VIDEO INTERVIU/Ministrul grec pentru migraţie, Notis Mitarachi: Absenţa României şi a Bulgariei este un handicap pentru spaţiul Schengen însuşi

"Absenţa României şi a Bulgariei este un handicap pentru spaţiul Schengen însuşi", a declarat miercuri, la Bucureşti, în cadrul unui interviu în exclusivitate pentru AGERPRES, ministrul grec pentru migraţie şi azil, Notis Mitarachi, care a lansat săptămâna trecută o iniţiativă diplomatică în sprijinul celor două ţări. În cadrul unei vizite la Viena, el le-a transmis cancelarului austriac Karl Nehammer şi ministrului de interne Gerhard Karner că "protejarea frontierelor externe ale UE în Bulgaria şi România nu poate fi decât un lucru pozitiv pentru Uniunea Europeană".
Oficialul elen a motivat lansarea acestei iniţiative de către Grecia în primul rând prin faptul că România şi Bulgaria merită aderarea la spaţiul Schengen, întrucât "au îndeplinit toate condiţiile, au respectat pe deplin acquis-ul Schengen". În al doilea rând, el a subliniat că în lupta cu migraţia ilegală este necesar "să avem mai multă, nu mai puţină Europă" şi, în al treilea rând, a arătat că acest lucru este, de asemenea, important pentru Grecia, "pentru industria turistică, pentru cooperarea economică bilaterală".
Ministrul grec a spus că "este foarte dificil în acest stadiu să avansăm un calendar, dar sper să rezolvăm criza în anul 2023" şi a precizat că speră ca la Stockholm, la Consiliul informal Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de la sfârşitul lunii, să poată face un anunţ privind paşii făcuţi până în prezent.
Notis Mitarachi s-a pronunţat împotriva decuplării aderării la Schengen a României şi Bulgariei, o variantă discutată după eşecul de la Consiliul JAI din decembrie anul trecut, afirmând că "ar fi foarte dificilă pentru ambele ţări, atât practic, cât şi politic".
Întrebat ce a ar însemna un eşec al aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, ministrul grec pentru migraţie şi azil a spus că ar fi ceva foarte negativ chiar pentru zona Schengen, subliniind că "absenţa României şi a Bulgariei este un handicap pentru spaţiul Schengen însuşi".
Tot în interviul acordat AGERPRES, oficialul elen a vorbit despre soluţiile pe care le vede pentru combaterea migraţiei, afirmând că "(regulamentul) Dublin este mort" dar că nu s-a ajuns încă la o alternativă care să pună accentul pe mai multă solidaritate pentru ţările de primire a refugiaţilor, cum este şi Grecia. În acelaşi timp, a spus Mitarachi, referindu-se la consolidarea protecţiei frontierelor externe, "trebuie construite garduri acolo unde este nevoie de ele".
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Notis Mitarachi: În primul rând aş dori să-mi exprim condoleanţele familiilor şi guvernului din Ucraina pentru tragicul accident de elicopter care a provocat pierderea a 18 vieţi. Este un eveniment foarte trist, invazia rusă a Ucrainei continuă să producă victime. Este foarte important ca întreaga comunitate internaţională să rămână fermă în rezolvarea crizei ucrainene într-un mod corect.
AGERPRES: Domnule ministru, România şi Bulgaria speră din 2011 să adere la spaţiul Schengen, când instituţiile UE au ajuns pentru prima dată la concluzia că îndeplinesc condiţiile tehnice necesare. În tot acest timp Grecia s-a aflat printre ţările care au susţinut aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Totuşi, lumea s-ar putea întreba: de ce lansează Grecia această iniţiativă şi de ce acum?
Notis Mitarachi: În primul rând, Grecia a fost mereu o susţinătoare a aderării României şi Bulgariei la zona Schengen. Am votat pentru la recenta reuniune a Consiliului UE. Am fost dezamăgiţi de faptul că s-a folosit un veto pentru a bloca aderarea României.
Grecia a luat iniţiativa din trei motive. În primul rând, credem că este corect. Bulgaria şi România au îndeplinit toate condiţiile, au respectat pe deplin acquis-ul Schengen şi de aceea sunt pe deplin îndreptăţite să adere la zona Schengen. În al doilea rând, credem că este foarte important în lupta cu migraţia ilegală să avem mai multă, nu mai puţină Europă. Faptul că România şi Bulgaria vor adera la Schengen va însemna că va fi asigurată mai multă securitate pentru Europa. Şi cred că acesta trebuie să fie un scop comun. Şi, cu siguranţă, este de asemenea important pentru Grecia. Am fost foarte clari de la bun început că ne permite să ne conectăm din Grecia cu restul Uniunii Europene, prin Bulgaria şi România. Este foarte important pentru industria turistică, este foarte important pentru cooperarea economică bilaterală şi de asemenea în cadrul Uniunii Europene.
Am vizitat Austria şi m-am întâlnit cu cancelarul austriac Karl Nehammer, cu omologul meu austriac (Gerhard Karner - n.r.), de asemenea m-am întâlnit cu ministrul bulgar de interne (Ivan Demergiev - n.r.) şi astăzi cu ministrul român de interne (Lucian Bode - n.r.). Lucrăm împreună cu preşedinţia semestrială a UE deţinută în prezent de Suedia şi cu Comisia Europeană pentru a găsi paşii necesari pentru a rezolva această criză în viitorul apropiat.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
AGERPRES: În urma contactelor diplomatice pe care le-aţi iniţiat şi după prezentarea priorităţilor Preşedinţiei suedeze a Consiliului UE, care credeţi că este un calendar realist pentru o nouă extindere a spaţiului Schengen?
Notis Mitarachi: Cred că în primul rând trebuie să ne punem de acord asupra paşilor concreţi care trebuie făcuţi pentru ca Austria şi Olanda să renunţe la veto-ul lor. Şi asta este ceea ce încercăm să facem acum şi, de asemenea, vor fi mai multe întâlniri bilaterale care vor avea loc în săptămânile următoare. Sperăm să facem un anunţ la Consiliul informal din Stockholm despre paşii pe care i-am făcut până acum. Este foarte dificil în acest stadiu să avansăm un calendar, dar sper să rezolvăm criza în anul 2023.
AGERPRES: După eşecul din decembrie al aderării la spaţiul Schengen, mulţi români, inclusiv oficiali ai statului, au vorbit despre o decuplare a României şi Bulgariei în acest proces, ţinând cont şi de faptul că Bulgaria se confruntă, spre deosebire de România, şi cu opoziţia Olandei. Cum vi se pare această idee, mai ales în condiţiile în care miile de români care vin în Grecia cu maşina în fiecare an ar avea cel mai mult de suferit dacă cele două ţări nu aderă la zona Schengen împreună?
Notis Mitarachi: Cred că decuplarea cererilor (de aderare) ar fi foarte dificilă pentru ambele ţări, atât practic, cât şi politic. Ar însemna că va exista o frontieră Schengen ridicată între Bulgaria şi România pentru o scurtă perioadă de timp, ar fi enorm de complicat întrucât ar fi necesară o reproiectare a întregului proces Schengen pentru Bulgaria şi România. Şi, de asemenea, politic ambele ţări au întrunit cerinţele. Înţelegem că există unele preocupări adiţionale referitoare la Bulgaria, dar acestea trebuie să fie rezolvate şi ele sunt rezolvate de Comisia Europeană, prin producerea documentaţiei necesare privind aplicarea principiilor statului de drept în toate statele membre UE. Aşadar, cred că progrese s-ar putea înregistra şi în cazul Ţărilor de Jos şi ar urma să mă întâlnesc cu omologul meu olandez în curând.
AGERPRES: Şefii instituţiilor europene au declarat anul trecut la unison, că România şi Bulgaria vor adera la spaţiul Schengen în anul 2023. Ce ar însemna, din punctul dumneavoastră de vedere, dacă România şi Bulgaria nu ar reuşi să adere la Schengen nici în acest an, având în vedere lunga istorie de dezamăgiri a celor două ţări în această privinţă?
Notis Mitarachi: În primul rând, cred că ar fi negativ pentru însăşi zona Schengen. Toate statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să adere la Schengen în cele din urmă, cred că acesta trebuie să fie un obiectiv şi că în acest fel vom consolida un sentiment mai puternic de cooperare şi securitate pentru Uniunea Europeană. Cred că faptul că ne-am confruntat cu provocări de-a lungul anilor, nu doar în privinţa migraţiei, face necesară mai multă Europă, face necesară mai multă cooperare instituţională şi structurală şi absenţa României şi a Bulgariei este un handicap pentru spaţiul Schengen însuşi.
AGERPRES: Săptămâna trecută aţi avut discuţii, în cadrul iniţiativei dumneavoastră, cu cancelarul austriac Karl Nehammer, şi cu ministrul de interne, Gerhard Karner. Ce v-au spus cei doi oficiali austrieci? Cum au primit iniţiativa dumneavoastră legată de aderarea la Schengen a României şi Bulgariei? La modul mai general, cum vedeţi cererile Austriei privitoare la migraţie şi azil?
Notis Mitarachi: Aşa cum am spus şi în cadrul reuniunii Consiliului din decembrie, înţeleg faptul că Austria s-a confruntat cu un proces migrator considerabil şi cred că am ajuns la un moment în care majoritatea statelor membre ale UE se plâng cu adevărat de nivelul sosirilor din 2022. Aşadar, devine şi mai critică protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. Şi ceea ce am discutat cu omologul meu austriac şi cu cancelarul austriac, este că protejarea frontierelor externe ale UE în Bulgaria şi România nu poate fi decât un lucru pozitiv pentru Uniunea Europeană. De asemenea, cred că ar fi pozitiv pentru Uniunea Europeană ca Frontex să devină din nou activă în Ungaria pentru a se asigura că actualul spaţiu Schengen este bine protejat la frontiera externă. Cred că iniţiativa aceasta este bine primită şi sperăm că vom avea o finalitate fructuoasă.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Aţi declarat marţi, la un eveniment în Grecia, că ministerul pe care îl conduceţi are două obiective, şi anume reducerea substanţială a fluxurilor de migraţie şi reducerea drastică a impactului crizei migraţiei asupra comunităţilor locale, despre care aţi spus că acum este deja limitat în Grecia. Cum poate fi redus fluxul de migranţi? Pentru reducerea impactului mizaţi şi pe resurse externe?
Notis Mitarachi: Cred că Europa trebuie să aibă două ţinte în discuţiile privind noul pact privind migraţia şi azilul. În primul rând, Europa trebuie să găsească modalităţi de a reduce numărul celor care sosesc în Uniunea Europeană. Şi, în acest scop, există o serie de lucruri care pot fi făcute, în primul rând este consolidarea dimensiunii externe, mai multe acorduri cu ţările de origine şi cu ţările de tranzit. Trebuie să punem mai mult accent pe protejarea frontierei externe. Cred că trebuie construite garduri acolo unde este nevoie de ele. Este cel mai puţin curajos mod de a proteja frontiera externă. Acesta este un set de priorităţi pe care ar trebui să le avem, iar pentru cel de-al doilea set de priorităţi trebuie să găsim o modalitate mai echitabilă, o modalitate mai eficientă de a oferi solidaritate ţărilor de primire a refugiaţilor. Este evident că (regulamentul de la) Dublin este depăşit. Mulţi reprezentanţi ai Comisiei au declarat oficial că Dublin este mort, dar încă nu am găsit o alternativă, o evoluţie la acest regulament şi cred că trebuie să ajungem la acest lucru prin intermediul noului pact al migraţiei şi azilului. Grecia este un susţinător puternic al avansării pe această cale, dar nu vedem încă progrese considerabile în ceea ce priveşte elementul de solidaritate.
AGERPRES: O ultimă întrebare, dacă îmi permiteţi. Mulţi responsabili spun că UE începe reforma Schengen în acest an, Comisia va face o prezentare şi apoi va începe întregul proces instituţional. Consideraţi că lansarea acestei reforme Schengen va fi un obstacol pentru extinderea spaţiului Schengen şi aderarea României şi Bulgariei?
Notis Mitarachi: Cred, dimpotrivă, că este şi mai urgent ca România şi Bulgaria să adere pentru a putea deveni participanţi activi la dezbaterea pentru evoluţia Schengen. AGERPRES/(A - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
România/Alegerile locale din 2024: Recurgerea la ordonanțe de urgență în materie electorală, doar în mod excepțional (Congresul Consiliului Europei)
România ar trebui să se abțină de la a face modificări substanțiale ale cadrului legal cu puțin timp înainte de alegeri sau de la recurgerea la ordonanțe de urgență pentru a aborda probleme sensibile din punct de vedere politic, reiese din recomandările emise într-un raport al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, cu referire
Daniel Buda, despre afacerea Huawei: Nu am avut cunoștință că în spatele scrisorii ar putea exista o acțiune ilegală
Eurodeputatul PNL Daniel Buda a declarat miercuri că nu a avut niciun moment cunoștință că în spatele scrisorii despre care publicația Politico scrie că este vizată de o anchetă a procurorilor belgieni vizând obținerea de foloase necuvenite de la Huawei ar putea exista vreo acțiune ilegală și susține că a semnat-o gândindu-se exclusiv la necesitatea
Procurorii belgieni anchetează dacă Huawei a plătit pentru o scrisoare semnată de opt foști și actuali eurodeputați (Politico)
Procurorii belgieni investighează dacă Huawei a efectuat plăți ilegale pentru a obține, în 2021, o scrisoare elaborată și semnată de opt eurodeputați care apăra interesele gigantului tehnologic din China, potrivit unor documente judiciare consultate de
Comisia Europeană prezintă miercuri strategia de pregătire pentru crize și amenințări majore
Comisia Europeană (CE) își va prezenta miercuri strategia de pregătire pentru crize și amenințări majore, care pot varia de la un accident nuclear la război, atacuri asupra infrastructurii critice sau pandemii, informează marți EFE. Vicepreședinta executivă a CE pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregăt
Amenințarea rusă în Europa nu este teoretică, avertizează ministrul francez de externe, amintind de alegerile din România
Amenințarea unei agresiuni ruse în Europa 'nu este una teoretică', a avertizat marți ministrul francez de externe Jean-Noel Barrot, după ce emisarul președintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a spus că nu crede într-o astfel de eventualitate, relatează France Presse. În acest sens, șe
SUA suspendă oficial intrarea României în Programul Visa Waiver
Guvernul american revizuiește recenta desemnare a României în Programul Visa Waiver (VWP), în scopul asigurării respectării cerințelor stricte de securitate impuse de acest program, a anunțat marți Departamentul pentru Securitate Internă al SUA. În timpul acestei revizuiri, Statele Unite întrerup implementarea Sis
Parchetul rus, sesizat în legătură cu o pretinsă 'imixtiune a României' în afacerile interne ale Rusiei
O comisie specială a Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului federal rus, a trimis Parchetului General și Ministerului de Externe din Rusia materiale cu privire la ceea ce consideră a fi 'acțiuni ostile ale autorităților române față de Federația Rusă', potrivit agenției oficiale de presă ruse TASS. Un anunț în aces
Artiști români în concert la Bruxelles pentru a marca Ziua Internațională a Francofoniei
Ambasada României în Regatul Belgiei și ICR Bruxelles au marcat Ziua Internațională a Francofoniei printr-un concert extraordinar susținut luni de tineri artiști români de excepție pe una dintre cele mai prestigioase scene de operă din Belgia, Opera La Monnaie din Bruxelles, recent restaurată. Evenimentul, devenit tradițional
Românii, printre europenii care cred cel mai puțin în creșterea rolului UE în materie de securitate (Eurobarometru)
Doar 47% dintre români au afirmat la ultimul sondaj Eurobarometru că își doresc ca Uniunea Europeană să își asume un rol mai important în protejarea lor în fața crizelor globale și a riscurilor la adresa securității, proporție cu 19 puncte procentuale mai mică decât media europeană (66%). Pe de altă parte, românii sunt mult m
Un român, ucis cu focuri de armă la o nuntă în Germania; un francez s-a predat și a mărturisit că este autorul atacului
Un cetățean francez s-a predat poliției franceze și a mărturisit că este autorul unui atac armat în care un român a fost ucis duminică la o nuntă în orașul german Furth, relatează luni agenția DPA. Un purtător de cuvânt al poliției din orașul german Nurnberg a declarat că se investighează dacă acest suspect este într-adevăr autoru
Elevi și profesori din România, Bulgaria și Grecia s-au reunit la Plovdiv în cadrul Programului 'Școli-ambasador' al PE
Elevi și profesori de la școli din București au participat la sfârșitul săptămânii trecute la o reuniune internațională organizată la Plovdiv în cadrul Programului 'Școli-ambasador' al Parlamentului European (EPAS). Evenimentul a reunit în total 100 de elevi și 20 de profesori din Bulgaria, România și Grecia, precum și șefii Biro
BTA: Cascada Krushuna vizitată de 80.000 de turiști în 2024
În 2024, Cascada Krushuna a fost vizitată de 80.000 de turiști, majoritatea români, a declarat pentru BTA primarul municipiului Letnitsa, dr. Krasimir Dzhonev, adăugând că turismul este unul dintre sectoarele cele mai prioritare ale economiei în municipalitate. Veniturile din parcare și taxele de intrare la Cascada Krus
Un șofer român de camion, reținut în Bulgaria după ce asupra lui s-au găsit peste 14 kg de aur de contrabandă
O cantitate record, de 14,266 kg de aur de contrabandă, a fost confiscată joi de ofițerii vamali bulgari la punctul de frontieră Lesovo (la granița cu Turcia), în timpul inspectării unui camion condus de un șofer român, care a fost reținut pentru 72 de ore, a anunțat vineri Agenția Vamală bulgară, potrivit agenției de presă BTA. Șo
UE salută declarațiile lui Trump cu privire la un ajutor suplimentar în materie de apărare antiaeriană pentru #Ucraina
Declarațiile președintelui american Donald Trump cu privire la un ajutor suplimentar în materie de apărare antiaeriană pentru Ucraina sunt ''extrem de importante'', a salutat joi șefa diplomației europene Kaja Kallas, informează AFP. ''Mă bucură anunțul președintelui Trump conform căruia SUA încearcă să găse
România, pe primul loc ca număr total de cazuri închise în 2024 la CEDO (raport)
România se află pe primul loc ca număr total de cazuri închise în 2024 în cea mai recentă ediție a raportului anual privind executarea hotărârilor CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului), făcut public miercuri, relevă un comunicat al instanței de la Strasbourg. Din cele 116 cazuri privind România î