După adoptarea fondului REPowerEU, România trebuie să spună cum vrea să absoarbă banii alocaţi (eurodeputaţi)

Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Ionuţ Mareş, transmite: Guvernul României trebuie să înainteze Comisiei Europene (CE) până la 30 aprilie un plan cu modul în care vrea să absoarbă, până în 2026, cele 1,39 miliarde de euro din REPowerEU, un nou fond al UE, în valoare totală de 20 de miliarde de euro, care a fost adoptat marţi de Parlamentul European.
Planul REPowerEU urmăreşte să reducă dependenţa energetică de Rusia şi accelerarea tranziţiei spre energia verde, sporind în acelaşi timp rezilienţa sistemului energetic din UE. Planul se bazează pe trei piloni: diversificare, economisire şi accelerarea trecerii la energia curată.
Raportorii Parlamentului European pentru REPowerEU au fost eurodeputaţii români Siegfried Mureşan (PPE) şi Dragoş Pîslaru (Renew) şi eurodeputata spaniolă Eider Gardiazabal Rubial (S&D).
"Acest nou fond va funcţiona exact cum funcţionează Mecanismul European de Redresare şi Rezilienţă din care este finanţat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Guvernul României va trebui să prezinte Comisiei Europene un plan prin care să spună cum doreşte să absoarbă aceşti 1,39 de miliarde euro", a declarat marţi eurodeputatul liberal Siegfried Mureşan pentru jurnalişti români prezenţi la Strasbourg pentru sesiunea plenară a PE.
"CE va aproba acest plan, după care guvernul va primi imediat o prefinanţare de 20% din cele aproape 1,4 miliarde, ceea ce înseamnă aproximativ 280 de milioane de euro. Sperăm că acest sprijin va veni până la finalul primăverii, deci încă în această perioadă în care preţul energiei este mare şi povara pentru oameni şi întreprinderi este, de asemenea, mare", a afirmat el.
Mureşan a subliniat că este important ca guvernul să depună planul naţional cât mai repede.
Guvernul este cel care îşi va stabili priorităţile, "iar rolul meu, ca raportor al PE, a fost să negociez legislaţia în aşa fel încât eventualele proiecte pe care guvernul intenţionează să le propună să fie eligibile. Am negociat legislaţia astfel încât ea să ofere suficientă flexibilitate pentru ca toate investiţiile în domeniul energetic - interconectare energetică, proiecte pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice, proiecte care să accelereze tranziţia spre energie verde -, toate astfel de proiecte pe care guvernul le-ar putea avea în vedere, să fie eligibile", a explicat eurodeputatul liberal.
"România are în acest moment un meniu de lucruri pe care şi le poate finanţa prin REPowerEU", a declarat la rândul său eurodeputatul Dragoş Pîslaru, într-o discuţie separată cu jurnalişti români.
"Pe de o parte, discutăm de proiecte de infrastructură energetică care să ne asigure independenţa logistică de Rusia. Aici, ar fi putut să fie un terminal de gaz lichefiat la Constanţa, dar din cauză că guvernul nu a avut grijă să existe un proiect matur, s-ar putea să nu îl putem să-l finanţa. Bineînţeles, ar mai fi partea de interconectare, dacă ar mai rămâne ceva de interconectat, cum ar fi (gazoductul) BRUA. Acum ar fi momentul. Din înţelegerea mea, toate proiectele de acest tip sunt deja acoperite cu alte tipuri de finanţări, deci nu ar fi neapărat nevoie pe zona asta", a explicat eurodeputatul, membru al REPER.
"Al doilea lucru pe care poate să îl facă România este să-şi crească capacitatea legată de energie verde", a adăugat el. Pîslaru a explicat că, la acest capitol, REPowerEU oferă două mari opţiuni.
Pe de o parte, este vorba de proiecte de mare anvergură, "de fotovoltaice, câmpuri de turbine eoliene ş.a.m.d.", a spus europarlamentarul.
"Dar, poate mai important decât oricând - şi asta este o noutate a REPowerEU -, România are ocazia să împingă aceste proiecte către populaţie şi micii întreprinzători", a precizat el.
"Cu alte cuvinte, în REPowerEU am obţinut o chestiune revoluţionară, şi anume să putem face microinvestiţii pentru reducerea facturii de energie la consumatorul final vulnerabil sau la micul antreprenor vulnerabil", a adăugat Pîslaru.
Potrivit acestuia, fondurile vor putea fi folosite inclusiv pentru modernizarea locuinţelor individuale.
"Avem în România cinci milioane de locuinţe individuale care sunt într-un stadiu de deteriorare foarte mare şi care au o problemă majoră de eficienţă energetică. Cu cât te duci într-o zonă mai mare de precaritate, cu atât costul e mai mare, pentru că lumea nu a avut bani să poată să-şi renoveze casele. Există o chestiune istorică pe care REPowerEU poate să o facă, şi anume să modernizeze la standardele lui 2023, după calculele mele, măcar 10% din tot acest fond locativ din România. Ar fi o chestiune absolut revoluţionară", a detaliat Pîslaru.
El a atras atenţia însă că, din semnalele pe care le are, guvernul român ar intenţiona să folosească aceste fonduri din REPowerEU în special pentru "proiecte mari de infrastructură, făcute pe terenuri ale ADS (Agenţia Domeniilor Statului - n.r.) şi cu companii de stat de tipul Hidroelectrica şi Termoelectrica".
"Problema cu acest tip de abordare este că guvernul crede că, dacă face astfel de proiecte, le poate face mai repede, să se încadreze până în 2026. În schimb, dacă ar vrea să facă aceeaşi capacitate de megawaţi cu sectorul privat, de exemplu, adică să ofere această schemă sectorului privat, ca o co-finanţare, credinţa mea este că s-ar face şi mult mai repede, iar banii ar fi cheltuiţi şi mult mai eficient, pentru că nu ar trebui să îi dai pe toţi, ci doar o parte din ei", a detaliat el.
"Mai mult, a le da bani acum unor companii ca Hidroelectrica şi Termoelectrica, în condiţiile în care statul le-a luat banii pe care îi puseseră deoparte pentru investiţii, pentru că avea nevoie de venituri bugetare, e o chestiune fără sens (...) Pare că este vorba, de fapt, de a roti nişte bani în interiorul arcului guvernamental pentru chestiuni strict bugetare", a spus eurodeputatul.
"Nu am văzut deschidere pe acel tip de proiecte de care vă spuneam, şi anume sprijin către populaţie, prosumatori, micii antreprenori. Eu cred că guvernul va avea o problemă cu tipul acesta de propunere şi că vom observa nişte semne de întrebare serioase din partea Comisiei. Guvernul trebuie să vină cu propunerea oficială până pe 30 aprilie, iar acum dialogul dintre guvernul României şi Comisie nu este unul extrem de optimist", a atras atenţia Pîslaru.
Cei doi europarlamentari au explicat şi modurile în care ar putea fi suplimentate fondurile pe care le poate accesa România pentru proiecte din cadrul REPowerEU.
"Ştim că avem că avem 1,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile. Ştim că mai putem să folosim pentru aceste obiective (din cadrul REPowerEU - n.r.) câteva din fondurile europene tradiţionale. Dar ştim şi că putem pregăti proiecte adiţionale de investiţii pe care să le depunem, pentru a le finanţa din credite în condiţii avantajoase ce vor rămâne neutilizate din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, fiindcă unele ţări nu le-au solicitat. Va trebui ca guvernul să pregătească în următoarele săptămâni, pe lângă proiectele pe fondurile nerambursabile, eventuale proiecte în domeniul energetic care să fie finanţate din creditele rămase din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă", a spus Mureşan.
Potrivit lui Pîslaru, legislaţia REPowerEU permite o flexibilizarea totală a fondurilor de coeziune pentru 2014-2020. "În acest moment, România nu a cheltuit, grosso modo, şase miliarde de euro din aceşti bani şi ar trebui să îi cheltuiască până la sfârşitul lui 2023", a spus el, precizând că guvernul ar trebui să decidă până la 30 aprilie câţi bani ar vrea să folosească pentru obiectivele REPowerEU din fondurile de coeziune în legătură cu care există riscul de a nu fi cheltuite.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Ucraina îi interzice Dianei Șoșoacă intrarea pe teritoriul său timp de trei ani
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a interzis luni Dianei Șoșoacă, europarlamentară și lidera partidului S.O.S. România, intrarea pe teritoriul țării timp de trei ani, informează Ukrainskaia Pravda. SBU justifică măsura pri
UE evacuează către spitale comunitare oameni răniți în urma incendiului din Macedonia de Nord
Uniunea Europeană evacuează răniți cu arsuri grave către spitale din țările blocului comunitar pentru a-i trata după incendiul dintr-un club de noapte din Macedonia de Nord, care s-a soldat cu 59 de morți și peste 155 de răniți, informează luni EFE. Potrivit Comisiei Europene, Macedonia de Nord a cerut ajutor pentru evacuarea a 15 pacienți car
Numele a trei eurodeputați români, menționate în investigația jurnalistică legată de lobby-ul Huawei în Parlamentul European
Numele foștilor eurodeputați Cristian Bușoi și Tudor Ciuhodaru, precum și al actualului membru al Parlamentului European, Daniel Buda, sunt menționate în investigația mai multor publicații belgiene despre lobby-ul Huawei în Parlamentul European, după ce cei trei au semnat în 2021 o scrisoare de susținere pentru compania chineză prin care cereau executivului
O delegație a OSCE a evaluat în România procesul electoral înaintea alegerilor prezidențiale
O delegație a Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a efectuat o vizită în România în perspectiva alegerilor prezidențiale care vor fi repetate pe 4 mai, în pregătirea misiunii de observare pentru acest scrutin, și a emis recomandări în acest sens, relevă raportul vizitei publicat de OSCE.
Fostul președinte filipinez Duterte se află în arest la Haga; ancheta, condusă de Iulia Motoc
Curtea Penală Internațională (CPI) a anunțat joi că fostul președinte filipinez Rodrigo Duterte, acuzat de crime împotriva umanității, a fost introdus în Centrul de Detenție al acestei instanțe din orașul olandez Haga, după ce a trecut 'toate controalele medicale', relatează agenția EFE. Fostul președinte a fost arestat de
Ambasadorul rus în România consideră o 'aberație' declarațiile conform cărora Moscova ar fi finanțat campania lui Georgescu
Ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, a calificat joi drept o 'aberație' afirmațiile conform cărora Rusia s-ar fi aflat în spatele lui Călin Georgescu, a cărui candidatură a fost respinsă pentru alegerile prezidențiale din România din luna mai, și i-ar fi finanțat campania electorală de la alegerile prezidențiale din noiembrie
Eurodeputații cer din nou confiscarea activelor rusești înghețate, într-o dezbatere în plenul PE
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputații au cerut din nou miercuri seară, într-o dezbatere în plenul PE reunit la Strasbourg, confiscarea activelor rusești înghețate pentru a face Rusia să plătească pentru invadarea Ucrainei și a ajuta Kievul să facă față agresiunii ruse, iar Comisia Europeană s-a declarat d
BTA: Guvernul aprobă Protocolul de modificare a Acordului transfrontalier din 2009 cu România privind cooperarea polițienească
La reuniunea sa ordinară de miercuri, Consiliul de Miniștri a adoptat o decizie aprobând un proiect de protocol care modifică Acordul din 2009 între guvernele din Bulgaria și România privind cooperarea polițienească transfrontalieră în materie penală. Protocolul va servi drept bază pentru negocieri între cele două țări. Acordul bi
Eurodeputatul Daniel Buda: Respingem utilizarea oricăror resurse financiare din agricultură și coeziune pentru apărare
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputații din Comisiile Parlamentului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), respectiv pentru Dezvoltare Regională (REGI) nu vor ca banii care sunt destinați Politicii Agricole Comune sau Politicii de Coeziune să fie folosiți pentru apărare, a declarat miercuri, la Strasbourg, eurodepu
Nicu Ștefănuță cere fonduri de la CE pentru presa de investigație și ONG-uri după eliminarea finanțărilor USAID
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Vicepreședintele PE Nicu Ștefănuță a anunțat marți, la Strasbourg, că a inițiat o scrisoare semnată de peste o sută de eurodeputați către doi comisari europeni, prin care cere fonduri pentru finanțarea jurnalismului de investigații și a ONG-urilor pentru a compensa măcar parțial anularea finanțărilo
Nicu Ștefănuță: Henna Virkunnen a transmis că va prezenta rezultatele investigației CE asupra TikTok înainte de alegerile din România
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Vicepreședinta Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație Henna Virkkunen a declarat că va prezenta rezultatele investigației asupra TikTok legate de alegerile din România înainte de scrutinul prezidențial din luna mai, a afirmat marți, la Strasbourg, vic
Mureșan: Dacă Republica Moldova va fi condusă de guverne care nu-și respectă angajamentele, atunci Planul de creștere va fi în pericol
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Dacă Republica Moldova va fi condusă în viitor de guverne care nu-și respectă angajamentele, atunci Planul de creștere pentru această țară va fi în pericol, întrucât există reforme ce trebuie implementate pentru ca banii din această facilitate să poată fi accesați, a declarat ma
Victor Negrescu: România trebuie să obțină 20 de miliarde de euro din cele 150 anunțate de CE pentru credite în apărare
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: România trebuie să-și fixeze ca obiectiv, prin prisma gradului de risc și a ponderii sale, să obțină minimum 20 de miliarde de euro din cele 150 de miliarde de euro anunțate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru acordarea de credite în domeniul apărării, a de
Kremlinul consideră că alegerile prezidențiale din România fără Georgescu nu vor avea legitimitate
Kremlinul a apreciat marți că alegerile prezidențiale din România fără candidatura lui Călin Georgescu, ultranaționalist și prorus, potrivit EFE, 'nu vor avea legitimitate'. 'Desigur, dacă este să spunem lucrurilor pe nume, orice scrutin organizat fără el (Georgescu) nu va avea legitimitate', a declarat reporterilor purtătorul de cuv&acir
VIDEO Republica Modova: Macron denunță 'tentative rusești din ce în ce mai dezinhibate de destabilizare'
Președintele francez Emmanuel Macron a denunțat luni 'tentative rusești din ce în ce mai dezinhibate de destabilizare' împotriva Republicii Moldova și a 'instituțiilor sale democratice', declarație făcută cu prilejul primirii la Elysée a omologului său moldovean Maia Sandu, relatează AFP. 'Am decis să ne