VIDEO UE are nevoie de ''un moment Schuman'' şi a venit timpul ca România să intre în Schengen, susţin eurodeputaţii români
Uniunea Europeană are nevoie de un nou moment Schuman, iar testul concret al acestei posibilităţi va fi cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2021 - 2027. Pe de altă parte, solidaritatea la nivel european presupune şi finalizarea integrării în anumite mecanisme, precum spaţiul Schengen de liberă circulaţie, iar acum a venit momentul politic în care aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei în Schengen să aibă loc. Sunt doar câteva dintre ideile exprimate de eurodeputaţi români din grupurile politice din PE care au participat la o conferinţă online organizată sâmbătă, cu prilejul Zilei Europei, de Biroul Parlamentului European în România.
Întrebaţi despre posibilitatea solidarităţii europene în contextul pandemiei de coronavirus, eurodeputaţi români din cele mai mari trei grupuri ale PE au răspuns că aceasta este necesară, dar că nu trebuie să se facă în detrimentul statelor aderate mai târziu. În plus, UE ar trebui să dezvolte mecanisme de răspuns pentru evenimente atipice, cum este şi actuala pandemie, cred unii dintre participanţii la conferinţa "EU're here to stay: Solidaritatea Europeana în Acţiune".
"În loc să avem o mare criză europeană am avut 27. Şi acesta este un lucru pe care cetăţeanul european nu-l poate înţelege uşor. Acest lucru se poate rezolva doar atunci când privim aceste evenimente cu probabilitate mică dar cu impact mare ca parte din viaţă noastră. Aceste lebede negre nu sunt evenimente care nu se întâmplă. Trebuie să fii pregătit în mod serios pentru ele", a spus Nicu Ştefănuţă, eurodeputat în grupul Renew Europe.
El a subliniat că UE ar trebui să aibă mecanisme serioase de răspuns la criza economică. "Unele le-am dezvoltat deja în 2008, însă vedem că provocările pe care le avem în viitor nu sunt neapărat cele clasice - vedem epidemii, putem avea situaţii legate de schimbări climatice sau de siguranţă naţională sau care ţin de mediul digital", a spus Ştefănuţă.
Iuliu Winkler, eurodeputat din grupul Partidului Popular European, a pledat cu tărie pentru un nou "moment Schuman" în Uniunea Europeană.
"Este posibil un moment Schuman în anul 2020 în Uniunea Europeană? Testul concret al acestei posibilităţi (...) va fi cadrul financiar multianual 2021-2027", a spus eurodeputatul UDMR.
El a precizat însă că trebuie să fie întrunite câteva condiţii pentru a intra în această stare de "moment Schuman".
"În primul rând tot ceea ce s-a făcut până acum trebuie să fie păstrat, şi mă gândesc aici la statele din centrul şi estul UE şi la un buget de coeziune şi pentru Politica Agricolă Comună îndestulător pentru noi. Dacă facem economii în politicile clasice pentru a da răspunsuri la pandemie şi la criza economică vom fi pe o cale greşită. Deci avem nevoie de un buget pentru relansarea economică care să fie separat şi suplimentar faţă de bugetul Cadrului Financiar Multianual pe 7 ani. Apoi avem nevoie de încă o chestiune foarte importantă şi anume egalitatea între statele din zona euro şi cele care încă nu sunt în zona euro, pentru că va fi vorba despre garanţii şi fonduri care trebuie să parvină în condiţii egale tuturor", a subliniat Winkler.
Nu în ultimul rând, el a menţionat şi condiţie care ţine de o afirmaţie recentă a comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson. "Dacă vrem să avem piaţa internă integrată şi integrală atunci avem nevoie de Croaţia, Bulgaria şi România în spaţiul Schengen", a pledat eurodeputatul PPE.
Eurodeputatul din cadrul grupului Renew Europe Dragoş Tudorache susţine că din punctul său de vedere chestiunea solidarităţii între statele UE nu este ceva de dată recentă.
"Nevoia de a reafirma în mod concret solidaritatea europeană e apărută de la criza euro încoace, deci suntem de mai bine de zece ani în această dilemă existenţială a solidarităţii (...). Este vorba de solidaritate în întregirea unor mecanisme la care unele state membre au acces mai mare decât altele - fie că vorbim de Schengen, sau de zona euro. Solidaritatea trebuie să existe în a finaliza integrarea în aceste mecanisme", a spus Tudorache.
"Cred că acesta este momentul politic în care intrarea României, Bulgariei şi Croaţiei trebuie să se întâmple şi să întregim odată spaţiul Schengen, pentru că avem nevoie de acest lucru. La fel în ceea ce priveşte echivalenţa accesului la mecanisme, instrumente financiare între statele euro şi non-euro. Accesul uşor la aceste instrumente e un element de solidaritate esenţial pe care trebuie să-l vedem în centrul viitoarei construcţii a bugetului multianual al UE", a mai pledat el.
Uniunea Europeană va avea de luat în următoare perioadă o serie de decizii esenţiale, care o vor întări sau o vor slăbi, crede la rândul ei eurodeputata PSD Maria Grapini.
"Este clar că UE va ieşi slăbită din această criză. A intrat slăbită în criză, din cauza Brexit. Aşadar avem nevoie de puterea şi curajul liderilor europeni de a lua nişte decizii care să unească, nu să dezbine. Pentru că acum guvernele naţionale, multe dintre ele, se uită la nivel naţional, nu la nivel global", a spus Grapini, care este membră a grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din PE.
Ea l-a parafrazat în cadrul conferinţei pe fostul preşedinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, care spunea că "a fi patriot şi a-ţi iubi ţara ta nu înseamnă a urî celelalte state".
"UE are de luat nişte decizii extrem de importante, care ne vor dezbina sau uni. Pachetul de mobilitate, Pactul de stabilitate, Politica Agricolă Comună, spaţiul Schengen, dublul standard. Dacă acum îşi schimbă viziunea curajos şi va înţelege ce am spus noi despre Schengen, pachetul de mobilitate sau Pactul de stabilitate, atunci cu siguranţă UE se va întări", a afirmat Grapini.
Clotilde Armand, eurodeputată în cadrul Renew Europe, spune că clivajul Est-Vest a fost înlocuit cu cel Nord-Sud în răspunsul la criza provocată de pandemie.
"Până acum exista foarte mult acest clivaj Est-Vest. Acum a apărut clivajul Nord-Sud. Mecanismele din spatele pieţei unice nu sunt perfecte. Trebuie să acceptăm asta, mai ales ţările din Nord. Şi nefiind perfecte este normal să existe nişte compensaţii. (...) Este o solidaritate pragmatică de care avem nevoie", a pledat Armand. AGERPRES/(A - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Citiţi şi:
Citiţi şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Românca Anda Filip devine prima femeie secretar general al UIP
Românca Anda Filip a fost aleasă secretar general al Uniunii Interparlamentare (UIP), devenind astfel prima femeie care ocupă acest post în cei 137 de ani de istorie ai organizației, a anunțat duminică UIP într-un comunicat. Alegerea sa a avut loc în cadrul celei de-a 152-a Adunări a UIP, desfășurată la Istanbul î
România, prezentă la ediția 2026 a European Culture Street, eveniment desfășurat în orașul chinez Hangzhou
România a participat la 'European Culture Street', manifestare amplă de diplomație publică organizată anual de către Delegația Uniunii Europene în Republica Populară Chineză, desfășurată în metropola Hangzhou, cu peste 11 milioane locuitori, capitala provinciei Zhejiang, informează un comunicat al ambasadei României în China.
AnulBrâncuși/ Concert dedicat lui Brâncuși, organizat la Madrid
Ambasada României în Regatul Spaniei și Institutul Cultural din Madrid au organizat, la 15 aprilie, cel de-al șaselea concert din cadrul turneului internațional 'BrancuSING', găzduit de Real Casino de Madrid, un reper al vieții culturale madrilene. Evenimentul, dedicat operei lui Constantin Brâncuși, s-a înscris în seria manifest
România, subreprezentată în studiile clinice oncologice în pofida mortalității ridicate (raport ESMO)
România este subreprezentată în studiile clinice oncologice, în pofida amplorii cancerului și a uneia dintre cele mai mari rate de mortalitate din Europa, arată un raport publicat marți de European Society for Medical Oncology (ESMO), în contextul implementării următoarelor etape ale planului european de combatere a cancerului. Raportul a fost prezent
Comitetul anti-tortură al CoE, îngrijorat de deficiențe în centre de detenție din Europa și spitale de psihiatrie din România
Comitetul Consiliului Europei pentru prevenirea torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT) și-a prezentat miercuri, la Strasbourg, raportul anual pentru 2025, în care avertizează asupra unor evoluții îngrijorătoare privind tratamentul și condițiile de detenție în Europa. Documentul include și concluziile unei vizite ad-hoc efect
Roxana Mînzatu: Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați
Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați, a declarat joi vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, care a salutat măsurile adoptate de România pentru ca mobilitățile Erasmus să devină mai accesibile studenți
România ar putea avea de câștigat de pe urma planului lui Trump de 'pedepsire' a unor țări din NATO (presă)
Președintele american Donald Trump are în vedere un plan de pedepsire a unor aliați din NATO despre care republicanul consideră că nu i-au ajutat țara în războiul de 39 de zile dintre SUA și Israel împotriva Iranului, a relatat miercuri publicația americană The Wall Street Journal (WSJ), care a citat oficiali ai administrației SUA, informează joi Re
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea de drone către România după întârzieri (Reuters)
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea dronelor Watchkeeper X către România în baza unui contract de 1,89 miliarde de lei (428,75 milioane de dolari), a anunțat compania luni, după ce ministrul apărării român, Radu Miruță, a amenințat săptămâna trecută că va anula acordul din cauza întârzierilor, relateaz
Parchetul olandez: Artefactele românești furate au fost returnate României (FOTO-VIDEO)
Coiful de aur de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice din aur furate anul trecut de la Muzeul Drents din Olanda și recuperate au fost returnate României, a anunțat joi Parchetul olandez într-un comunicat de presă publicat pe site-ul său.
VIDEO Autoritățile olandeze au prezentat Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări furate în 2025 și recuperate
Autoritățile olandeze au prezentat, joi, Coiful de aur de la Coțofenești din România, de o valoare inestimabilă, vechi de aproape 2.500 de ani, care fusese furat anul trecut în urma unui jaf din Muzeul Drents din Assen, transmite France Presse.
Anul Cultural România-Italia/Ana Blandiana, invitata ultimului eveniment din seria 'Lunii Literaturii Române la Roma'
'Responsabilitatea cuvântului: etică, adevăr și memorie în lumea digitală' a fost tema ultimului eveniment din ciclul 'Luna Literaturii Române la Roma', care a avut-o ca invitată pe poeta Ana Blandiana, voce recunoscută a literaturii europene contemporane, care a dialogat cu profesorul Bruno Mazzoni, eminent românist și traducă
Anul Cultural România-Italia/ Constantin Brâncuși, celebrat prin muzică la Roma
Ambasada României în Italia a organizat marți un eveniment muzical susținut de soprana Rodica Vică și pianista Angela Drăghicescu, dedicat marelui sculptor român Constantin Brâncuși, incluzând proiecții cu imagini ale sculpturilor artistului, alături de filmări realizate în atelierul său. Desfășurat sub egida Anului Cultural
Coiful de aur de la Coțofenești a fost găsit, confirmă un detectiv privat olandez (AFP)
Un detectiv privat olandez specializat în artă, Arthur Brand, a confirmat joi pentru AFP recuperarea Coifului de aur de la Coțofenești care fusese furat în ianuarie 2025 în Olanda. 'E incredibil. E cea mai bună veste pe care ne-am fi putut-o dori', s-a bucurat el.
UPDATE Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat (surse)
Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat, confirmă joi surse pentru RTV Drenthe. Parchetul va organiza joi după amiază o conferință de presă la Muzeul Drents, în cadrul căreia vor fi prezentate ultimele evoluții ale anchetei. Coiful de aur de la Cotofenești și trei brățări de aur au făcut parte din expoziția Dacia - Tărâmul Aurului
România și Polonia, condamnate în primă instanță să plătească vaccinurile Pfizer comandate și anulate
Un tribunal din Bruxelles a condamnat miercuri, în primă instanță, Polonia și România să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro și, respectiv, 600 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al instanței, transmite AFP. Co









