Nu mai puţin de 26% dintre români cred că situaţia locului lor de muncă va fi mai rea în următoarele 12 luni, faţă de doar 9% la nivelul Uniunii Europene, în condiţiile în care 47% dintre români anticipează că economia îşi va reveni de pe urma impactului pandemiei de COVID-19 în 2023 sau mai târziu, relevă un Eurobarometru dat publicităţii luni de Comisia Europeană.

În prezent, 34% dintre români consideră că situaţia economiei lor este "bună", faţă de 40% la nivelul UE, proporţie în creştere cu opt puncte procentuale faţă de iarna 2020-2021, în timp ce la nivelul blocului comunitar creşterea a fost de 11 puncte procentuale. În acelaşi timp, s-a diminuat proporţia românilor care cred că situaţia economiei este "proastă", în prezent de 64%, în scădere cu şase puncte procentuale faţă de iarnă trecută. La nivelul UE, 58% dintre cetăţeni cred că situaţia economică este "proastă", în scădere cu 11 puncte procentuale faţă de iarna trecută.

Românii sunt mai puţin satisfăcuţi decât cetăţenii europeni şi când vine vorba de situaţia financiară a gospodăriei lor şi respectiv a locului lor de muncă. Astfel, 57% dintre români spun că situaţia financiară a gospodăriei lor este "bună", iar 41% spun că este "proastă", faţă de 74% şi respectiv 24% la nivelul UE.

În ceea ce priveşte situaţia locului de muncă, 50% dintre români spun că este "bună", 26% că este "proastă" şi 24% că nu ştiu, în timp ce la nivelul UE aceste proporţii sunt de 64%, 20% şi respectiv 16%.

În acelaşi timp, întrebaţi care sunt aşteptările lor privind situaţia economică pentru următoarele 12 luni, 29% dintre români au răspuns că va fi mai bună (35% în UE), 32% că va fi la fel (33% în UE), iar 33% că va fi mai rea (29% în UE).

Românii sunt mai pesimişti decât europenii şi în ceea ce priveşte situaţia ocupării forţei de muncă, 26% estimând că va fi mai bună, 29% la fel şi 39% mai rea, faţă de 34%, 36% şi 25% în UE.

Românii sunt mai optimişti totuşi când vine vorba de situaţia economică în UE, despre care 33% cred că va fi mai bună (faţă de 30% în UE), 26% la fel (38% în UE) şi 28% mai rea (23% în UE).

În ceea ce priveşte aşteptările lor privind locul lor de muncă în următoarele 12 luni, 27% dintre români spun că se aşteaptă să fie mai bună (faţă de 23% în UE), 27% spun că va fi la fel (faţă de 58% în UE), iar 26% că va fi mai rea (9% în UE).

Întrebaţi care sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă ţara lor în prezent, românii au răspuns în primul rând sănătatea (32%), preţurile în creştere/inflaţia/costul vieţii (30%), situaţia economică (29%) şi apoi, la mare distanţă, pensiile şi sistemul de educaţie, ambele cu 16%. Probleme considerate de mare importanţă la nivelul UE, precum şomajul (21%) şi mediul/schimbarea climatică (18%), îi preocupă doar pe 10% şi respectiv 9% dintre români.

Când vine vorba de cele mai mari probleme cu care se confruntă UE în momentul de faţă, românii plasează pe primele locuri sănătatea (29%), situaţia economică (21%), starea finanţelor publice a statelor membre (19%), mediul şi schimbarea climatică (17%) şi respectiv imigraţia (15%).

Românii susţin în procent mare (56%) că tind să aibă încredere în Uniunea Europeană, în timp ce 35% susţin că tind să nu aibă încredere. Deşi mult mai mare decât cea de la nivelul UE (49%), proporţia românilor care tind să aibă încredere în UE este în scădere cu două puncte procentuale faţă de ultimul eurobarometru.

Apoi, 31% dintre români susţin că tind să aibă încredere în guvernul lor, iar 63% că tind să nu aibă încredere, faţă de 37% şi respectiv 59% la nivelul UE. Când vine vorba despre parlament, 29% dintre români spun că tind să aibă încredere în el şi 65% că tind să nu aibă încredere, proporţie mai mare decât media UE (59%).

Întrebaţi ce fel de imagine le trezeşte UE, 43% dintre români au spus că "pozitivă" (în scădere cu patru puncte procentuale faţă de iarna trecută), 42% au răspuns "neutră", iar 14% negativă, în creştere cu şapte puncte procentuale faţă de iarna trecută.

Totuşi, întrebaţi cât sunt de optimişti în privinţa viitorului UE, 70% dintre ei au răspuns că sunt optimişti (în scădere cu un punct procentual), 26% că sunt pesimişti (-2 puncte procentuale), iar 4% că nu ştiu, în creştere cu trei puncte procentuale faţă de precedentul eurobarometru. Chiar şi aşa, proporţia celor optimişti în privinţa viitorului proiectului european este mai mare decât media UE (66%), care este totuşi în creştere cu şase puncte procentuale.

În acelaşi timp, proporţia românilor care sunt pentru libera circulaţie a cetăţenilor UE este mai mică decât de la nivelul blocului comunitar, 72% faţă de 86%, iar 20% dintre români sunt împotriva acestui drept, faţă de doar 11% în UE.

Apoi, 67% dintre români îşi doresc o politică de securitate şi apărare comună în rândul statelor UE, faţă de 78% la nivelul UE, iar 24% sunt împotrivă, faţă de 16% în UE.

La fel se prezintă situaţia şi în privinţa unei politici comune privind migraţia, dorită de 57% dintre români (faţă de 71% dintre europeni), şi căreia i se împotrivesc 30% dintre români, faţă de 22% în UE.

Pe de altă parte, românii îşi doresc mai mult decât cetăţenii UE în general continuarea procesului de extindere, 59% faţă de 46%, proces cu care nu sunt de acord 30% dintre români şi 43% dintre europeni.

Întrebaţi dacă sunt de acord cu o uniune economică şi monetară cu o singură monedă, euro, 53% dintre români au răspuns afirmativ, în scădere cu două puncte procentuale faţă de iarna trecută şi la mare distanţă faţă de UE, unde proporţia este de 70% şi este stabilă de la ultimul eurobarometru. În acelaşi timp, 35% dintre români se declară împotriva unei astfel de uniuni monetare, în creştere cu patru puncte procentuale faţă de iarna trecută, în timp ce proporţia la nivelul UE este de 24%, şi ea în creştere cu un punct procentual.

În ceea ce priveşte răspunsul la pandemia de COVID-19, 63% dintre români au afirmat că au încredere în UE să ia deciziile potrivite pe viitor (în scădere cu două puncte procentuale), faţă de 65% la nivelul UE (+6 pp). De cealaltă parte, 35% dintre români au răspuns că nu au încredere că UE va lua deciziile potrivite pe viitor în privinţa pandemiei, în creştere cu 3 pp (faţă de 32% la nivelul UE, în scădere cu 7 pp).

Întrebaţi când îşi va reveni economia ţării lor de pe urma impactului pandemiei de coronavirus, 47% dintre români au răspuns că în 2023 sau mai târziu (+3 pp de la ultimul eurobarometru), faţă de 60% dintre europeni care au aceeaşi convingere.

Apoi 26% dintre români cred că economia ţării lor îşi va reveni în 2022, opinie împărtăşită de 23% dintre cetăţenii UE. Pe de altă parte, 13% dintre români cred că economia nu-şi va reveni niciodată în urma impactului pandemiei, faţă de 8% dintre europeni cu aceeaşi opinie.

Întrebaţi cât de dificil le-a fost să facă faţă măsurilor luate pentru combaterea coronavirusului, 35% dintre români au răspuns că le-a fost atât dificil, cât şi uşor, 32% - destul de dificil şi 21% - destul de uşor.

În ultima secţiune a eurobarometrului, 68% dintre români au spus că se simt cetăţeni ai UE, iar 31% că nu simt acest lucru. De asemenea, 71% dintre români au spus că şi-ar dori să ştie mai mult despre drepturile lor ca cetăţeni UE, iar 55% dintre români au afirmat că ştiu care le sunt drepturile ca cetăţeni ai UE, faţă de 44% care au o opinie contrară.

Sondajul "Eurobarometru standard din primăvara anului 2021" a fost realizat prin interviuri faţă în faţă şi online în perioada 14 iunie - 12 iulie 2021, în cele 27 de state membre ale UE, efectuându-se un număr de 26.544 de interviuri.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Sorin Calciu, editor online: Ady Ivaşcu)