Reprezentanţii grupurilor politice din Parlamentul European au felicitat-o marţi, pe Viorica Dăncilă, premierul României, pentru rezultatele obţinute de Preşedinţia României a Consiliului UE într-o perioadă marcată de discuţiile privind Brexitul şi de alegerile europene, dar nu au lipsit nici criticile privind lipsa de progres în anumite dosare, problemele guvernului român cu justiţia sau blocarea numirii Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european.

Vicepreşedintele Comisiei Europene Maros Sefcovic a mulţumit României pentru eforturile pe care le-a depus în cadrul mandatului său la preşedinţia UE pentru ca Europa să meargă înainte. El l-a felicitat pe preşedintele Klaus Iohannis, pe premierul Dăncilă şi pe "excelenta ambasadoare" Luminiţa Odobescu pentru activitatea lor şi rezultatele semnificative obţinute.

"A fost un sprint politic pentru că aţi reuşit să încheiaţi 90 de dosare în primele 100 de zile de mandat şi asta este dovada tenacităţii şi dedicaţiei dumneavoastră", a spus el.

Sefcovic a remarcat, printre altele, rezultatele bune ale preşedinţiei României a Consiliului UE în ceea ce priveşte negocierea Cadrului Financiar Multianual (CFM) şi a făcut apel la preşedinţiile care urmează să continue aceste progrese.

"România a dovedit faptul că în acest an plin de provocări, Europa merge pe două picioare, cel din Est şi cel din Vest", a mai afirmat el, subliniind faptul că summitul de la Sibiu a fost "un moment crucial atât pentru România, cât şi pentru UE", iar ''declaraţia celor 27 de lideri reprezintă un angajament foarte puternic de a clădi un viitor european împreună''.

El a estimat de asemenea că ''România ar trebui să fie un membru cu drepturi depline în Schengen'', adăugând că ''statul de drept şi combaterea corupţiei sunt foarte importante, pentru că oamenii merită această luptă''.

''Preşedinţia română ar trebui să fie un motiv de sărbătoare pentru întregul popor (român), aţi făcut o treabă minunată, pentru care aş dori să vă mulţumesc'', a concluzionat Maros Sevcovic.

Vicepreşedintele grupului PPE din PE Andrei Kovacev i-a felicitat şi el pe toţi cei implicaţi în succesul primei preşedinţii a României a Consiliului UE, remarcând progresele realizate într-o serie de domenii. De asemenea, el a salutat efortul preşedinţiei României de a menţine pe agenda europeană extinderea UE.

"Am fi apreciat ca preşedinţia României să obţină rezultate şi mai bune în negocierile care ţin de zona Schengen. Din nefericire, Consiliul nu doreşte să acorde acces în zona Schengen României şi Bulgariei", a mai spus Kovacev.

El a mai menţionat că "rolul preşedinţiei este nu numai de a asigura administrarea, ci şi de a trasa priorităţi de viitor", iar summitul de la Sibiu "a jucat un rol deosebit în acest sens".

Garcia Perez Iratxe, lidera grupului S&D din PE, a precizat că România a deţinut preşedinţia într-un moment cheie şi că nu a fost deloc o sarcină uşoară, pentru că perioada de lucru a fost scurtă. "Însă a fost una dintre preşedinţiile cele mai rodnice", a spus eurodeputata spaniolă, subliniind că guvernul român a dat dovadă de multă bună credinţă, inclusiv în ceea ce priveşte Brexitul. "Aceasta a fost esenţa preşedinţiei dvs, să veniţi în întâmpinarea cetăţenilor", a mai spus ea.

"În doar 4 luni preşedinţia României a Consiliului UE a reuşit să închidă 90 de dosare şi zece acorduri interinstituţionale", a mai spus Garcia Perez Iratxe, remarcând în special directiva pentru concilierea între viaţa profesională şi cea personală, care permite ca "pentru prima dată să avem un concediu de paternitate remunerat".

Dragoş Tudorache, reprezentant al grupului Renew Europe, a spus că prima preşedinţie a României a Consiliului UE "a fost una a contrastelor".

Eurodeputatul USR-Plus a remarcat că, la nivel tehnic, funcţionarii şi diplomaţii români au reuşit să finalizeze 90 de dosare. "Nu acelaşi lucru poate fi spus şi despre eşalonul politic al acestei preşedinţii", a continuat el, precizând că guvernul de la Bucureşti a fost mai preocupat de problemele cu justiţia ale liderilor săi decât să asigure o preşedinţie ambiţioasă a Consiliului UE.

El a precizat că mandatul României are mai multe restanţe, printre care a enumerat deblocarea discuţiilor pe Cadrul Financiar Multianual şi necesitatea de a debloca cât mai repede numirea noului procuror şef european, post la care candidează şi Laura Codruţa Kovesi. "Blocajul a fost unul politic, iar deblocarea trebuie să fie tot un act de voinţă politică. Aştept de la preşedinţia finlandeză a Consiliului să vină cât mai repede la masa negocierilor cu parlamentul pentru a ajunge la un acord", a spus Tudorache.

Copreşedintele grupului Verzilor, Philippe Lamberts, a spus că îşi scoate pălăria pentru ce a reuşit România pe partea logistică la preşedinţia UE, într-un an electoral. "Trebuie să recunoaştem că a fost o performanţă reuşită", a spus Lamberts în cadrul dezbaterii, deşi a deplâns lipsa progreselor în materie de azil şi migraţie.

"Când un stat e la cârma UE, este foarte important ca el să încarneze valorile UE. Poporul dvs îşi are locul în UE, dar acest guvern s-a remarcat reprimând în mod brutal o manifestaţie paşnică în urmă cu un an. (...) Este un guvern care pare să fie obsedat de ideea că justiţia trebuie să fie controlată pentru a evita ca politicienii să fie condamnaţi", a mai spus Philippe Lamberts.

El a mai afirmat că a constatat că recomandările din rapoartele întocmite de Consiliul Europei şi GRECO nu sunt urmate la Bucureşti. Nu în ultimul rând, el a atras atenţia asupra blocării de către guvernul român a numirii Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european.

Nicolas Bay, vicepreşedinte al grupului Identitate şi Democraţie, a spus în luarea sa de cuvânt că în timpul preşedinţiei sale rotative, "guvernul român a fost sub focurile Comisiei Europene, care instrumentalizează statul de drept". El a adăugat că preşedinţiile Consiliului UE trec, iar birocraţii Comisiei rămân. "Nu este şi cazul lui Frans Timmermans?", a întrebat el retoric, referindu-se la prim-vicepreşedintele CE din actuala legislatură, care probabil îşi va menţine postul în viitoarea Comisie.

"Preşedinţia României nu a avut rezultate spectaculoase, dar nu a permis derive suplimentare" din partea executivului comunitar, a mai spus Bay.

Ruza Tomasic, membră a grupului Europenilor Conservatori şi Reformişti (ECR), a spus că "România a dovedit că poate fi la înălţime deoarece a avut nişte obiective şi o strategie clară pentru a le atinge", deşi "s-ar fi putut face mai multe în domeniul migraţiei şi al politicii de azil".

"Europa de Est a fost din nou marginalizată la selecţia posturilor de la vârful UE, acesta este un mesaj greşit. Alegerea liderilor UE a arătat din nou că statele din Est sunt considerate de categoria a doua. Deşi România a dovedit că şi în această regiune există suficientă ambiţie şi capacităţi", a mai spus Ruza Tomasic.

Dimitrios Papadimoulis, membru al Grupului Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL), a remarcat o parte pozitivă a preşedinţiei României, cu dosarele încheiate, dar şi o serie de dosare în care nu s-au făcut progrese, precum un venit minim european.

"În urmă cu câteva ore Ursula von der Leyen a făcut această promisiune, dar ea a fost făcută şi de (Jean-Claude) Juncker în urmă cu câţiva ani", a spus el.

"Dna premier, în numele grupului meu politic, dar şi în numele mai multor organizaţii ale societăţii civile, am să vă rog să puneţi capăt transportului de animale din România către Golful Persic în condiţii inumane", a mai afirmat el în intervenţia lui.

Reprezentantul Partidului Brexit şi al grupului neafiliaţilor, Jake Pugh, şi-a dedicat mare parte din discurs felicitărilor pentru Simona Halep, care a câştigat sâmbătă turneul feminin de tenis de la Wimbledon. El a ţinut să menţioneze că victoria sportivei din România a fost celebrată cu steaguri ale României, nu cu steaguri ale UE.

"Decât să celebrăm preşedinţia României şi succesele sale, haideţi mai bine să o sărbătorim pe Simona Halep", a îndemnat el.AGERPRES/(A - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editori online: Irina Giurgiu, Alexandru Cojocaru)

Citiţi şi:

* Dăncilă: La Preşedinţia Consiliului UE, România a confirmat statutul cu drepturi depline; aspiraţia încheierii MCV - legitimă

* Dăncilă, bilanţ al Preşedinţiei la Consiliul UE în plenul PE: Am dovedit capacitatea României de a contribui la valoarea adăugată a Uniunii

* Dăncilă: România a reuşit pe timpul Preşedinţiei la Consiliul UE să fie un mediator foarte bun şi un facilitator de consens

* Dăncilă: Preşedinţia română la Consiliul UE a fost condusă de Guvern, nu funcţionarii şi diplomaţii au realizat mandatul

* Dăncilă: Analizăm fiecare punct de la GRECO; magistraţii să găsească un consens, dacă vrem o independenţă a justiţiei