România a avut a doua creştere din Uniunea Europeană a participării la votul de la alegerile europene, 19%, după Polonia (22%), iar proporţia românilor care cred că vocea lor contează în UE a crescut cu aproape o cincime în ultimele luni, indică rezultatele Eurobarometrului de după alegerile din mai făcut public de Parlamentul European.

Eurobarometrul a fost realizat în săptămânile de după alegeri, aproape 28.000 de cetăţeni din întreaga Uniune Europeană răspunzând unor întrebări cu privire la participarea lor la alegerile europene şi la temele care i-au motivat să voteze.

Potrivit sondajului, participarea tinerilor la alegeri a crescut cu 50% în raport cu scrutinul din 2014, în contextul în care prezenţa generală la vot a fost de 50,6%, cea mai mare de la scrutinul din 1999 (49,5%).

Per total, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, cea mai semnificativă creştere a participării la vot fiind înregistrată în Polonia (+ 22%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+15%) şi Ungaria (+14 %).

La nivelul UE, 68% dintre respondenţi (în creştere cu un punct procentual faţă de februarie/martie 2019) spun că ţara lor a beneficiat în mod pozitiv de statutul de membru al UE. În România 73% dintre respondenţi au afirmat acest lucru, în creştere cu un punct procentual, ţara noastră fiind din acest punct de vedere undeva pe la mijlocul celor 28..

Un aspect şi mai semnificativ este creşterea abruptă a numărului cetăţenilor europeni care cred că "vocea lor contează în UE": 56% dintre respondenţi împărtăşesc acest punct de vedere, o creştere de 7% începând din martie 2019 şi cel mai bun rezultat înregistrat din 2002, anul în care întrebarea a fost adresată prima dată.

În România, proporţia este chiar mai mare, de 57%, fiind în creştere cu 18 puncte procentuale, cea mai semnificativă creştere la nivelul UE la acest capitol.

Rezultatele sondajului sugerează că alegătorii europeni tineri şi cei care au votat pentru prima dată au fost cei care au influenţat pozitiv rata de participare. Astfel, 42% dintre respondenţii între 16/18 şi 24 de ani susţin că au votat la alegerile europene, participarea tinerilor crescând astfel cu 50% în comparaţie cu cele 28 de procente înregistrate în 2014.

La fel de puternică a fost creşterea numărului de participanţi la grupa de vârstă de 25-39 ani, în creştere cu 12%, de la 35% la 47%. Prezenţa tinerilor şi a celor care au votat pentru prima dată depăşeşte orice creştere a participării înregistrate pentru alte grupe de vârstă.

În ceea ce priveşte motivele pentru care oamenii s-au prezentat la vot în 2019, datoria civică este cel mai adesea invocată ca motiv principal de către 52% dintre alegători, o creştere cu 11% faţă de 2014.

Doar 42% dintre români au avansat însă această motivaţie ca principală, una dintre cele mai mici proporţii din UE, mai scăzută doar în Ungaria, Slovacia şi Cehia.

Comparativ cu ultimele alegeri europene din 2014, un număr mai mare de cetăţeni au votat pentru a-şi exprima sprijinul faţă de UE, 25%, o creştere cu 11 puncte procentuale. Doar 13% dintre români au oferit acest răspuns ca motivaţie principală, în creştere cu două puncte procentuale, cea mai scăzută proporţie din UE cu excepţia Ciprului (11%).

Pe de altă parte, România (14%), Belgia (14%) şi Marea Britanie (22%) sunt ţările cu cele mai mari creşteri procentuale ale votanţilor la alegerile europene pentru a-şi exprima dezacordul faţă de o anumită situaţie, creşterea fiind de zece (România şi Belgia) şi respectiv 13 puncte procentuale (Marea Britanie).

Eurobarometrul post-electoral a analizat, de asemenea, problematicile care au adus cetăţenii la vot în cadrul recentelor alegeri pentru Parlamentul European. Principalele aspecte care au influenţat decizia cetăţenilor au fost economia şi creşterea economică (44%), schimbările climatice (37%), precum şi drepturile omului şi democraţia (37%).

"Modul în care UE ar trebui să acţioneze în viitor" a apărut, de asemenea, în topul motivaţiei cetăţenilor (36%). În 16 ţări, respondenţii s-au referit la economie şi creşterea economică drept cel mai important aspect, în timp ce cetăţenii din opt ţări au ales schimbările climatice drept tematica principală pentru ei. În România, aspectul cel mai menţionat (47%) a fost economia şi creşterea economică.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)