Democraţia şi valorile europene sunt dezbătute de vineri până duminică, la Florenţa, de cetăţeni din toate statele membre ale Uniunii Europene, cu ocazia unei noi sesiuni de discuţii în cadrul amplului proiect numit "Conferinţa privind viitorul Europei", o încercare a instituţiilor UE de a se reconecta cu cetăţenii şi de a vedea direct care sunt opiniile lor legate de viitorul blocului comunitar.

Aproape 200 de cetăţeni din toate ţările membre ale Uniunii Europene, aproximativ 140 prezenţi fizic şi restul online, urmează să decidă, la finalul celor trei zile de întâlniri, o serie de propuneri care, la capătul întregului proces, vor fi transmise instituţiilor UE şi vor viza subiecte precum democraţia şi valorile europene.

Cu sprijinul şi asistenţa unor experţi şi coordonatori, propunerile cetăţenilor europeni vor fi stabilite pe baza unor orientări care au fost decise la o reuniune precedentă şi care abordează teme cum ar fi garantarea drepturilor şi nediscriminarea, protejarea democraţiei şi a statului de drept, reformarea UE, construirea identităţii europene sau consolidarea participării cetăţenilor.

Cetăţenii UE prezenţi la evenimentul găzduit de European University Institute (EUI) din Florenţa constituie unul din cele patru mari grupuri de dezbatere create în cadrul "Conferinţei privind viitorul Europei", intitulat 'Democraţia europeană, valori şi drepturi, statul de drept, securitate'. Reuniunea de la sfârşitul acestei săptămâni este a treia şi ultima, după una care a avut loc la Strasbourg, între 24 şi 26 septembrie, şi o alta care s-a desfăşurat online, în perioada 12-14 noiembrie.

Celelalte trei panel-uri, fiecare de asemenea format din circa 200 de cetăţeni europeni şi cu propriile reuniuni finale, desfăşurate în alte oraşe, se intitulează 'O economie mai puternică, justiţie socială, locuri de muncă/educaţie, tineret, cultură, sport/transformarea digitală', 'Schimbări climatice şi mediu/sănătate' şi 'UE în lume/migraţie'.

"Instituţiile europene trebuie să se reconecteze cu cetăţenii", au declarat vineri presei, la Florenţa, reprezentanţii celor trei instituţii care organizează conferinţa, Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul UE, în legătură cu scopul acestor dezbateri, care se desfăşoară sub sloganul "Viitorul este în mâinile tale".

"Trebuie să ascultăm ce au de spus cetăţenii despre Europa în care vor să trăiască, despre instituţiile şi politicile europene", au afirmat oficialii.

Ei declară că un astfel de format de dezbateri, în care sunt implicaţi aproximativ 800 de cetăţeni europeni, ce vor face propuneri privind viitorul UE, este o premieră, iar una din aşteptări este de a profita de acest format deliberativ şi în alte ocazii.

Reprezentanţii UE recunosc însă că "este încă prea devreme" să se spună care vor fi rezultatele discuţiilor.

Propunerile finale ale fiecăruia din cele patru grupuri de dezbatere, care pot varia între 15 şi 75, vor fi apoi discutate şi ierarhizate într-o conferinţă plenară, la începutul anului viitor, unde fiecare panel va avea 20 de reprezentanţi, la care se vor adăuga reprezentanţi ai instituţiilor şi organismelor consultative ale UE, parlamentelor naţionale, partenerilor sociali, societăţii civile şi ai altor părţi implicate în proces.

După ce recomandările vor fi prezentate şi discutate de cetăţeni, Plenara Conferinţei va înainta propuneri Board-ului Executiv, care va redacta un raport. Propunerile din raport vor ajunge apoi la Parlamentul European, Consiliul UE şi Comisia Europeană, care vor trebui să le transpună în decizii, fiecare în sfera sa de competenţă şi cu respectarea Tratatelor UE.

Toţi cei aproximativ 800 de cetăţeni incluşi în dezbaterile din cadrul "Conferinţei privind viitorul Europei" au fost selectaţi în mod aleatoriu, dar respectând echilibrul de gen, au vârste şi niveluri de educaţie diferite şi provin din medii sociale diverse, atât din urban, cât şi din rural, din întreaga UE. Cel puţin o treime dintre ei au vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani. În fiecare panel au fost selectaţi şi nouă cetăţeni români.

Costurile de transport şi cazare ale fiecărui participant la dezbateri, precum şi diurna zilnică sunt asigurate de instituţiile UE, din liniile de buget deja existente, potrivit oficialilor europeni.

"Conferinţa privind viitorul Europei" a fost lansată de Ziua Europei, la 9 mai, după o amânare de un an cauzată de pandemie şi după luni de pregătiri, şi ar urma să se încheie în primăvara anului viitor. Ea este însoţită şi de o platformă online interactivă, futureu.europa.eu.

Conferinţa a fost iniţiată în urma unui apel al preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a cerut o dezbatere despre reformarea Uniunii Europene.AGERPRES/(autor: Ionuţ Mareş, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)

Citeşte şi:

Cetăţenii români participanţi la ''Conferinţa privind viitorul Europei'' vor o UE mai puternică şi reducerea decalajelor Est-Vest