Eurodeputaţii români Siegfried Mureşan şi Nicolae Ştefănuţă spun că este esenţial ca maşinăria de război a Rusiei să fie oprită şi impunerea imediată a unui embargo asupra gazului, petrolului şi cărbunelui ar afecta decisiv bugetul Moscovei, dar înţeleg că Germania, care este foarte dependentă de gazul rusesc, nu poate susţine acest embargo în momentul de faţă şi speră să o facă cât mai curând.

"Eu spun următorul lucru: economia Rusiei este slabă şi bugetul de stat al Rusiei are puţine surse de venit. Veniturile obţinute din exportul de gaz, petrol şi cărbune rusesc sunt una dintre principalele surse de venit şi aceste venituri finanţează maşinăria de război a Rusiei. De aceea este esenţial să oprim finanţarea maşinăriei de război a Rusiei", a declarat pentru AGERPRES Siegfried Mureşan, care este vorbitor de germană şi vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European (PPE) din PE, condus de germanul Manfred Weber.

El este unul dintre cei care au iniţiat şi semnat scrisoarea adresată preşedintei Comisiei Europene, preşedintelui Consiliului European şi Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe prin care se cere impunerea imediată a unui embargo asupra gazului, petrolului şi cărbunelui ruseşti.

"Există colegi care susţin acest lucru. Luni, în ultima scrisoare pe care am trimis-o, am fost 207 membri ai Parlamentului European care susţinem acest lucru. Există însă şi colegi din ţări care depind puternic de gazul rusesc şi care spun următorul lucru: susţinem un embargo asupra petrolului şi cărbunelui şi susţinem reducerea dependenţei cât mai mult şi cât mai repede de gazul rusesc, dar ei nu susţin acest embargou în momentul de faţă. Comisia Europeană a impus un embargo pe cărbune, ceea ce va afecta cu 4 miliarde de euro Federaţia Rusă", a mai spus Mureşan.

Eurodeputatul PNL susţine că pentru reducerea dependenţei de gazul rusesc este nevoie de finalizarea unor interconectări. Este vorba despre "interconectorul între Grecia şi Bulgaria, care va fi finalizat în vara acestui an, dar şi de realizarea unui interconector între Peninsula Iberică şi Franţa, căci cele mai multe terminale de gaz lichefiat există în Spania, care nu este conectată de restul UE."

Între timp, Uniunea Europeană este nevoită să importe gaz din alte ţări. "Ne-am înţeles cu SUA, vom importa 15 milioane mc în acest an însă acest gaz trebuie descărcat în terminalele de gaz lichefiat şi după aceea este nevoie de interconectări pentru a transporta acel gaz acolo unde este nevoie de el. Deci pe termen scurt interconectările şi achiziţia de gaz din alte ţări sunt soluţia, pe termen mediu construcţia unor noi terminale de gaz lichefiat, folosirea de surse alternative de energie (...) şi îmbunătăţirea eficienţei energetice", a mai spus vicepreşedintele grupului PPE din PE.

De asemenea, a afirmat că el condamnă deciziile luate în ultimii ani de sporire a dependenţei faţă de gazul rusesc şi le consideră o greşeală, "inclusiv gazoductul construit direct între Germania şi Federaţia Rusă".

"Consider că acel gazoduct a fost o greşeală şi slăbeşte astăzi poziţia UE, întăreşte poziţia Federaţiei Ruse. Din 2005 vorbim despre nevoia de reducere a dependenţei energetice de Federaţia Rusă, însă dacă ne uităm pe harta europeană vedem că există mai multe conducte de gaz ce leagă Rusia de Uniunea Europeană astăzi decât în urmă cu 15 ani. Creşterea acestei dependenţe a fost o greşeală", a subliniat Siegfried Mureşan.

Un alt eurodeputat român care a semnat scrisoarea celor 207 de eurodeputaţi în care se cere impunerea imediată a unui embargo asupra gazului, petrolului şi cărbunelui ruseşti este şi Nicolae Ştefănuţă, care este raportor al Parlamentului European pentru bugetul UE pe 2023 şi vorbitor de limbă germană.

Eurodeputatul USR PLUS afirmă că în privinţa unei eventuale renunţări la gazul rusesc există diviziuni chiar în guvernul Germaniei. De pildă, un amendament la o rezoluţie adoptată joi de PE care propunea eliminarea formulei "cât mai rapid" într-un apel la introducerea unui embargo asupra importurilor de gaz, cărbune, petrol şi combustibil nuclear rusesc, în scopul de a elimina orice neclarităţi şi eventuale tergiversări, nu ar fi reuşit să întrunească consensul între formaţiunile coaliţiei de la Berlin.

"Pe amendamentul acesta privind oprirea importurilor din Rusia, coaliţia din guvernare din Germania are trei poziţii diferite - verzii, liberalii şi social-democraţii au fiecare câte o poziţie. Şi atunci mie mi se pare foarte interesant cum îşi va defini Germania exact cursul (...)", a declarat Ştefănuţă pentru AGERPRES.

"Evident este că Germania are nevoie de creşterea asta economică, dar, ne cerem scuze, e important ca toată lumea să împartă durerea în UE. Nu pot patru state din UE să ducă 4 milioane de refugiaţi - noi, polonezii, Slovacia şi Ungaria, împreună - iar restul Europei să stea liniştită. Nu se poate aşa, nu merge aşa", a afirmat eurodeputatul USR PLUS.

El a subliniat că statele care duc povara refugiaţilor, printre care şi România, trebuie să fie ajutate cu fonduri suficiente, care însă să nu provină din anvelopa fondurilor de coeziune.

"Eu sunt raportor pe buget şi i-am spus săptămâna asta comisarului că nu se poate să ai doar ajutoare care vin din fonduri de coeziune necheltuite. Comisarul (pentru buget Johannes) Hahn a zis că statele din est oricum stau cam prost cu absorbţia şi decât să se piardă banii mai bine se cheltuiesc cu refugiaţii. Eu nu sunt de acord, că poate se contractează sumele alea cumva până la urmă, mai ales că avem 'n+3', deci mai este timp. E ca şi cum ai spune că nu aţi fost în stare să cheltuiţi pentru spitale, daţi la refugiaţi. Nu e OK ca principiu", a spus europarlamentul din grupul Renew Europe.

În ceea ce priveşte poziţia Germaniei faţă de un eventual embargo pentru importul de gaz rusesc, el a spus că semnalul dat de SUA cu oprirea importurilor de petrol este foarte important.

"Eu sper ca Germania să-şi revizuiască poziţia asta. (...) Dăm 700 de milioane de euro ca europeni în fiecare zi ruşilor, este foarte mult. 22 de miliarde pe lună", a mai afirmat Nicu Ştefănuţă.

El susţine că în privinţa importurilor de gaz şi petrol ruseşti există "atâtea bucăţi din acest puzzle" şi că încă nu există un tablou complet.

"Am vorbit cu coordonatorul ITRE (Comisia pentru industrie, cercetare şi energie a PE), cu (eurodeputatul PPE) Christian Ehler, care a zis că el are sarcina de a descoperi toate implicaţiile pe care le are legislaţia europeană vizavi de comerţul cu Rusia, şi sunt foarte multe mici chichiţe (...) După ce avem acest tablou eu cred că se va putea acţiona şi mai mult, cu şi mai multe sancţiuni, şi mai ferm", a opinat Ştefănuţă.

Întrebat ce ar trebui să se întâmple ca poziţia Germaniei în această chestiune să se schimbe, Ştefănuţă a răspuns că şi "în privinţa SWIFT a fost o ezitare la început, până la urmă s-au solidarizat".

"Eu cred că ajută un telefon de la Biden din când în când", a mai spus el.

În ceea ce priveşte percepţia populaţiei asupra situaţiei, ea nu este atât de clară pe cât s-ar crede în privinţa conflictului din Ucraina şi a aliaţilor occidentali.

"Am văzut sondaje diferite în Germania. Favorabilitatea SUA este foarte redusă în Germania, undeva sub naţiuni cu renume antidemocratic de exemplu. În privinţa sancţiunilor şi a Ucrainei am văzut iarăşi nişte sondaje îngrijorătoare, mai ales venite din Est, din fosta RDG, deci cumva înţeleg şi preocuparea politicienilor germani pentru a-şi calma publicul. Însă Germania a arătat totuşi constant că este un aliat credibil şi în NATO şi UE, deocamdată nu am motive să mă îngrijorez că nu ar fi", a declarat Nicolae Ştefănuţă.

Deşi se află printre semnatarii scrisorii care solicita sancţiuni mai aspre împotriva Rusiei, eurodeputatul USR PLUS nu crede că măsurile actuale nu şi-ar putea atinge scopul.

"Eu nu cred că nu funcţionează. Depinde ce scop avem. Scopul trebuie să fie să punem în genunchi maşinăria de război rusească şi orice duce la asta este un scop bun. Inclusiv continuarea finanţării pentru armament către Ucraina. SUA au dat un miliard de dolari pe armament până acum spre Ucraina, mi se pare important să dăm în continuare. (...) E foarte bine că Ucraina rezistă, trebuie să le dăm în continuare arme. Ei cu apărarea antiaeriană stau foarte prost", a pledat el.

Ştefănuţă afirmă că este greu de zis cât mai trebuie aplicate actualele sancţiuni împotriva Rusiei până când Moscova să fie incapabilă să mai continue războiul din Ucraina, dar susţine că "cu cât rezistă Ucraina mai mult, cu atât mai bine şi cu atât mai dure sunt sancţiunile. Este un joc şi de timp, până la urmă".

În acest context delicat, "orice ezitare, orice diviziune din partea UE este un semnal pozitiv pentru Putin".

"De aceea m-a bucurat şi semnalul dat de Ursula von der Leyen în privinţa statului de drept (declanşarea în premieră a mecanismului de condiţionare a fondurilor UE de respectarea statului de drept - n. r.), nu ne jucăm, este un lucru important. Am văzut că semnalul dat de (Viktor) Orban în prima zi după alegeri a fost unul direcţionat spre Rusia. Trebuie limitat genul ăsta de acţiune, pentru că poate fi contagios în Franţa, chiar şi în România", a mai spus Nicolae Ştefănuţă.AGERPRES/(A - autor: Florin Ştefan, editor: Sorin Popescu, editor online: Irina Giurgiu)