INTERVIU/Viitorul ambasador al Republicii Moldova în România, Victor Chirilă: Idealul nostru comun este de a ne regăsi împreună în UE

Republica Moldova va avea, începând din 13 decembrie, un nou ambasador în România. În această funcţie a fost desemnat diplomatul Victor Chirilă, care este în prezent directorul executiv al Asociaţiei de Politică Externă din Moldova (APE). Chirilă, care a mai lucrat pentru pentru Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, dar şi pentru Banca Mondială, a fost şi expert internaţional pe lângă Biroul de Reintegrare din cadrul Guvernul Republicii Moldova pe problema transnistreană.
Diplomatul moldovean, care şi-a făcut studiile universitare în România, a acordat un interviu AGERPRES în care vorbeşte despre priorităţile relaţiilor dintre România şi Republica Moldova, dar şi despre necesitatea reintegrării Transnistriei.
Potrivit acestuia, România este cel mai important partener strategic fără de care Republica Moldova nu poate evolua astfel încât să aibă o democraţie eficientă, un stat de drept funcţional, o economie dinamică şi sustenabilă, o securitate naţională care să corespundă idealului său de stat suveran şi independent. România este statul care susţine Republica Moldova pe calea integrării europene şi idealul comun este să ne regăsim împreună în Uniunea Europeană, să avem un spaţiu economic comun, un spaţiu de comunicare comun, un spaţiu cultural comun, un spaţiu de infrastructură comun, să nu existe bariere de comunicare între cetăţenii noştri, spune Chirilă.
Referindu-se la relaţiile comerciale dintre cele două state, el a subliniat că acestea pot fi îmbunătăţite prin modernizarea infrastructurii de transport, în special a podurilor rutiere şi feroviare. În legătură cu interconectarea energetică, viitorul ambasador şi-a exprimat speranţa ca în următorii ani vor fi puse bazele legislaţiei necesare pentru ca Republica Moldova să aibă posibilitatea să importe gaz natural din surse alternative atât din România, cât şi din alte state ale Uniunii Europene, astfel încât să fie creată o balanţă între importurile de gaze naturale din Uniunea Europeană şi importurile din Rusia.
De asemenea, Victor Chirilă şi-a exprimat speranţa că, la următoarea şedinţă a celor două guverne, va fi semnat un nou acord de asistenţă nerambursabilă pentru Republica Moldova, pentru proiecte în infrastructura mare, care sunt strategice pentru ambele state.
AGERPRES: Domnule Victor Chirilă, veţi prelua pe 13 decembrie, funcţia de ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti. Ce reprezintă din punct de vedere personal această poziţie în diplomaţia moldovenească?
Victor Chirilă: Pentru mine personal este o onoare să fiu ambasador al Republicii Moldova în România şi, în acelaşi timp, o enormă responsabilitate. Aşteptările sunt mari atunci când vorbim de relaţia noastră cu România, care este o relaţie foarte importantă pentru evoluţia ţării noastre, pentru dezvoltarea ţării noastre, atât pentru economie, cât şi pentru societate. De aceea mă duc cu această dorinţă de a-mi aduce contribuţia personală la dezvoltarea şi aprofundarea acestei relaţii care este o relaţie bazată pe limbă comună, istorie comună, o relaţie fără de care Republica Moldova nu îşi poate imagina că îşi poate duce la bun sfârşit relaţia sa de integrare europeană într-un viitor apropiat.
AGERPRES: Cum apreciaţi actualul stadiu al relaţiilor română moldovene şi care sunt principalele dumneavoastră priorităţi?
Victor Chirilă: Eu cred că suntem la o cotitură importantă în relaţiile noastre bilaterale. Pandemia a scos în evidenţă un lucru ştiut de foarte multă lume: România este cel mai important partener strategic al Republicii Moldova. România a devenit un partener de dezvoltare fără de care ţara noastră nu îşi poate imagina viitorul. Când vorbim de relaţiile economice, comerciale, România este primul nostru partener economic. Avem o relaţie tot mai aprofundată, tot mai dezvoltată când vorbim de domeniul energetic. Recenta criză a gazelor naturale a arătat că fără România nu putem să ne asigurăm securitatea noastră energetică şi fără securitate energetică nu putem să vorbim că suntem un stat cu adevărat suveran şi independent.
De asemenea, fără România nu putem vorbi despre viitoarea noastră integrare în Uniunea Europeană, pentru că doar prin România putem face acest pas. Fără drumuri moderne, fără poduri moderne, fără conectări energetice moderne este de prisos să vorbim de integrare europeană şi de integrarea noastră în spaţiul economic comun al Uniunii Europene. Fără România nu putem să ducem la bun sfârşit ceea ce ne propunem, în primul rând să creăm un spaţiu economic cu Uniunea Europeană şi acest lucru presupune, în primul rând, crearea unui spaţiu economic comun cu România. Deci ... România a devenit partenerul fără de care ţara noastră nu poate evolua mai departe, în sensul în care ne dorim, să avem o democraţie eficientă, să avem un stat de drept care funcţionează, să avem o economie dinamică şi sustenabilă, să avem o securitate naţională, care într-adevăr să corespundă idealului nostru de stat suveran şi independent.
AGERPRES: Aţi avut senzaţia că pe perioada guvernării de stânga relaţiile dintre România şi Republica Moldova s-au deteriorat?
Victor Chirilă: În ultimii zece ani, sigur au fost momente mai puţin fericite pentru noi, atât pentru Bucureşti, cât şi pentru Chişinău. Evoluţiile politice de la Chişinău şi în special lipsa de coordonare şi de înţelegere la nivel politic în rândul partidelor aşa-zis europene au adus un prejudiciu evoluţiei parteneriatului strategic dintre statele noastre, parteneriat strategic care, iată, a împlinit 11 ani, a fost încheiat în aprilie 2010.
Cu toate acestea, cu toate sincopele care au existat, trebuie să recunoaştem că parteneriatul strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova a avut roade, roade importante, şi cred că avem în prezent o platformă mult mai bună de a avansa în relaţia noastră bilaterală, mai ales că la Chişinău avem de această dată o majoritate pro-europeană foarte solidă, confortabilă, o majoritate pro-europeană şi pro-românească care îşi propune să avanseze cât mai rapid pe calea implementării acelor proiecte economice, de infrastructură, culturale, care în ultimii zece ani au trenat, să recunoaştem. La fel, avem o majoritate politică solidă şi la Bucureşti.
Recent, am avut ocazia să fiu în delegaţia doamnei preşedinte Maia Sandu, care s-a deplasat la Bucureşti şi s-a întâlnit cu preşedintele României şi cu alţi înalţi oficiali de la Bucureşti, şi majoritatea lor ne-au asigurat de deschiderea fără precedent pentru a susţine reformele democratice, consolidarea statului de drept, parcursul nostru european, dar şi să consolidăm acel fundament pe care se bazează parteneriatul nostru strategic cu România, mă refer la comunitatea de limbă, comunitatea istorică şi comunitatea culturală, fără de care nu ne putem imagina că putem să valorificăm pe deplin acest parteneriat. Este un adevăr pe care îl recunoaşte toată lumea, inclusiv şi cei care sunt mai puţin deschişi pentru avansarea relaţiilor noastre bilaterale comune.
AGERPRES: Fostul premier Florin Cîţu şi doamna prim-ministru Natalia Gavriliţă s-au pus de acord cu privire la organizarea unei şedinţe comune a celor două guverne. Care credeţi că ar trebui să fie priorităţile pe agenda acestei şedinţe?
Victor Chirilă: Cu ocazia vizitei oficiale a preşedintei Maia Sandu la Bucureşti a fost semnată o foaie de parcurs care trasează, de fapt, principalele obiective pe care ne propunem noi să le atingem în relaţia noastră bilaterală, să valorificăm pe deplin parteneriatul strategic cu România. Unul din obiective este să avansăm pe calea consolidării democratice a Republicii Moldova, să construim, cu ajutorul României, un stat de drept funcţional, să avansăm pe calea integrării europene şi să consolidăm fundamentul comun al relaţiei noastre. Toate aceste lucruri presupun şi fapte concrete.
Dacă vorbim despre parcursul european, aici ne propunem să ne integrăm cât mai rapid în piaţa economică a Uniunii Europene, în piaţa energetică a Uniunii Europene. Toate aceste lucruri pot fi realizate doar prin România, doar interconectându-ne cu reţeaua energetică a României, doar interconectându-ne cu reţeaua de transport naţională a României şi acest lucru înseamnă construcţia de poduri, modernizarea de drumuri, inclusiv într-un viitor sper previzibil să demarăm, în cele din urmă, proiectul de construcţie a unei căi ferate moderne, cu ecartament european, care va facilita foarte mult şi relaţiile comerciale, dar şi mobilitatea cetăţenilor noştri, care, să recunoaştem, este destul de intensă.
De asemenea, un proiect extrem de important este interconectarea energetică. Dorin să construim, în cele din urmă, acea linie electrică sincronă care să lege Republica Moldova de România, Isaccea-Vulcăneşti-Chişinău. Avem resursele financiare deja alocate. Sunt sute de milioane de euro pentru acest proiect. Sperăm foarte mult ca în următorii trei ani să ducem la bun sfârşit acest proiect. Desigur, ştiţi foarte bine, podul rutier Iaşi-Ungheni a fost inclus în proiectul de autostradă a Unirii, în 2020. Sperăm ca în următori doi - trei ani acest pod să fie construit şi astfel să transmitem un mesaj foarte clar cetăţenilor noştri de pe ambele maluri ale Prutului că nu există bariere de comunicare şi de conectare între noi. Acestea sunt priorităţile, dar, în acelaşi timp, să nu uităm de domeniul culturii.
Ne propunem să dinamizăm relaţiile noastre culturale. Dorim să informăm tot mai larg despre evenimentele comune pe care ne propunem să le organizăm, fie că vorbim de festivalul teatrelor naţionale, fie că vorbim de renovarea unor obiective importante culturale din Republica Moldova cu asistenţa României şi mă bucură faptul că, în sfârşit, Republica Moldova va contribui cu o anumită sumă la aceste proiecte comune. Agenda este destul de amplă, iar domeniile sunt diversificate, şi economie, şi cultură, şi transport, şi domeniul vamal, şi domeniul mediului.
Avem o listă foarte mare de proiecte. Aici voi menţiona una din priorităţile imediate pe care cred că o vom atinge chiar la următoarea şedinţă a celor două guverne, să semnăm un nou acord de asistenţă nerambursabilă pentru Republica Moldova. Speranţa noastră este că acest nou acord va aloca o sumă de 100 de milioane de euro pentru proiecte în infrastructura mare, care sunt strategice pentru ambele noastre state.
AGERPRES: Aţi vorbit de relaţiile comerciale dintre cele două state. La ce nivel credeţi că se situează ele în momentul de faţă şi ce trebuie făcut pentru ca ele să se dezvolte?
Victor Chirilă: Republica Moldova în prezent este al şaselea partener comercial al României din afara spaţiului Uniunii Europene. De asemenea, este al 34-lea partener investiţional al României. În România au fost create peste 6.000 de întreprinderi moldo-române, cu un capital de aproximativ 50 de milioane de euro. În acelaşi timp, România este primul nostru partener comercial. 27 de procente din exporturile noastre sunt îndreptate spre România. Înţeleg că anul acesta România va devansa Polonia la importurile de vinuri moldoveneşti, iar acesta este iarăşi un lucru care ne bucură. Importurile noastre din România se situează, de asemenea, la în jur de 12 procente. România este cel mai mare investitor în Republica Moldova. În prezent în Republica Moldova sunt create 1.600 de întreprinderi româneşti cu capital mixt, care au investit peste 250 de milioane de euro. Este o platformă foarte bună pentru a dinamiza şi mai mult relaţiile noastre.
Pentru a extinde şi a obţine noi rezultate în acest domeniu, sigur, noi avem nevoie de o infrastructură de transport modernă, avem nevoie de cât mai multe poduri moderne, poduri rutiere, poduri feroviare. Ne propunem ca în următorii ani să fie modernizat podul feroviar de la Giurgiuleşti, podul rutier de la Galaţi- Giurgiuleşti, podul rutier de la Ungheni. De asemenea, ne dorim foarte mult să modernizăm şi să creăm şi să construim poduri între Leova şi Bumbăta - Vaslui. De asemenea, ne propunem să construim un pod în zona Cantemir pe Prut. Planurile sunt mari în domeniile acestea.
Dacă vorbim de energie, sigur ne dorim ca gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău să funcţioneze pe deplin. Sperăm foarte mult ca în următorii ani să fie găsite şi sursele necesare de gaz pentru a fi exportate în Republica Moldova. De asemenea, sperăm că, în următorii ani, ne vom crea acea piaţă, acea structură instituţională şi vom pune bazele legislaţiei necesare pentru a avea posibilitatea să importăm gaz natural din surse alternative atât din România, cât şi din alte state ale Uniunii Europene, astfel încât să creăm o balanţă între importurile de gaze naturale din Uniunea Europeană şi importurile din Rusia. Înţelegem foarte bine că nu putem renunţa la importurile de gaze naturale din Federaţia Rusă, dar este crucial să creăm o balanţă care să nu mai permită Federaţiei Ruse să ne şantajeze energetic sau politic în viitor. Lucrul acesta autorităţile actuale îl înţeleg foarte bine şi de aceea îşi propun să avanseze cât mai rapid pe calea interconectării energetice cu România. De asemenea, sperăm că, cu ajutorul României, vom face un audit al pieţei de gaze din Republica Moldova, astfel încât să creăm instituţiile necesare pentru ca să putem achiziţiona gaze naturale din surse alternative.
AGERPRES: Aţi fost expert internaţional pe lângă Biroul de reintegrare din cadrul Guvernului Republicii Moldova pe problema transnistreană. Există voci, pe ambele maluri ale Prutului, care contestă "românitatea" Transnistriei, sunt vehiculate ca soluţie pentru problema transnistreană tot felul de schimburi teritoriale cu Ucraina. Ce ne puteţi spune în această privinţă?
Victor Chirilă: Noi ne propunem să reintegrăm regiunea transnistreană în spaţiul juridic, economic şi social al Republicii Moldova. Ce ne propunem noi este ca, pas cu pas, să creăm tot mai multe pârghii de influenţă în regiunea transnistreană, astfel încât să canalizăm resursele şi energia, şi nu doar a noastră, ci şi a celor care doresc reintegrarea transnistreană, şi eu sunt sigur că sunt destui oameni, cetăţeni ai Republicii Moldova, care îşi doresc acest lucru. Au demonstrat-o şi la ultimele alegeri, nu doar prezidenţiale, ci şi parlamentare. O bună parte din cetăţenii noştri au votat pentru Partidul PAS, partidul pro-european care actualmente se află la putere, cât şi pentru doamna Maia Sandu. Lucrul acesta ne bucură. Trebuie să menţionez că acest rezultat a fost atins fără a avea posibilitatea ca cetăţenii noştri să se deplaseze în regiunea transnistreană şi să facă agitaţie politică, să informeze în mod echidistant, liber, populaţia de acolo.
De aceea, suntem realişti, ne dăm seama care sunt impedimentele. Impedimentul cel mai mare în calea reintegrării este aflarea ilegală a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova, dar, de asemenea, un impediment este, să recunoaştem, şi Misiunea de pacificare actuală din regiunea transnistreană, pentru că această misiune nu şi-a îndeplinit, credem noi, obiectivul.
Între cele două maluri ale Nistrului nu există ostilităţi militare. Republica Moldova nu îşi propune să integreze, să aducă Transnistria folosind forţa militară. Dimpotrivă, doreşte dialog, negocieri, doreşte, de asemenea, să aprofundeze relaţiile economice între cele două maluri ale Nistrului, doreşte să extindă şi să intensifice contactele umane, cu diferite grupuri sociale din regiunea transnistreană, or această misiune nu este misiune de pacificare, nu are acest mandat de a facilita aceste contacte, această apropiere. De aceea, noi dorim ca această misiune de pacificare într-un viitor apropiat, desigur negociind şi cu partenerii noştri importanţi, cum ar fi Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană, dar inclusiv cu Federaţia Rusă să îi convingem că e nevoie de o altfel de misiune care să monitorizeze şi să garanteze securitatea zonei, dar de o misiune civilă, internaţională, care să aibă un mandat clar, obiectivul fiind să faciliteze dialogul şi interconectările între noi. Repet: misiunea de pacificare nu are acest mandat şi nu poate contribui astfel la procesul de reintegrare şi apropiere între cele două maluri ale Nistrului.
AGERPRES: Un dialog cu Federaţia Rusă poate să vă ajute să reintegraţi Transnistria?
Victor Chirilă: Eu cred că este important ca noi să ne consolidăm acasă, în primul rând să ne consolidăm acasă, pe malul drept, ceea ce înseamnă instituţii mai puternice şi mai eficiente, o democraţie solidă, un stat de drept funcţional, corupţie tot mai puţină în instituţii şi în special în instituţiile care sunt abilitate cu asigurarea securităţii noastre naţionale. Punând toate aceste lucruri la punct, noi vom avea o voce mai puternică şi mai convingătoare să discutăm şi să negociem la masa negocierilor 5+2.
Cred că deja, în ultimii 15 ani, trebuie să recunoaştem că, din punct de vedere economic şi din punct de vedere social, regiunea transnistreană este mult mai integrată decât a fost anterior. Cea mai importantă piaţă de desfacere, economică pentru regiunea transnistreană este malul drept şi România. Noi, malul drept împreună cu România, suntem piaţa de desfacere strategică pentru regiunea transnistreană. Din punct de vedere energetic, încă mai suntem şantajabili, dar suntem şantajabili din cauză că noi am delăsat, am trenat implementarea unor importante proiecte de interconectare energetică cu România şi Uniunea Europeană. Sperăm ca în următorii trei ani acest handicap să fie anulat şi atunci regiunea transnistreană, şi prin regiunea transnitreană Federaţia Rusă, nu va fi în măsură să ne mai şantajeze.
De asemenea, trebuie ca, pas cu pas, să ne îndeplinim angajamentele luate cu Uniunea Europeană, să implementăm acea directivă, pachetul 3 energetic, care presupune liberalizarea pieţei energetice în Republica Moldova şi atunci Moldovagaz şi, prin Moldovagaz, Gazprom nu vor fi în măsură să ne dicteze termenii de achiziţii de gaze naturale. Aceştia cred că sunt paşii care trebuie făcuţi cât mai curând şi desigur e important să aducem economia regiunii transnistrene în parametri legali şi normativi ai economiei Republicii Moldova, ceea ce înseamnă reguli egale pentru antreprenorii din Republica Moldova, cât şi pentru antreprenorii din regiunea transnistreană, or acest lucru presupune în primul rând încetarea de a mai acumula datorii la gazele naturale importate din Federaţia Rusă.
AGERPRES: Cum comentaţi situaţia tensionată de la frontiera ruso-ucraineană, aflată atât în vecinătatea Republicii Moldova, cât şi a României?
Victor Chirilă: Este îngrijorătoare, sigur că este îngrijorătoare pentru noi. Noi dorim linişte în regiune, ne dorim linişte în relaţiile noastre cu vecinii. Avem nevoie de pace, de stabilitate şi previziune pentru a ne dezvolta. Avem suficiente probleme acasă. Acum e timpul să ne concentrăm pe dezvoltarea noastră internă, pe consolidarea noastră internă şi acest lucru poate fi făcut doar dacă există stabilitate regională, nu sunt turbulenţe regionale. Sperăm foarte mult că după summitul online între Putin şi Biden, preşedintele Rusiei şi preşedintele Statelor Unite ale Americii, lucrurile se vor clarifica şi situaţia se va calma şi va reveni la o stabilitate confortabilă în regiune.
AGERPRES: Convorbirile telefonice dintre România şi Republica Moldova sunt scumpe în acest moment, ceea ce îngreunează comunicarea între cetăţenii dintre cele două state, mulţi dintre ei rude. Autorităţile moldovene pot interveni?
Victor Chirilă: Se duc anumite negocieri nu doar la nivel de guverne, de instituţii ale statului, dar se duc discuţii, consultări şi negocieri la nivel de antreprenori din domeniul telefoniei mobile. Sunt anumite înţelegeri, s-au făcut anumite progrese, dar mai e nevoie de anumite discuţii şi sperăm că în viitorul apropiat se vor crea condiţiile pentru a semna un acord în acest sens. Repet: nu ţine tot de instituţiile statului, pentru că trebuie să recunoaştem, piaţa telefoniei mobile este o piaţă privată şi sunt legi europene, directive europene care trebuie respectate.
Statul nu poate dicta preţul la roaming între România şi Republica Moldova. Acest lucru trebuie să fie agreat între antreprenorii din domeniu de pe ambele maluri ale Prutului. De asemenea, s-a convenit de ambele părţi să se renunţe la intermediari care doar scumpesc serviciile de roaming dintre noi şi sperăm ca într-.un viitor foarte apropiat vom putea să venim cu o noutate bună pentru cetăţenii din Republica Moldova.
AGERPRES: Consideraţi necesară o mai mare deschidere a pieţei locurilor de muncă dintre România şi Republica Moldova? Vă puteţi implica, din poziţia de ambasador, în crearea unei pieţe a muncii mult mai accesibilă atât pentru români, cât şi pentru moldoveni?
Victor Chirilă: Noi ne dorim să creăm condiţiile pentru o mobilitate mult mai dinamică, atunci când vorbim de piaţa muncii dintre statele noastre, în special mobilitate pentru cetăţenii noştri. Dorim ca cetăţenii noştri să poată să se angajeze mult mai facil în România, dar să revină apoi în Republica Moldova cu experienţa acumulată acolo şi să contribuie la dezvoltarea instituţiilor sau întreprinderilor private.
De exemplu, atunci când vorbim de medici, ştim foarte bine că condiţiile financiare în Republica Moldova sunt mai proaste, iar mulţi medici din Republica Moldova sunt tentaţi să plece peste hotare, în special în România. Pentru a gestiona cumva această scurgere de cadre medicale e important să avem şi această supapă, creând o mobilitate pentru medicii noştri, care să poată să muncească temporar în instituţiile din România, iar apoi să se întoarcă în Republica Moldova cu o situaţie materială mult mai bună, cu o experienţă mai bună, cu contacte mai largi cu partenerii din România şi astfel să îmbunătăţim treptat condiţiile sectorului medical din ţara noastră.
AGERPRES: Mişcarea unionistă a fost foarte importantă în Republica Moldova. Credeţi că această temă a unirii mai poate fi de actualitate?
Victor Chirilă: Din punctul meu de vedere, în perioada stalinistă, practic întreaga noastră elită naţională a fost ştearsă, fie că unii au emigrat, fie că alţii au fost duşi în Siberia, fie că alţii pur şi simplu au murit în temniţă, dar, cu toate acestea, acest subiect nu a dispărut. Nu cred că acest subiect va dispărea din viaţa noastră cotidiană. Acest subiect va fi mereu pentru că există, trebuie să recunoaştem, o bună parte a societăţii pentru care acesta este un ideal şi acest ideal nu va dispărea, aşa cum a demonstrat-o istoria.
România este primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, România este statul care ne susţine pe calea integrării europene şi idealul nostru comun este, fără îndoială, să ne regăsim împreună în Uniunea Europeană, să avem un spaţiu economic comun, un spaţiu de comunicare comun, un spaţiu cultural comun, un spaţiu de infrastructură comun, să nu existe bariere de comunicare între cetăţenii noştri. Acesta este idealul nostru. Ideea de unire este firească pentru o parte a societăţii şi cred că acea parte a societăţii care priveşte spre România este încrezătoare că România ne va fi întotdeauna alături. Au şi un drept istoric să creadă în acest lucru şi nimeni nu le poate lua acest drept istoric. AGERPRES/ (A- autor: Cristian Lupaşcu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Foto: (c) Cristian Lupaşcu/AGERPRES
Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Comisia de la Veneția: Puterea curților constituționale de a invalida alegeri ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale
Puterea curților constituționale de a invalida alegeri ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar, afirmă Comisia de la Veneția în recomandările emise în raportul urgent publicat cu privire la anularea rezultatelor alegerilor de către curțile constituționale, pornind de la cazul anulării alegerilor prezidenția
BTA: Bulgaria, România convin asupra unor măsuri comune după eliminarea controlului la frontieră
Delegații ale ministerelor de interne din Bulgaria și România au discutat luni noi provocări cu care se confruntă oamenii legii în urma ridicării controalelor la frontieră la frontierele terestre interne ale UE și au convenit asupra unor măsuri comune pentru a aborda aceste provocări, a afirmat Ministerul de Interne al Bulgariei pe site-ul său.
Ucraina îi interzice Dianei Șoșoacă intrarea pe teritoriul său timp de trei ani
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a interzis luni Dianei Șoșoacă, europarlamentară și lidera partidului S.O.S. România, intrarea pe teritoriul țării timp de trei ani, informează Ukrainskaia Pravda. SBU justifică măsura pri
UE evacuează către spitale comunitare oameni răniți în urma incendiului din Macedonia de Nord
Uniunea Europeană evacuează răniți cu arsuri grave către spitale din țările blocului comunitar pentru a-i trata după incendiul dintr-un club de noapte din Macedonia de Nord, care s-a soldat cu 59 de morți și peste 155 de răniți, informează luni EFE. Potrivit Comisiei Europene, Macedonia de Nord a cerut ajutor pentru evacuarea a 15 pacienți car
Numele a trei eurodeputați români, menționate în investigația jurnalistică legată de lobby-ul Huawei în Parlamentul European
Numele foștilor eurodeputați Cristian Bușoi și Tudor Ciuhodaru, precum și al actualului membru al Parlamentului European, Daniel Buda, sunt menționate în investigația mai multor publicații belgiene despre lobby-ul Huawei în Parlamentul European, după ce cei trei au semnat în 2021 o scrisoare de susținere pentru compania chineză prin care cereau executivului
O delegație a OSCE a evaluat în România procesul electoral înaintea alegerilor prezidențiale
O delegație a Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a efectuat o vizită în România în perspectiva alegerilor prezidențiale care vor fi repetate pe 4 mai, în pregătirea misiunii de observare pentru acest scrutin, și a emis recomandări în acest sens, relevă raportul vizitei publicat de OSCE.
Fostul președinte filipinez Duterte se află în arest la Haga; ancheta, condusă de Iulia Motoc
Curtea Penală Internațională (CPI) a anunțat joi că fostul președinte filipinez Rodrigo Duterte, acuzat de crime împotriva umanității, a fost introdus în Centrul de Detenție al acestei instanțe din orașul olandez Haga, după ce a trecut 'toate controalele medicale', relatează agenția EFE. Fostul președinte a fost arestat de
Ambasadorul rus în România consideră o 'aberație' declarațiile conform cărora Moscova ar fi finanțat campania lui Georgescu
Ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, a calificat joi drept o 'aberație' afirmațiile conform cărora Rusia s-ar fi aflat în spatele lui Călin Georgescu, a cărui candidatură a fost respinsă pentru alegerile prezidențiale din România din luna mai, și i-ar fi finanțat campania electorală de la alegerile prezidențiale din noiembrie
Eurodeputații cer din nou confiscarea activelor rusești înghețate, într-o dezbatere în plenul PE
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputații au cerut din nou miercuri seară, într-o dezbatere în plenul PE reunit la Strasbourg, confiscarea activelor rusești înghețate pentru a face Rusia să plătească pentru invadarea Ucrainei și a ajuta Kievul să facă față agresiunii ruse, iar Comisia Europeană s-a declarat d
BTA: Guvernul aprobă Protocolul de modificare a Acordului transfrontalier din 2009 cu România privind cooperarea polițienească
La reuniunea sa ordinară de miercuri, Consiliul de Miniștri a adoptat o decizie aprobând un proiect de protocol care modifică Acordul din 2009 între guvernele din Bulgaria și România privind cooperarea polițienească transfrontalieră în materie penală. Protocolul va servi drept bază pentru negocieri între cele două țări. Acordul bi
Eurodeputatul Daniel Buda: Respingem utilizarea oricăror resurse financiare din agricultură și coeziune pentru apărare
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputații din Comisiile Parlamentului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), respectiv pentru Dezvoltare Regională (REGI) nu vor ca banii care sunt destinați Politicii Agricole Comune sau Politicii de Coeziune să fie folosiți pentru apărare, a declarat miercuri, la Strasbourg, eurodepu
Nicu Ștefănuță cere fonduri de la CE pentru presa de investigație și ONG-uri după eliminarea finanțărilor USAID
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Vicepreședintele PE Nicu Ștefănuță a anunțat marți, la Strasbourg, că a inițiat o scrisoare semnată de peste o sută de eurodeputați către doi comisari europeni, prin care cere fonduri pentru finanțarea jurnalismului de investigații și a ONG-urilor pentru a compensa măcar parțial anularea finanțărilo
Nicu Ștefănuță: Henna Virkunnen a transmis că va prezenta rezultatele investigației CE asupra TikTok înainte de alegerile din România
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Vicepreședinta Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație Henna Virkkunen a declarat că va prezenta rezultatele investigației asupra TikTok legate de alegerile din România înainte de scrutinul prezidențial din luna mai, a afirmat marți, la Strasbourg, vic
Mureșan: Dacă Republica Moldova va fi condusă de guverne care nu-și respectă angajamentele, atunci Planul de creștere va fi în pericol
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Dacă Republica Moldova va fi condusă în viitor de guverne care nu-și respectă angajamentele, atunci Planul de creștere pentru această țară va fi în pericol, întrucât există reforme ce trebuie implementate pentru ca banii din această facilitate să poată fi accesați, a declarat ma
Victor Negrescu: România trebuie să obțină 20 de miliarde de euro din cele 150 anunțate de CE pentru credite în apărare
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: România trebuie să-și fixeze ca obiectiv, prin prisma gradului de risc și a ponderii sale, să obțină minimum 20 de miliarde de euro din cele 150 de miliarde de euro anunțate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru acordarea de credite în domeniul apărării, a de