Parlamentul European (PE) se pregăteşte să adopte săptămâna viitoare, în sesiune plenară la Strasbourg, planul REPowerEU, în valoare totală de 20 de miliarde de euro nerambursabile, România urmând să beneficieze de o alocare de 1,39 de miliarde de euro în vederea finanţării de proiecte în domeniul energiei, bani pe care va trebui să îi cheltuiască până în 2026.

Planul REPowerEU stabileşte o serie de măsuri menite să reducă rapid dependenţa de combustibilii fosili din Rusia şi să accelereze tranziţia verde, sporind în acelaşi timp rezilienţa sistemului energetic din UE. Planul se bazează pe trei piloni: diversificare, economisire şi accelerarea trecerii la energia curată.

Eurodeputaţii români Siegfried Mureşan (PPE) şi Dragoş Pîslaru (Renew), raportori din partea PE, alături de eurodeputata spaniolă Eider Gardiazabal Rubial (S&D), pentru REPowerEU, şi-au exprimat joi convingerea că pachetul va fi aprobat săptămâna viitoare de legislativul comunitar, care se va reuni în sesiune plenară la Strasbourg, şi spun că România trebuie să înainteze spre aprobare Comisiei Europene propriul plan.

"Guvernul României va trebuie să prezinte Comisiei Europene un plan prin care să spună cum doreşte să absoarbă aceşti bani. Va funcţiona totul exact ca la PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - n.r.). Comisia Europeană va trebui să aprobe acest plan, după care el va primi unda verde finală din partea Consiliului în formatul miniştrilor de finanţe, şi implementarea lui va putea începe", a explicat Siegfried Mureşan într-o discuţie online cu jurnalişti români, alături de Dragoş Pîslaru.

"Imediat ce va fi aprobat planul, fiecare stat va primi o prefinanţare de 20%. Pentru România, vestea bună constă în faptul că în următoarele luni vom avea această prefinanţare de 20%, aproximativ 280 de milioane de euro, care va fi un sprijin important când încă ne aflăm în această situaţie dificilă, cu inflaţie crescută, cheltuieli mari pentru oameni şi pentru întreprinderi", a spus el.

Mureşan a precizat, de asemenea, că Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este cel care va negocia cu Comisia Europeană în numele Guvernului României.

"România va trebui să spună cât din cele 1,4 miliarde de euro va aloca în ce domenii, pe ce tipuri de proiecte. După care, dacă vor fi proiecte deschise pentru beneficiari privaţi, pentru autorităţi publice locale, regionale, naţionale, se vor face, evident, apeluri pentru proiecte, aşa cum se întâmplă şi la alte categorii de fonduri europene, aşa cum se întâmplă şi la PNRR", a adăugat el.

Eurodeputatul PNL a atras atenţia că, la fel ca în cazul tuturor fondurilor europene, foarte importantă este transparenţa.

"Noi, Parlamentul European, am luptat pentru publicarea beneficiarilor, pentru o transparenţă cât mai mare la cheltuirea fondurilor europene. Statele membre au obligaţia de a publica lista celor mai mari 100 de beneficiari din bugetul UE. Prin Mecanismul european de Redresare şi Rezilienţă şi prin REPowerEU, în total, UE alocă mai multe fonduri europene decât a alocat oricând în trecut. Oamenii au dreptul să ştie cum sunt folosiţi aceşti bani. De aceea am introdus o serie de prerogative ce ţin de transparenţă. Un rol foarte amplu pentru instituţia Procurorului European, pentru Oficiul de Luptă Antifraudă, pentru Curtea Europeană de Conturi, pentru a ne asigura că banii ajung la destinatarii pentru care sunt gândiţi şi că banii sunt bine folosiţi", a declarat Mureşan.

El a mai spus că foarte importantă va fi implicarea autorităţilor locale şi regionale, pentru că "vor fi foarte multe fonduri în perioada următoare". "Banii nu vor putea fi absorbiţi în timpul pe care îl avem la dispoziţie împotriva autorităţilor locale şi regionale. Implicarea lor este necesară în România şi în toate statele membre ale UE. Parlamentul European a insistat foarte mult pentru asta", a spus eurodeputatul liberal.

La rândul său, Dragoş Pîslaru a insistat asupra necesităţii ca guvernul să poarte consultări cu autorităţile locale, societatea civilă şi partenerii sociali în redactarea planului naţional.

"Aşa cum am negociat în cadrul Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă, şi în cadrul REPowerEU sunt aceleaşi reguli de consultare. Cu alte cuvinte, societatea civilă, autorităţile locale, toţi actorii relevanţi, partenerii sociali au acest drept de fi consultaţi conform legislaţiei europene care urmează să fie aprobată", a spus el.

În cazul României, "în perioada următoare am vrea să ştim câţi bani pot ajunge la IMM-uri şi la gospodării, la modernizarea fondului de locuinţe, la transformarea de prosumatori pentru reducerea facturilor. Şi, evident, care este calendarul consultărilor", a declarat eurodeputatul REPER.

El a atras atenţia că un astfel de plan ar trebui să conţină atât măsuri de infrastructură pe termen mai lung, cât şi măsuri pe termen scurt.

"În PE, la nivel european, în negocieri, a existat o aliniere foarte bună. S-a plecat de la un obiectiv iniţial care viza doar infrastructura energetică (...), lucruri care să diversifice furnizarea şi să ne permită o mai bună aşezare a resurselor energetice. Evident că din această perspectivă a diversificării, orice proiect de energie regenerabilă este eligibil (...). Dar cred că marele debuşeu care a fost făcut ca a urmare a intervenţiei PE - şi reprezintă ceva ce eu am susţinut tot anul trecut ca picătura chinezească - a fost posiblitatea de a merge cu această susţinere pentru a nu avea doar un impact pe termen mediu, ci şi pe termen scurt în acelaşi timp. Să putem ajunge ca banii din REPowerEU să meargă către reducerea facturii de energie. Asta ce înseamnă? Nu prin vouchere, nu este neapărat cea mai bună formulă, ci prin ideea de a avea microinvestiţii pentru ca să putem îmbunătăţi fondul de locuinţe. Asta ar însemna eficientizare energetică, izolarea locuinţei, pompe de căldură, panouri fotovoltaice, poate chiar şi schimbarea unor electrocasnice din casă, tot ceea ce se poate aduce ca sprijin pentru micii antreprenori şi persoanele aflate în această vulnerabilizare energetică. În perioada de faţă, avem mai multe rapoarte care arată că costul de viaţă în Europa creşte. România nu face excepţie şi evident că persoanele cele mai afectate sunt cele pauperizate, cele care deja erau în risc de sărăcie", a explicat el.

În acelaşi timp, Pîslaru a avertizat că guvernul român nu trebuie să acorde atenţie doar companiilor de stat şi proiectelor de infrastructură, ci şi micilor antreprenori şi populaţiei.

"Până acum, din partea guvernului, am văzut mai mult sau mai puţin doar proiecte de infrastructură destul de monumentale, care să fie făcute luând terenuri de la ADS (Agenţia Domeniilor Statului - n.r.) prin companii publice, gen Hidroelectrica şi Termoelectrica. Deci, doar companii de stat, doar investiţii publice, doar în infrastructură, ca să fie foarte clar. Or, întreg scopul REPowerEU era să putem debloca aceste resurse pentru micii antreprenori şi populaţie. Aici este un semn de întrebare", a detaliat eurodeputatul din partea REPER.

Cei doi eurodeputaţi români au explicat şi modurile în care aceste fonduri alocate prin REPowerEU ar putea fi suplimentate.

Potrivit lui Siegfried Mureşan, banii rămaşi din creditele puse la dispoziţie în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi pe care unele state membre ale UE nu vor dori să le acceseze, pentru că acestea se pot împrumuta singure de pe piaţă financiară în aceleaşi condiţii şi fără condiţionalităţile Comisiei Europene, vor fi puşi "într-un coş comun pentru a fi accesaţi de toţi".

O sumă "mai mică decât cele 200 de miliarde de euro care sunt la dispoziţie acum, dar mai mare decât zero, va rămâne la dispoziţie (...) şi va putea fi accesată de statele membre, chiar şi de cele care şi-au accesat deja în totalitate creditele, pentru investiţii în cadrul REPowerEU", a spus el.

"Guvernul român va trebui să facă două lucruri. Să vină cu un plan pentru cele 1,4 miliarde de euro nerambursabile. Ştim că aceşti bani sunt ai noştri (....). Dar să avem şi un portofoliu de investiţii pregătit pentru a-l înainta Comisiei Europene pentru credite suplimentare ce ne vor fi puse la dispoziţie în următoarele săptămâni, după ce ştim exact ce state nu îşi vor accesa în totalitate creditele şi ce credite rămân la dispoziţie. Banii rămaşi la dispoziţie din Mecanismul european de Redresare şi Rezilienţă, din creditele nefolosite, vor fi puşi la dispoziţia tuturor statelor membre pe principiul primul venit, primul servit. Va fi important ca guvernul român să aibă pregătit un portofoliu de proiecte pe care să le depună spre finanţare (...) În principal, aici cred că ar fi vorba de investiţii mai mari în infrastructura energetică, în surse de energie regenerabilă şi în proiecte de eficienţă energetică", a detalia Mureşan.

La rândul său, Pîslaru a spus că, prin REPower EU, statele membre, inclusiv România, pot să aloce banii necheltuiţi din fondurile europene din perioada 2014-2020.

"În acest moment, în măsura în care România vine cu un plan de cheltuire pe REPowerEU ambiţios, poate folosi absolut toţi banii unde ar exista un risc de absorbţie din perioada 2014-2020. În acest moment există circa şase miliarde euro necheltuiţi şi (pe care) România trebuie să îi cheltuie până la sfârşitul anului viitor. Ideea de a cheltui şase miliarde de euro pe politica de coeziune aşa cum o ştim, cu alocarea clasică, evident rămâne o provocare. Autorităţile publice din România susţin destul de vehement că banii sunt contractaţi sau supracontractaţi şi se pot cheltui. Nu toată lumea este de acord cu toate lucrurile. Bazându-ne şi pe experienţa anterioară, cred că va exista foarte frecvent o politică de fazare a proiectelor, deci de împingere pentru finanţarea pentru perioada următoare, pentru că au crescut preţurile, bugetele nu mai sunt aceleaşi, au fost întârzieri de contractări. Sunt licitaţii unde nu se prezintă nimeni. Din punctul meu de vedere, discutăm între trei şi cinci miliarde (de euro) care ar putea rămâne necheltuiţi, şi am creat această supapă care mi se pare extraordinară pentru România, pentru managementul fondurilor europene: dacă cumva ar rămâne ceva unde, în timpul anului viitor, ne-am da seama că nu am putea cheltui banii, am putea aloca aceşti bani pentru obiectivele REPowerEU. Asta înseamnă, evident, sume care sunt în plus faţă de cele 1,4 miliarde de euro. Am putea avea absorbţie 100% folosind flexibilitatea pe care noi am pus-o în acest regulament care va fi adoptat săptămâna viitoare", a mai declarat eurodeputatul RENEW.

Ca răspuns la dificultăţile şi perturbările de pe piaţa mondială a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Comisia Europeană a prezentat în primăra anului trecut planul REPowerEU. Obiectivele sunt economisirea energiei, producerea de energie curată şi diversificarea surselor noastre de energie.

În decembrie anul trecut, Parlamentul European şi Consiliul au ajuns la un acord politic privind finanţarea REPowerEU, care prevede posibilitatea ca statele membre să includă capitole referitoare la REPowerEU în planurile lor de redresare şi rezilienţă.

Planul va fi supus săptămâna viitoarea votului Parlamentului European, care se va reuni în sesiune plenară la Strasbourg.AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Florin Ştefan, editor online: Irina Giurgiu)