Eurodeputaţi români au discutat despre impactul bugetului pe termen lung al UE asupra viitorului Europei
Eurodeputaţi români din principalele grupuri politice au discutat marţi despre impactul bugetului multianual al Uniunii Europene pentru 2021-2027 şi a Mecanismului de redresare şi rezilienţă (RRF) asupra viitorului Europei, subliniind că acestea vor fi esenţiale pentru depăşirea crizei actuale şi pentru atingerea obiectivelor propuse de blocul comunitar pentru următorii ani.
În videoconferinţa 'Împreună în UE: Impactul bugetului pe termen lung al UE asupra viitorului Europei', organizată de Biroul Parlamentului European în România, eurodeputaţii Marian-Jean Marinescu (grupul Partidului Popular European - PPE), Victor Negrescu (grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor - S&D), Dragoş Pîslaru şi Nicolae Ştefănuţă (ambii din grupul Renew Europe) au salutat acordul la care au ajuns în această lună Parlamentul European şi preşedinţia germană a Consiliului UE privind condiţionarea accesului la fonduri europene de respectarea statului de drept şi a valorilor democratice fundamentale ale Uniunii.
La 5 noiembrie, Parlamentul European şi preşedinţia germană a Consiliului UE au ajuns la un acord privind un ''regim general de condiţionalitate'' prin care fondurile din bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) şi cele din planul de redresare Next Generation EU (de 750 de miliarde de euro) vor putea fi suspendate în cazul unui stat membru atunci când Comisia Europeană consideră că acesta nu respectă independenţa justiţiei sau libertatea presei şi decizia este validată prin majoritate calificată în Consiliul UE.
Ambasadorii guvernelor UE au participat luni la o reuniune la Bruxelles unde trebuiau să sprijine un acord la care s-a ajuns cu pachetul de 1.800 de miliarde de euro între Consiliul European şi Parlamentul European, dar aceştia nu au putut ajunge la un consens din cauză că Ungaria şi Polonia s-au opus prin veto, cele două ţări nefiind de acord cu condiţionarea accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept. Vetoul polono-ungar înseamnă că, probabil, banii pentru redresarea economică a ţărilor UE de pe urma recesiunii declanşate de pandemia COVID-19 vor veni cu întârziere faţă de planul iniţial, în care ar fi început să fie distribuiţi de la mijlocul lui 2021, comenta luni Reuters. Statele UE urmează să discute paşi suplimentari joi.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Marian-Jean Marinescu (PPE) a apreciat că bugetul reprezintă însăşi baza Uniunii Europene, iar existenţa unei probleme legate de buget înseamnă o problemă pentru ansamblul forului comunitar.
''Ambele părţi ale acestui plan de finanţare a Uniunii - Cadrul financiar multianual şi Mecanismul de redresare şi rezilienţă - pot avea probleme în continuare. După cum aţi văzut, CFM a fost blocat pentru moment de cele două state (Ungaria şi Polonia, n.red.), vom vedea ce va fi în continuare. Trebuie să existe negocieri şi să se ajungă la un acord. În mod normal ar trebui să fie un vot în Consiliu şi apoi votul final în Parlament, pentru că PE trebuie să-şi dea acordul pe acest buget. Apoi, după negocierile dintre Parlament şi Consiliu asupra Mecanismului de redresare şi rezilienţă trebuie votul atât în Consiliu, cât şi în Parlament însă, pentru a se putea implementa acest mecanism, este nevoie ca acea decizie de mărire a plafonului pentru resursele proprii ale bugetului UE trebuie să fie luată în Consiliu şi apoi votată în parlamentele naţionale şi regionale. Deci şi acolo este un pericol. În opinia mea, lucrurile nu sunt foarte clare, politic mai este foarte mult de lucru pentru a se ajunge la acest acord; după cum aţi văzut, Polonia şi Ungaria sunt foarte decise în această direcţie de a nu vota aceste foarte importante măsuri al UE. Nu ştiu cum vor ele să se rezolve această legătură cu statul de drept. Deci, nu suntem într-o perioadă foarte bună, dar întotdeauna Uniunea a ajuns la o soluţie. Eu cred că până la urmă, fără a scădea din importanţa acestor condiţionalităţi, se va ajunge la un acord destul de curând'', a afirmat eurodeputatul PPE.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
În intervenţia sa, Victor Negrescu (S&D) a remarcat că, pentru prima dată, Parlamentul European a reuşit să convingă statele membre să accepte o creştere (de 16 miliarde euro, n.red.) faţă de acordul din luna iulie.
''Ce s-a obţinut, ce a obţinut Parlamentul European (şi trebuie să spun că a fost un efort de echipă, toate grupurile politice au lucrat împreună): triplarea bugetului pentru programele pentru sănătate faţă de propunerea iniţială a Consiliului, creşterea fondurilor pentru educaţie şi tineret cu 2,2 miliarde euro, creşterea bugetului pentru cercetare cu 4 miliarde euro şi creşteri similare pentru programele în domeniile culturii, infrastructurii, digitalizării, parţial şi pe zona de agricultură şi parţial pe zona de antreprenoriat. Este un succes important'', a explicat Negrescu.
El a subliniat că pentru România este extrem de util să analizeze în detaliu modul în care resursele proprii ale bugetului UE vor fi concepute, în ce manieră acele resurse vor costa ţara noastră şi cum pot fi ele gestionate.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Eurodeputatul Dragoş Pîslaru (Renew Europe) a insistat pe calitatea absorbţiei fondurilor europene. ''Cred că în acest moment abordarea noastră cu privire la Next Generation EU are ambele principii necesare puse pe masă. Pe de o parte, un principiu care ţine de anumite condiţionalităţi ce trebuie să existe, şi anume ca banii să fie cheltuiţi pe lucruri relevante, într-un mod eficient, în coerenţă cu celelalte cheltuieli avute la dispoziţie. Pe de altă parte, există acest echilibru între concentrarea resurselor pe cele două obiective prioritare - transformarea verde şi cea digitală - şi alţi piloni, precum competitivitate, coeziune socială, zona de rezilienţă instituţională şi acest pilon important reprezentat de tineri şi copii'', a spus Pîslaru.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Nicolae Ştefănuţă (Renew Europe) a salutat poziţia PE în negocierile cu Consiliul asupra bugetului multianual. ''Mă bucur că grupurile politice au găsit înţelepciunea de a găsi acele 4-5 teme prioritare care au fost acceptabile pentru marea majoritate - inovarea, educaţia, transformarea digitală, EPPO (Parchetul European pe care îl va conduce doamna Kovesi este o altă reuşită a acestor negocieri). Aşadar, două linii mari: în primul rând, priorităţile politice trebuie să se lege de această dezvoltare a bugetului (priorităţi fără bani şi bani fără priorităţi înseamnă lipsă de coerenţă); în al doilea rând, Parlamentul a reuşit să găsească o cale coerentă şi o viziune unitară pentru majoritatea grupurilor politice încât să aducă, iată, un succes din negocieri'', a afirmat eurodeputatul.
Liderii statelor membre UE au decis în 17-21 iulie crearea unui fond de redresare în valoare totală de 750 de miliarde de euro, dintre care 672,5 miliarde euro revin Mecanismului de redresare şi rezilienţă (RRF) - 312,5 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile şi 360 de miliarde de euro credite în condiţii avantajoase.
RRF reprezintă cea mai importantă componentă a instrumentului Next Generation EU (NGEU). NGEU îşi propune să pună la dispoziţia Uniunii Europene şi a statelor membre mijloacele necesare pentru a răspunde provocărilor generate de pandemia de COVID-19.
Bugetul multianual al UE are mai multe surse de venit - contribuţii de la statele membre, taxe de import la produsele din afara Uniunii şi amenzile aplicate companiilor care încalcă regulile comunitare privind concurenţa. Actualul buget multianual, care acoperă perioada 2014-2020, se ridică la 963,5 miliarde de euro. În prezent, aproximativ 70% din CFM este finanţat prin contribuţii de la venitul naţional brut şi 12% din TVA, în timp ce 13% provin din alte venituri, cum ar fi impozitele plătite de personalul UE sau amenzi impuse companiilor care încalcă legislaţia privind concurenţa.
Bugetul comunitar susţine cercetarea şi inovarea, investiţiile în reţelele transeuropene şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu scopul de a stimula creşterea şi a crea locuri de muncă în UE. Politica agricolă comună a UE, politica în domeniul pescuitului şi cea pentru mediul înconjurător primesc cea mai mare finanţare în cadrul bugetului pe termen lung actual. Aceste domenii sunt urmate de programele de coeziune, care au ca scop reducerea disparităţilor de dezvoltare dintre regiunile Uniunii Europene. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Grădiniță din comunitatea românească din regiunea Cernăuți, reabilitată cu fonduri de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Grădinița din localitatea Tureni, regiunea Cernăuți (Ucraina), a fost reabilitată în baza unui proiect finanțat de Guvernul României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP). Investiția, care se ridică la 206.700 de lei, a presupus înlocuirea acoperișului clădirii și refacerea pereților exteriori ai unit
Consilierul prezidențial Marius-Gabriel Lazurca: Susținem o prezență militară mai puternică a Statelor Unite în România
România pledează pentru o prezență militară mai puternică a Statelor Unite pe teritoriul său, în contextul amenințărilor de securitate din regiunea Mării Negre, a declarat consilierul prezidențial pentru securitate națională Marius-Gabriel Lazurca, într-un interviu acordat joi postului CNN, în timpul vizitei sale la Washington, unde participă
Laura Codruța Kovesi își încheie mandatul de procuror-șef european
Procurorul-șef european Laura Codruța Kovesi își încheie mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO), instituție la conducerea căreia a fost numită în 2019, în calitate de primul procuror-șef european. De la 1 noiembrie, funcția va fi preluată de procurorul german Andres Ritter, actualul adjunct al lui Kovesi. La sf&
Un ucrainean acuzat de sabotaje coordonate din Rusia, reținut la Varșovia
Un ucrainean, de 25 de ani, identificat drept Artem S., a fost reținut la Varșovia sub acuzația de participare la o rețea de sabotaj coordonată de serviciile de informații din Rusia, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Biroului central de investigații al poliției din Polonia (CBSP), citat de EFE. Reținerea a avut loc ''&
Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu s-a întâlnit cu membri ai comunității românești din Melbourne
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, s-a întâlnit, la 25 octombrie, cu membri ai comunității românești din Melbourne, în cadrul vizitei sale în Australia. Întâlnirea a fost organizată de Consulatul României la Melbourne, în coordonarea Ambasadei României în Australia, în prez
Un avion francez de patrulare maritimă a fost mobilizat pentru a contribui la securitate în Marea Neagră
Un avion francez de patrulare maritimă a participat la operațiunile de salvare a navelor atacate în ultimele zile în Marea Neagră, a declarat sâmbătă ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, aflat în vizită în Bulgaria, relatează AFP. Aeronava de tip Atlantique 2 operează în cadrul NATO și se află &ic
Ursula von der Leyen, 'profund alarmată de o nouă escaladare din partea Rusiei în Marea Neagră'
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că este 'profund alarmată de o nouă escaladare din partea Rusiei în Marea Neagră', în urma unui atac cu drone asupra unei nave de marfă în largul portului Constanța din România, relatează AFP și dpa. Acest atac, pentru care România a dat
BTA/ Două nave botezate la Ruse pentru a sprijini navigația pe Dunăre
Două nave care vor instala și întreține semnele de navigație de-a lungul malurilor sectorului bulgaro-român al Dunării au fost botezate oficial joi, la Ruse. Nava Timok va opera pe partea bulgară, iar nava Dismăr pe partea română. Ambele nave au fost botezate de Margarida Marques, coordonatoarea europeană a coridorului de tra
Prim-ministrul României, Luca Niculescu, va efectua prima vizită la Chișinău pe 27 octombrie
Prim-ministrul României, Luca Niculescu, va efectua marți, 27 octombrie, o vizită în Republica Moldova. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Dumitru Ciorici, informează MOLDPRES. Invitația a fost lansată în cadrul unei convorbiri telefonice dintre prim-ministrul Republicii M
Nicușor Dan: Rusia încearcă să intensifice războiul din Ucraina și să provoace țările europene
Președintele Nicușor Dan a declarat, într-un interviu pentru Bloomberg, că Rusia încearcă să intensifice războiul din Ucraina și să provoace țările europene, în contextul incidentelor cu drone și al amenințărilor la adresa securității regionale. ''Rusia încearcă să escaladeze acest război din Ucraina, înce
Atacurile din Marea Neagră/ PE cere UE să ia în considerare o operațiune navală în regiune și să accelereze operaționalizarea centrului de securitate
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Parlamentul Europeană solicită UE, într-o rezoluție adoptată joi, să ia în considerare desfășurarea unei operațiuni navale în Marea Neagră și să accelereze operaționalizarea centrului de securitate maritimă de la Marea Neagră în România și Bulgaria. Condamnâ
CEDO: România nu a încălcat Convenția prin neplata integrală a unor drepturi salariale câștigate în instanță de judecători
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins, în unanimitate, cererile formulate de cinci judecători și foști judecători români care s-au plâns de neexecutarea integrală a unor hotărâri judecătorești prin care statul fusese obligat să le plătească diferite sume de bani cu titlu de despăgubire pentru diferențele de remunerație conside
Nicușor Dan: Securitatea și investițiile sunt acum principalele preocupări pentru România (interviu)
Principalele preocupări pentru România în prezent sunt securitatea și investițiile, spune președintele României, Nicușor Dan, într-un interviu acordat miercuri companiei de media Sirius XM. 'Securitatea este prima preocupare, iar în al doilea rând, consider că nu dispunem de investițiile străine pe care
Siegfried Mureșan: Introducerea surselor proprii de venit ale UE, cheia pentru un buget multianual suficient
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Introducerea unor surse proprii de finanțare ale Uniunii Europene este esențială pentru asigurarea unui buget multianual suficient și mai predictibil, care să nu mai depindă de deciziile politice ale șefilor de stat și de guvern, a declarat miercuri, la Strasbourg, eurodeputatul Siegfried Mureșan, r
Nicușor Dan pentru Newsmax: Nu cred că Rusia este pregătită să se așeze la masa dialogului
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri pentru postul american de televiziune Newsmax că sancțiunile economice împotriva Rusiei trebuie să continue, deoarece Moscova nu este pregătită să negocieze încetarea războiului din Ucraina, relatează instituția media pe site-ul său. În cadrul emisiunii 'Wake Up America' de