Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Decizia Curţii Constituţionale a României de a respinge ca neîntemeiate sesizările asupra Legii privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), stabilind că actul normativ este constituţional, este una proastă, legea respectivă îndepărtând ţara noastră de ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), consideră eurodeputata Ramona Strugariu (grupul Renew).

''Cred că decizia de a reconfigura, de fapt, Secţia Specială, întrucât cam asta este perspectiva pe care o avem acum pe masă, cu nişte forţe noi, cu mai mulţi procurori, cu unităţi specializate pe lângă Parchete, este o decizie proastă şi de fapt contrazice angajamentele pe care noi înşine le-am pus pe masă, de mai multe ori, în mai multe formule, ca să ne îndeplinim, până la urmă, nişte obligaţii minime'', a declarat Strugariu într-o întâlnire cu un grup de jurnalişti români la Strasbourg.

Eurodeputata, membră a Comisiei pentru libertăţi civile a Parlamentului European (LIBE), a anunţat că a avut o discuţie miercuri dimineaţă cu comisarul european pentru justiţie Didier Reynders: ''Mi-a spus că ştie ce amendamente au fost depuse, ce propuneri s-au făcut, care sunt acele amendamente care au fost respinse şi că urmăresc această situaţie foarte îndeaproape. Am discutat şi am propus chiar să se gândească foarte serios Comisia la procedura de infringement acolo unde avem acel temei legal şi unde există decizii ale Curţii de Justiţie a UE (CJUE). Nu cred că e o pedeapsă, cred că este un semnal că dacă nu îndreptăm lucrurile nu suntem pur şi simplu în rând cu lumea şi cu legislaţia europeană, noi fiind stat membru şi având nişte angajamente pe care trebuie să ni le respectăm. Nu cred că este vorba despre răzbunări, nu este vorba despre a personaliza anumite contexte, nu cred că este vorba despre un ministru sau altul, despre nişte membri ai Curţii Constituţionale sau despre alţi membri, ci despre nişte instituţii ale statului care trebuie să îşi facă treaba''.

''Realitatea este că harta asta a justiţiei nu a suferit modificări majore de la OUG 13, că din momentul în care am intrat în acel scenariu nu s-a schimbat mare lucru şi că unele efecte ale modificărilor legislative se văd şi îşi fac treaba liniştite şi în ziua de astăzi'', a continuat ea.

Ramona Strugariu a apreciat că acesta este unul din puţinele cazuri în care CCR a dat un termen atât de repede. ''Ştia şi Comisia despre rapiditatea cu care au fost decise aceste termene, fără a exista o explicaţie clară a acestei decizii. Dacă te uiţi la felul în care au funcţionat lucrurile, consultările, toate ferestrele de timp care au existat la dispoziţia societăţii civile şi a partidelor politice să vină cu comentarii, completări şi amendamente pe textul iniţial propus de domnul ministru, la felul în care s-au făcut consultările cu Comisia de la Veneţia înainte de a fi luată decizia, pare că toată lumea se grăbeşte foarte tare să adopte această legislaţie înainte să vină, şi pe canale oficiale, în format final nu în format de draft, opinia Comisiei de la Veneţia'', a accentuat eurodeputata.

Din discuţiile avute de Ramona Strugariu cu Vera Jourova, vicepreşedinte executiv pentru valori şi transparenţă al Comisiei Europene, şi cu comisarul european pentru justiţie Didier Reynders a reieşit că această lege îndepărtează România de ridicarea MCV. ''La fel, nu cred că trebuie să discutăm ca despre o mare pedeapsă aplicată României, ci ca despre un mecanism de monitorizare. Sigur că nu putem rămâne etern cu el, dar în acelaşi timp, dacă ceea ce este foarte clar recomandat acolo nu se întâmplă încă, nimeni nu are intenţia să ridice MCV în aceste condiţii. Asta a rezultat din discuţiile pe care le-am avut cu comisarii, asta cred la rândul meu că trebuie făcut'', a insistat membra LIBE.

Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, ca neîntemeiate sesizările asupra Legii privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), stabilind că actul normativ este constituţional.

Totodată, CCR a respins, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind desfiinţarea SIIJ, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală formulată de un număr de 35 de deputaţi AUR şi PSD, precum şi de cinci senatori AUR.

USR a depus, săptămâna trecută, o sesizare la CCR în privinţa proiectului care prevede desfiinţarea SIIJ, susţinând că propunerea legislativă făcută de ministrul Justiţiei "nu implică desfiinţarea SIIJ, ci o reinventare a acestei instituţii".

"Proiectul propus de Cătălin Predoiu încalcă principiul egalităţii în faţa legii, în încercarea de a evita DNA. Astfel, deşi orice român cercetat pentru corupţie va fi anchetat de DNA, pentru magistraţi vor exista 'procurori desemnaţi'. Acest fapt pune în pericol independenţa magistraţilor, deoarece aceşti 'procurori desemnaţi' vor fi selectaţi în mod netransparent şi chiar politic, prin intermediul procurorului general şi al CSM. Practic, cei din CSM vor putea să aleagă procurorii care îi vor ancheta", arăta USR.

Potrivit reprezentanţilor partidului, proiectul privind desfiinţarea SIIJ a fost adoptat în grabă de coaliţia de guvernare, înainte de a primi avizul Comisiei de la Veneţia, şi fără să respecte termenul de 30 de zile de consultare publică.

"De asemenea, proiectul nu respectă avizele anterioare ale Comisiei de la Veneţia, care a subliniat de mai multe ori în trecut importanţa existenţei unor secţii specializate, cum este DNA, nici rapoartele MCV, care au pus mereu accentul pe importanţa refacerii competenţelor DNA şi DIICOT", mai spunea USR.

Pe 28 februarie, Senatul a adoptat, în plen, în calitate de for decizional, proiectul de lege al Guvernului privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Proiectul de act normativ, iniţiat de Ministerul Justiţiei şi adoptat de Camera Deputaţilor pe 21 februarie, prevede că SIIJ se desfiinţează, iar competenţele sale vor fi preluate de Parchetele obişnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnaţi.

Şi Alianţa pentru Unirea Românilor a transmis Curţii Constituţionale o sesizare asupra actului normativ. AGERPRES/(editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)