Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se va pronunţa joi asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, conform agendei provizorii a reuniunii, deşi cel puţin două ţări au în continuare obiecţii faţă de aderarea României şi Bulgariei, sau numai a Bulgariei, la zona de liberă circulaţie.

Pe agenda provizorie a Consiliului JAI figurează joi punctul "Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România" (posibil) Adoptare, precum şi un punct similar referitor la Croaţia. Agenda JAI ar putea suferi modificări în urma reuniunii COREPER (Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană) de miercuri dimineaţă, în urma contactelor diplomatice de până atunci.

Până în prezent nicio ţară nu şi-a anunţat opoziţia faţă de aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, în timp ce mai multe state au exprimat obiecţii faţă de aderarea României şi Bulgariei, sau numai a Bulgariei, inclusiv în ultimele zile.

Guvernul olandez a anunţat vineri că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei. Premierul olandez Mark Rutte a motivat această decizie prin faptul că ''există, teoretic, riscul iniţierii unui flux migrator printr-o ţară'' anume.

Justificarea sa este împărtăşită şi de cancelarul austriac Karl Nehammer, care a declarat sâmbătă presei la Viena că Austria ''nu îşi dă consimţământul pentru extinderea spaţiului Schengen către România şi Bulgaria'', acceptând doar aderarea Croaţiei.

Cancelarul austriac afirmase anterior că majoritatea celor aproximativ 75.000 de migranţi ilegali care au intrat anul acesta în Austria fără să fi fost înregistraţi anterior într-o altă ţară din UE au trecut prin Bulgaria sau România, ţări aflate la frontiera externă a UE, declaraţii respinse ulterior atât de autorităţile române, cât şi de cele bulgare.

Rezerve a exprimat până de curând faţă de extinderea spaţiului Schengen şi opoziţia din Suedia. Europarlamentarul Siegfried Mureşan, care este vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European (PPE) în Parlamentul European (PE), a declarat însă recent, cu prilejul unei reuniuni la nivel înalt a PPE la Atena, că guvernul Suediei a obţinut mandat din partea parlamentului pentru a vota aderarea României la spaţiul Schengen.

"Guvernul Suediei a prezentat o analiză obiectivă privind nivelul nostru de pregătire. Pe baza acestei analize, astăzi (2 decembrie n.r.), Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului Suediei a dat votul favorabil", a anunţat Mureşan pe o reţea de socializare la sfârşitul săptămânii trecute.

Luni, doi oficiali ai Comisiei Europene, respectiv vicepreşedintele pentru promovarea modului de viaţă european Margaritis Schinas şi comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson, au reiterat că România, Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc ''în totalitate toate cerinţele'' pentru a fi membre cu drepturi depline ale spaţiului de liberă circulaţie Schengen şi că se aşteaptă ca Cei 27 să dea undă verde primirii lor, joi.

''Cred că aceasta este o parte a dezbaterii care trebuie să iasă la lumină acum, că se apropie momentul critic al deciziei. Este un mit, şi este nedrept să se proiecteze argumentul că (...) extinderea presupune mai puţine controale. Este vorba despre mai multe controale şi controale mai bune'' din punct de vedere calitativ, a spus Margaritis Schinas.

''Atât Bulgaria, cât şi România şi Croaţia au fost analizate în detaliu şi rezultatul este că îndeplinesc toate criteriile pentru a face parte din Schengen'', a declarat la rândul ei Ylva Johansson, care a adăugat că, la cererea ''unor state membre'' care aveau ''unele îndoieli'' cu privire la Bulgaria şi România, a fost trimisă o misiune de ''experţi la nivel înalt'' pentru a elabora un raport.

''Evaluarea (misiunii - n.r.) este că Bulgaria îndeplineşte chiar mai multe (criterii - n.r.) decât o făcea cu prilejul primei evaluări. Atât Bulgaria, cât şi România au crescut nivelul de protecţie la frontierele externe'', a dat asigurări comisarul european.

Johansson a subliniat că, prin urmare, ''pe masa Consiliului (Afaceri Interne - n.r.) de joi se vor afla toate rapoartele care arată clar că atât România, cât şi Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc în totalitate toate cerinţele pentru a fi membre cu drepturi depline ale (spaţiului) Schengen. Şi acesta sper să şi fie rezultatul votului de joi'', a insistat ea.

În 16 noiembrie 2022, Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind aplicarea completă a acquisului Schengen în Bulgaria, România şi Croaţia, cerând Consiliului să ia măsurile necesare, fără alte amânări, care să le permită acestor trei ţări să adere la spaţiul fără controale la frontierele interne. Pentru aceasta este nevoie de unanimitate în rândul miniştrilor de interne ai UE.

***

În 1985 la Schengen, un mic sat din Luxemburg, a fost semnat Acordul privind abolirea graduală a controalelor la frontierele comune, urmat în 1990 de semnarea Convenţiei care implementează acest acord. Punerea în aplicare a Acordurilor Schengen a început în 1995, implicând iniţial şapte ţări din Uniunea Europeană.

Spaţiul Schengen garantează libera circulaţie pentru peste 400 de milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene şi pentru cetăţeni din afara UE care trăiesc în Uniunea Europeană sau vizitează UE ca turişti, în cadrul programelor de schimb de studenţi sau în scop de afaceri (orice persoană prezentă în mod legal în UE). Libera circulaţie a persoanelor îi permite fiecărui cetăţean al UE să călătorească, să lucreze şi să trăiască într-o ţară a UE fără a avea nevoie de formalităţi speciale. Schengen susţine această libertate prin faptul că le permite cetăţenilor să se deplaseze în interiorul spaţiului Schengen fără a face obiectul controalelor frontaliere.

În prezent, spaţiul Schengen cuprinde 22 de ţări din Uniunea Europeană (Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) şi patru ţări din afara acesteia (Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia).

Mai există cinci membre ale UE care nu au aderat la Spaţiul Schengen: Irlanda (care îşi menţine o clauză de opt-out), România, Bulgaria, Croaţia şi Cipru. Primele trei sunt în prezent în proces de aderare la Spaţiul Schengen şi deja aplică acquis-ul Schengen într-o măsură extinsă. Cipru este în proces de evaluare a pregătirii sale pentru aderarea la Schengen. Sistemul de Informaţii Schengen în Cipru va fi operaţional în curând şi acest proces va fi verificat printr-o evaluare Schengen în 2023.

Frontierele externe ale Spaţiului Schengen au o lungime de aproximativ 50.000 de kilometri, dintre care 80% frontiere maritime sau fluviale şi 20% frontiere terestre. Spaţiul Schengen are sute de aeroporturi şi porturi maritime, numeroase puncte de trecere a frontierei terestre, o suprafaţă de 4.312.099 kilometri pătraţi şi o populaţie de 419.392.429 cetăţeni.

Aderarea la spaţiul Schengen nu este doar o decizie politică a statului respectiv. Ţările trebuie să îndeplinească o listă de precondiţii: aplicarea setului comun de reguli Schengen (aşa-numitul acquis Schengen), cu privire la controalele frontierelor terestre, maritime şi aeriene (aeroporturi), emiterea de vize, cooperarea poliţienească şi protecţia datelor personale; preluarea responsabilităţii pentru controlul frontierelor externe în numele altor ţări din Schengen şi pentru emiterea de vize Schengen uniforme; cooperare eficientă cu instituţiile de aplicare a legii în alte ţări din Schengen, pentru a menţine un nivel de securitate ridicat odată ce controalele frontaliere între ţările Schengen sunt abolite; conectarea la Sistemul de Informaţii Schengen (SIS) şi utilizarea acestuia. Ţările care doresc să adere la spaţiul Schengen trebuie să fie supuse unei serii de evaluări Schengen care să confirme dacă ele îndeplinesc condiţiile necesare pentru aplicarea regulilor Schengen. Decizia de aderare necesită apoi unanimitate în cadrul UE.

Chiar şi în spaţiul de liberă circulaţie, poliţia poate realiza controale în conformitate cu legislaţia naţională a ţării Schengen respective. În funcţie de scopul exact, aceste controale pot, de exemplu, să includă controlul identităţii. De asemenea, dacă există o ameninţare gravă la adresa securităţii interne, o ţară din Schengen poate reintroduce temporar, în mod excepţional, controalele la frontierele sale interne. Dacă sunt reintroduse asemenea controale, statul membru în cauză trebuie să informeze Consiliul (şi, astfel, pe celelalte ţări din Schengen), Parlamentul European şi Comisia Europeană, precum şi opinia publică. Comisia Europeană oferă informaţii despre situaţia actuală la frontierele interne pe website-ul său.AGERPRES/(AS - autori: Florin Ştefan, Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)