. Acum aşteptăm să vedem cum vor folosi guvernele banii", a adăugat eurodeputatul din partea grupului Renew.
La rândul său, eurodeputata spaniolă Eider Gardiazabal Rubial a reamintit că obiectivele REPowerEU sunt reducerea impactului economic al invaziei ruse din Ucraina, scăderea preţurilor la energie şi continuarea tranziţiei spre energia verde.
"Am elaborat un plan pentru a reduce impactul economic al războiului, avansând în acelaşi timp tranziţia verde. Vor exista 20 de miliarde de euro în plus pentru combaterea sărăciei energetice, pentru promovarea energiei verzi şi pentru îmbunătăţirea capacităţilor noastre de stocare a energiei. Am negociat o derogare limitată de la principiul de 'a nu prejudicia în mod semnificativ' mediul, deoarece suntem hotărâţi să luptăm împotriva schimbărilor climatice şi să nu punem în pericol obiectivele climatice ale UE. De asemenea, am introdus modificări, cum ar fi o mai mare transparenţă şi prioritate pentru proiectele transfrontaliere", a spus ea.
Din partea Comisiei Europene, comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, a subliniat că scopul REPowerEU este de a oferi "energie accesibilă, sigură şi sustenabilă" pentru Uniunea Europeană.
"Trebuie să recunoaştem că implementarea planurilor naţionale ambiţioase de redresare şi rezilienţă se desfăşoară într-un context provocator. Agresiunea neprovocată şi ilegală împotriva Ucrainei a declanşat o perturbare masivă a pieţei globale de energie. În aceste circumstanţe fără precedent, REPowerEU a fost conceput cu un obiectiv clar, să ofere energie accesibilă, sigură şi sustenabilă pentru Europa", a spus comisarul european în cadrul aceleiaşi dezbateri.
După votul de marţi, planul REPowerEU va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE şi va deveni legislaţie la nivel european.
Apoi, fiecare guvern din UE va trebui să prezinte Comisiei Europene spre aprobare planul său naţional pentru a obţine finanţare în cadrul REPowerEU. Imediat ce Comisia Europeană va aproba planurile naţionale, fiecare stat va primi o prefinanţare de 20%. În cazul României, acest lucru înseamnă aproximativ 280 de milioane de euro.
Conform prevederilor REPowerEU, statele membre au obligaţia să facă publică lista celor mai mari 100 de beneficiari din acest fond, în ordinea descrescătoare a finanţării primite.
Noile norme se aplică retroactiv măsurilor de la 1 februarie 2022, cu un număr limitat de excepţii. Conform PE, eurodeputaţii s-au asigurat că măsurile sunt concepute pentru a sprijini investiţiile menite să combată sărăcia energetică în cazul gospodăriilor vulnerabile, IMM-urilor şi microîntreprinderilor.
"Eurodeputaţii au convins ţările Uniunii să aloce cel puţin 30% din fondurile pe care le cheltuie în cadrul REPowerEU pentru proiecte naţionale sau multinaţionale care abordează blocajele existente în ceea ce priveşte transportul, distribuţia şi stocarea energiei, precum şi creşterea fluxurilor transfrontaliere", se arată într-un comunicat de presă al PE.
"Principiul de 'a nu aduce prejudicii semnificative' ar trebui să se aplice capitolelor din REPowerEU. În acelaşi timp, se vor acorda derogări temporare atât pentru măsurile care protejează Uniunea în contextul provocărilor imediate cu care se confruntă în materie de securitate energetică, cât şi pentru cele care reduc la minimum prejudiciul potenţial împotriva mediului şi care nu periclitează obiectivele Uniunii în materie de climă", mai adaugă PE.
Conform Parlamentului, din suma de 20 de miliarde de euro de granturi suplimentare propusă de Comisie, opt miliarde vor proveni dintr-o licitaţie anticipată a certificatelor naţionale de emisii din cadrul sistemului Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), în timp ce 12 miliarde vor proveni din Fondul pentru inovare. În plus, veniturile realizate prin ETS nu vor putea fi folosite pentru investiţiile în combustibilii fosili, precizează PE.
Ca răspuns la dificultăţile şi perturbările de pe piaţa mondială a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Comisia Europeană a prezentat în primăvara anului trecut planul REPowerEU. Obiectivele sunt economisirea energiei, producerea de energie curată şi diversificarea surselor de energie.
În decembrie anul trecut, Parlamentul European şi Consiliul au ajuns la un acord politic privind finanţarea REPowerEU, care prevede posibilitatea ca statele membre să includă capitole referitoare la REPowerEU în planurile lor de redresare şi rezilienţă.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
România, subreprezentată în studiile clinice oncologice în pofida mortalității ridicate (raport ESMO)
România este subreprezentată în studiile clinice oncologice, în pofida amplorii cancerului și a uneia dintre cele mai mari rate de mortalitate din Europa, arată un raport publicat marți de European Society for Medical Oncology (ESMO), în contextul implementării următoarelor etape ale planului european de combatere a cancerului. Raportul a fost prezent
Comitetul anti-tortură al CoE, îngrijorat de deficiențe în centre de detenție din Europa și spitale de psihiatrie din România
Comitetul Consiliului Europei pentru prevenirea torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT) și-a prezentat miercuri, la Strasbourg, raportul anual pentru 2025, în care avertizează asupra unor evoluții îngrijorătoare privind tratamentul și condițiile de detenție în Europa. Documentul include și concluziile unei vizite ad-hoc efect
Roxana Mînzatu: Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați
Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați, a declarat joi vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, care a salutat măsurile adoptate de România pentru ca mobilitățile Erasmus să devină mai accesibile studenți
România ar putea avea de câștigat de pe urma planului lui Trump de 'pedepsire' a unor țări din NATO (presă)
Președintele american Donald Trump are în vedere un plan de pedepsire a unor aliați din NATO despre care republicanul consideră că nu i-au ajutat țara în războiul de 39 de zile dintre SUA și Israel împotriva Iranului, a relatat miercuri publicația americană The Wall Street Journal (WSJ), care a citat oficiali ai administrației SUA, informează joi Re
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea de drone către România după întârzieri (Reuters)
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea dronelor Watchkeeper X către România în baza unui contract de 1,89 miliarde de lei (428,75 milioane de dolari), a anunțat compania luni, după ce ministrul apărării român, Radu Miruță, a amenințat săptămâna trecută că va anula acordul din cauza întârzierilor, relateaz
Parchetul olandez: Artefactele românești furate au fost returnate României (FOTO-VIDEO)
Coiful de aur de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice din aur furate anul trecut de la Muzeul Drents din Olanda și recuperate au fost returnate României, a anunțat joi Parchetul olandez într-un comunicat de presă publicat pe site-ul său.
VIDEO Autoritățile olandeze au prezentat Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări furate în 2025 și recuperate
Autoritățile olandeze au prezentat, joi, Coiful de aur de la Coțofenești din România, de o valoare inestimabilă, vechi de aproape 2.500 de ani, care fusese furat anul trecut în urma unui jaf din Muzeul Drents din Assen, transmite France Presse.
Anul Cultural România-Italia/Ana Blandiana, invitata ultimului eveniment din seria 'Lunii Literaturii Române la Roma'
'Responsabilitatea cuvântului: etică, adevăr și memorie în lumea digitală' a fost tema ultimului eveniment din ciclul 'Luna Literaturii Române la Roma', care a avut-o ca invitată pe poeta Ana Blandiana, voce recunoscută a literaturii europene contemporane, care a dialogat cu profesorul Bruno Mazzoni, eminent românist și traducă
Anul Cultural România-Italia/ Constantin Brâncuși, celebrat prin muzică la Roma
Ambasada României în Italia a organizat marți un eveniment muzical susținut de soprana Rodica Vică și pianista Angela Drăghicescu, dedicat marelui sculptor român Constantin Brâncuși, incluzând proiecții cu imagini ale sculpturilor artistului, alături de filmări realizate în atelierul său. Desfășurat sub egida Anului Cultural
Coiful de aur de la Coțofenești a fost găsit, confirmă un detectiv privat olandez (AFP)
Un detectiv privat olandez specializat în artă, Arthur Brand, a confirmat joi pentru AFP recuperarea Coifului de aur de la Coțofenești care fusese furat în ianuarie 2025 în Olanda. 'E incredibil. E cea mai bună veste pe care ne-am fi putut-o dori', s-a bucurat el.
UPDATE Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat (surse)
Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat, confirmă joi surse pentru RTV Drenthe. Parchetul va organiza joi după amiază o conferință de presă la Muzeul Drents, în cadrul căreia vor fi prezentate ultimele evoluții ale anchetei. Coiful de aur de la Cotofenești și trei brățări de aur au făcut parte din expoziția Dacia - Tărâmul Aurului
România și Polonia, condamnate în primă instanță să plătească vaccinurile Pfizer comandate și anulate
Un tribunal din Bruxelles a condamnat miercuri, în primă instanță, Polonia și România să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro și, respectiv, 600 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al instanței, transmite AFP. Co
Adrian Axinia cere o dezbatere în plenul PE despre continuitatea aprovizionării cu bunuri esențiale în contextul crizei energetice
Șeful delegației AUR în Parlamentul European, Adrian Axinia, a cerut ca plenul PE să dezbată, în regim de urgență, în viitoarea sesiune plenară din aprilie, modul în care se asigură aprovizionarea neîntreruptă cu bunuri esențiale, în special alimente și medicamente în Uniunea Europeană, în contextul actualei crize energ
Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, efectuează marți o vizită oficială la București
Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, efectuează marți o vizită oficială la București, informează luni, într-un comunicat de presă, direcția de comunicare a executivului de la Chișinău. În cadrul vizitei, Munteanu va participa la Conferința 'Romania Government Roundtable' - eveniment care reunește lideri po
Comisarii europeni Roxana Mînzatu și Apostolos Tzitzikostas vor efectua vizite separate în România luni și marți
Comisarii europeni Roxana Mînzatu și Apostolos Tzitzikostas vor efectua, separat, vizite în România în perioada 30-31 martie 2026, anunță Reprezentanța Comisiei Europene la București. Agenda de luni a vizitei Roxanei Mînzatu include întâlniri cu președintele României, Nicușor Dan, prim-ministrul








