Eurodeputaţi români consideră inacceptabil veto-ul ungaro-polonez la adoptarea bugetului multianual al UE şi spun că există soluţii
Eurodeputaţi români din principalele grupuri politice din Parlamentul European consideră inacceptabil veto-ul ungaro-polonez la adoptarea bugetului multianual al UE din cauza condiţionării fondurilor de respectarea statului de drept, afirmând că această condiţionalitate este una "nenegociabilă" şi că se pot găsi soluţii dacă nu se va ieşi din blocaj printr-un acord amiabil.
În cadrul unei conferinţe online organizate marţi de Biroul Parlamentului European în România şi având ca temă "Impactul bugetului pe termen lung al UE asupra viitorului Europei", mai mulţi eurodeputaţi au dat asigurări că beneficiarii finali de fonduri UE nu vor avea de suferit din cauza unui blocaj în adoptarea bugetului multianual pe perioada 2021-2027, exprimându-şi totuşi speranţa că se va putea ajunge la un acord amiabil care să ducă la ridicarea veto-ului ungaro-polonez.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
"Aici nu discutăm despre măsuri absurde, ci ele vizează în primul rând crearea de instrumente care să garanteze că resursele UE sunt cheltuite eficient şi că nu există niciun fel de suspiciune în ceea ce priveşte cheltuirea lor. Iar pentru asta statele trebuie să aibă o justiţie independentă. Fără o justiţie independentă nimeni nu poate face progrese. Tocmai de aceea cred că grupul nostru politic va fi extrem de exigent ca şi până acum în a apăra valorile care stau la baza UE. Nu văd o altă a bordare", a spus Eugen Tomac, membru al grupului PPE din PE.
"Dacă ar fi existat în 2012 aceste condiţionalităţi legate de resursele europene eu vă asigur, de exemplu, că în România guvernul nu ar fi avut curajul să dea în două zile jos şefii celor două camere ale parlamentului şi să suspende şeful statului. Cred că şi exemple recente din ţara noastră dar şi ultimele abordări din partea unor guverne europene cu privire la tot setul de valori care sunt temelia UE îndreptăţesc Parlamentul să ceară garanţii suplimentare în ceea ce priveşte respectul şi ataşamentul faţă de democraţie şi faţă de statul de drept", a mai spus eurodeputatul PMP.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Daniel Buda, eurodeputat PNL din acelaşi grup politic (PPE), s-a declarat "preocupat, dar nu neapărat îngrijorat" de poziţia Ungariei şi Poloniei, în care vede mai degrabă "un joc de imagine pentru cetăţenii acestor două state".
"Aceste principii pe care noi le apărăm sunt principii care au fost asumate la momentul intrării în UE, atât de către Polonia, cât şi de către Ungaria. Nu putem discuta de un stat democratic fără o justiţie liberă şi independentă, libertate religioasă, a presei, a sistemului de învăţământ, sunt chestiuni normale, prevăzute într-un mecanism bine pus la punct (...), astfel încât astfel de chestiuni sunt de nenegociat şi nu pot fi puse sub semnul întrebării de către niciun grup din PE", a afirmat Buda.

Foto: (c) AGERPRES FOTO
Dan Nica, liderul delegaţiei române în grupul S&D, a reiterat că familia sa politică a introdus linia roşie privind condiţionarea fondurilor UE de respectarea statului de drept. În ceea ce priveşte veto-ul ungaro-polonez, el l-a caracterizat drept "o dispută cu caracter intern din cadrul PPE", referindu-se probabil la partidul de guvernământ din Ungaria, FIDESZ, întrucât formaţiunea la guvernare în Polonia, Lege şi Justiţie, este afiliată la grupul ECR (Conservatorii şi Reformiştii Europeni).
"Am luat notă de ce a spus preşedintele grupului PPE, Manfred Weber, că este o situaţie de neacceptat, iar Donald Tusk a cerut excluderea FIDESZ din PPE. Sper că toate aceste lucruri vor conduce către o soluţie care să fie acceptată, pentru că până la urmă această definiţie şi modul în care statul de drept trebuie să funcţioneze în UE este o chestiune de nenegociat pentru Parlamentul European. Poziţia grupului S&D a fost una foarte clară: vreţi să mergem mai departe? Fără statul de drept nu stăm de vorbă", a subliniat Nica.
La fel de tranşantă în poziţia sa a fost şi eurodeputata Ramona Strugariu, membră în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) din partea grupului Renew Europe. "Pentru noi, acest principiu al statului de drept şi al valorilor europene este absolut nenegociabil şi este principala bătălie pe care şi-o asumă grupul din punct de vedere politic în acest mandat, pentru că este şi cea mai importantă din punctul nostru de vedere pentru viitorul Europei", a spus ea.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Ramona Strugariu a subliniat că Ungaria şi Polonia nu ar trebui să-şi imagineze că instituţiile UE sunt lipsite de soluţii în deblocarea crizei create de veto-ul lor asupra bugetului multianual.
"Ar fi extrem aş spune, şi lipsit de substanţa pe care noi o dăm proiectului european, să ajungem la situaţia în care să trebuiască să facem un acord interguvernamental prin care să transferăm efectiv resursele din RRF (Mecanismul de redresare şi rezilienţă - nr.r), acord la care Ungaria şi Polonia nu vor fi parte, ca să putem să deblocăm aceşti bani şi să-i direcţionăm către cetăţeni. Dar această soluţie există şi este analizată foarte serios", a spus eurodeputata Renew Europe.
"Sunt soluţii, pe care eu sper să nu le aplicăm, dar sunt soluţii. Ar fi dramatic ca oamenii din aceste ţări să rămână fără bani, pentru că se aşteaptă să primească cam 13,5% din PIB în următorii ani, iar noi să operaţionalizăm aceste fluxuri de bani printr-un acord interguvernamental", a adăugat ea.
Eurodeptata a afirmat că cineva ar trebui să le transmită liderilor celor două state că "nu sunt indispensabili".
"Dincolo de acest discurs ultrapopulist, noi putem oricând să găsim soluţii pentru a putea împinge mai departe, operativ, proiectul european. Eu sper în luciditate, sper în echilibru, sper în nişte soluţii găsite de comun acord şi am încredere că vom ajunge acolo", a mai spus Ramona Strugariu. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Românca Anda Filip devine prima femeie secretar general al UIP
Românca Anda Filip a fost aleasă secretar general al Uniunii Interparlamentare (UIP), devenind astfel prima femeie care ocupă acest post în cei 137 de ani de istorie ai organizației, a anunțat duminică UIP într-un comunicat. Alegerea sa a avut loc în cadrul celei de-a 152-a Adunări a UIP, desfășurată la Istanbul î
România, prezentă la ediția 2026 a European Culture Street, eveniment desfășurat în orașul chinez Hangzhou
România a participat la 'European Culture Street', manifestare amplă de diplomație publică organizată anual de către Delegația Uniunii Europene în Republica Populară Chineză, desfășurată în metropola Hangzhou, cu peste 11 milioane locuitori, capitala provinciei Zhejiang, informează un comunicat al ambasadei României în China.
AnulBrâncuși/ Concert dedicat lui Brâncuși, organizat la Madrid
Ambasada României în Regatul Spaniei și Institutul Cultural din Madrid au organizat, la 15 aprilie, cel de-al șaselea concert din cadrul turneului internațional 'BrancuSING', găzduit de Real Casino de Madrid, un reper al vieții culturale madrilene. Evenimentul, dedicat operei lui Constantin Brâncuși, s-a înscris în seria manifest
România, subreprezentată în studiile clinice oncologice în pofida mortalității ridicate (raport ESMO)
România este subreprezentată în studiile clinice oncologice, în pofida amplorii cancerului și a uneia dintre cele mai mari rate de mortalitate din Europa, arată un raport publicat marți de European Society for Medical Oncology (ESMO), în contextul implementării următoarelor etape ale planului european de combatere a cancerului. Raportul a fost prezent
Comitetul anti-tortură al CoE, îngrijorat de deficiențe în centre de detenție din Europa și spitale de psihiatrie din România
Comitetul Consiliului Europei pentru prevenirea torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT) și-a prezentat miercuri, la Strasbourg, raportul anual pentru 2025, în care avertizează asupra unor evoluții îngrijorătoare privind tratamentul și condițiile de detenție în Europa. Documentul include și concluziile unei vizite ad-hoc efect
Roxana Mînzatu: Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați
Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați, a declarat joi vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, care a salutat măsurile adoptate de România pentru ca mobilitățile Erasmus să devină mai accesibile studenți
România ar putea avea de câștigat de pe urma planului lui Trump de 'pedepsire' a unor țări din NATO (presă)
Președintele american Donald Trump are în vedere un plan de pedepsire a unor aliați din NATO despre care republicanul consideră că nu i-au ajutat țara în războiul de 39 de zile dintre SUA și Israel împotriva Iranului, a relatat miercuri publicația americană The Wall Street Journal (WSJ), care a citat oficiali ai administrației SUA, informează joi Re
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea de drone către România după întârzieri (Reuters)
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea dronelor Watchkeeper X către România în baza unui contract de 1,89 miliarde de lei (428,75 milioane de dolari), a anunțat compania luni, după ce ministrul apărării român, Radu Miruță, a amenințat săptămâna trecută că va anula acordul din cauza întârzierilor, relateaz
Parchetul olandez: Artefactele românești furate au fost returnate României (FOTO-VIDEO)
Coiful de aur de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice din aur furate anul trecut de la Muzeul Drents din Olanda și recuperate au fost returnate României, a anunțat joi Parchetul olandez într-un comunicat de presă publicat pe site-ul său.
VIDEO Autoritățile olandeze au prezentat Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări furate în 2025 și recuperate
Autoritățile olandeze au prezentat, joi, Coiful de aur de la Coțofenești din România, de o valoare inestimabilă, vechi de aproape 2.500 de ani, care fusese furat anul trecut în urma unui jaf din Muzeul Drents din Assen, transmite France Presse.
Anul Cultural România-Italia/Ana Blandiana, invitata ultimului eveniment din seria 'Lunii Literaturii Române la Roma'
'Responsabilitatea cuvântului: etică, adevăr și memorie în lumea digitală' a fost tema ultimului eveniment din ciclul 'Luna Literaturii Române la Roma', care a avut-o ca invitată pe poeta Ana Blandiana, voce recunoscută a literaturii europene contemporane, care a dialogat cu profesorul Bruno Mazzoni, eminent românist și traducă
Anul Cultural România-Italia/ Constantin Brâncuși, celebrat prin muzică la Roma
Ambasada României în Italia a organizat marți un eveniment muzical susținut de soprana Rodica Vică și pianista Angela Drăghicescu, dedicat marelui sculptor român Constantin Brâncuși, incluzând proiecții cu imagini ale sculpturilor artistului, alături de filmări realizate în atelierul său. Desfășurat sub egida Anului Cultural
Coiful de aur de la Coțofenești a fost găsit, confirmă un detectiv privat olandez (AFP)
Un detectiv privat olandez specializat în artă, Arthur Brand, a confirmat joi pentru AFP recuperarea Coifului de aur de la Coțofenești care fusese furat în ianuarie 2025 în Olanda. 'E incredibil. E cea mai bună veste pe care ne-am fi putut-o dori', s-a bucurat el.
UPDATE Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat (surse)
Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat, confirmă joi surse pentru RTV Drenthe. Parchetul va organiza joi după amiază o conferință de presă la Muzeul Drents, în cadrul căreia vor fi prezentate ultimele evoluții ale anchetei. Coiful de aur de la Cotofenești și trei brățări de aur au făcut parte din expoziția Dacia - Tărâmul Aurului
România și Polonia, condamnate în primă instanță să plătească vaccinurile Pfizer comandate și anulate
Un tribunal din Bruxelles a condamnat miercuri, în primă instanță, Polonia și România să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro și, respectiv, 600 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al instanței, transmite AFP. Co









