UE: Reforma drepturilor de autor a trecut de o etapă decisivă
Controversata reformă a drepturilor de autor în Uniunea Europeană, extrem de aşteptată de editorii de presă şi de creatori dar respinsă de giganţii internetului, a depăşit miercuri seară o etapă decisivă, relatează AFP.
După trei zile de discuţii, reprezentanţii Comisiei Europene, ai Consiliului şi ai Parlamentului European au găsit în cele din urmă o înţelegere asupra unei versiuni comune a reformei Directivei Copyright.
"A fost obţinut un acord asupra drepturilor de autor", a anunţat, într-o postare pe Twitter, vicepreşedintele CE Andrus Ansip, responsabil de acest dosar.
"Europenii vor avea în sfârşit reguli moderne asupra drepturilor de autor, adaptate epocii digitale şi cu beneficii reale pentru toată lumea: drepturi garantate pentru utilizatori, o remunerare justă pentru creatori şi o claritate mai mare a regulilor pentru platforme", a mai spus el.
Într-un comunicat al preşedinţiei române a Consiliului UE, ministrul român al culturii şi identităţii naţionale, Daniel Breaz, a declarat că acordul "este un semn al hotărârii noastre de a institui o piaţă unică digitală funcţională, care încurajează dezvoltarea de noi întreprinderi bazate pe conţinut, în interesul tuturor cetăţenilor europeni".
"Prin urmare, vom valorifica oportunităţile oferite de mediul digital, atât pentru creatori, ale căror drepturi ar trebui să fie pe deplin respectate, cât şi pentru cetăţenii europeni, care ar trebui să profite de beneficiile aduse de piaţa unică digitală", a mai transmis el, citat în comunicatul postat miercuri seară pe site-ul preşedinţiei Consiliului UE.
Ministrul francez al culturii, Franck Riester, a salutat la rândul său într-o postare pe Twitter acest "acord obţinut asupra Directivei drepturilor de autor!". "Este demonstraţia că Europa este mândră de creatorii săi şi că ştie să îi protejeze, în beneficiul tuturor cetăţenilor", a adăugat el, potrivit AFP.
Însă organizaţia CCIA, care reprezintă lobbyul industriei digitale, a precizat că acordul "va submina inovaţia pe internet şi drepturile online".
Conform noilor reguli, scrie şi Reuters, Google şi alte platforme online vor trebui să semneze acorduri de licenţă cu deţinătorii de drepturi precum muzicieni, performeri, autori, editori de ştiri şi jurnalişti pentru a le putea folosi munca online.
Platforme precum YouTube, care aparţine Google, şi Instagram, care aparţine Facebook, şi alte platforme de sharing vor fi nevoite să instaleze filtre pentru a-i împiedica pe utilizatori să încarce materiale protejate de drepturi de autor.
Google, care face lobby intens împotriva ambelor prevederi şi a sugerat că ar putea chiar retrage Google News din Europa, a transmis că va analiza reforma înainte de a decide următoarele măsuri, adaugă Reuters.
Totuşi, nu este încă sfârşitul acestui dosar, continuă AFP. Acordul provizoriu găsit miercuri mai trebuie acum adoptat, pe de o parte, de Consiliul European şi, pe de altă parte, de plenul PE, înaintea alegerilor europene din mai.
Eurodeputatul creştin-democrat german Axel Voss, raportor pentru această directivă şi apărător fervent al reformei, a precizat că votul în plen va avea loc fără îndoială "în aprilie sau în ultima săptămână din martie".
"Sunt optimist că vom obţine o majoritate în Parlament, însă acest lucru va presupune o muncă dură (...) Nu se ştie niciodată în politică", le-a declarat el jurnaliştilor la ieşirea din sala de reuniune.
Obiectivul reformei, discutată dur de la prezentarea sa în septembrie 2016 de către executivul european, este de a moderniza drepturile de autor în epoca digitală.
Însă ea a dat naştere unei dispute uriaşe, prin interpunerea lobbyiştilor, între mass-media şi creatori, pe de o parte, care vor să fie mai bine remuneraţi, şi, de cealaltă parte, giganţii internetului, care îşi apără modelul de afaceri şi cărora li s-au alăturat, în mod neaşteptat, militanţii libertăţii internetului.
Două articole (numerele 11 şi 13) s-au aflat în centrul dezbaterii.
Primul prevede crearea unor 'drepturi conexe' la drepturile de autor pentru editorii de presă. El ar trebui să le permită mass-media să fie remunerate atunci când este redistribuită online producţia lor de către agregatori de informaţii ca Google News sau de către reţele de socializare ca Facebook.
Conform acordului convenit miercuri între colegislatori, durata de protecţie a articolelor va fi de doi ani, au spus negociatorii.
Simpla distribuire între internauţi a link-urilor spre articole, precum şi a 'cuvintelor izolate' pentru a le descrie, nu va fi supusă niciunei constrângeri de drepturi de autor.
La fel şi în cazul unor "extrase foarte scurte", care apar pe motoarele de căutare, pe agregatorii de informaţii sau pe reţelele de socializare.
"Am fost nevoiţi să găsim un compromis, nu este chiar ce mi-am dorit, deoarece această excepţie de 'extrase foarte scurte' este puţin periculoasă", a recunoscut Axel Voss în faţa jurnaliştilor.
Al doilea articol, numărul 13, de asemenea foarte disputat, prevede stimularea platformelor, ca YouTube, să îi retribuie mai bine pe creatorii de conţinut.
Sunt exceptate de la obligaţia de a filtra conţinutul companiile care îndeplinesc trei criterii simultan: au mai puţin de trei ani de existenţă, o cifră de afaceri de mai puţin de 10 milioane de euro şi un nivel de audienţă mai mic de cinci milioane de vizitatori unici pe lună.
După cele trei praguri, companiile trebuie să împiedice reapariţia de materiale suprimate şi să filtreze difuzarea online în funcţie de liste furnizate de deţinătorii de drepturi de autor.
Rămâne de văzut cum vor reacţiona platformele la această reformă, dacă ea va trece de ultimele etape din Parlament şi din Consiliu. Criticii drepturilor conexe au subliniat deja că cele două ţări care au încercat să impună un astfel de drept conex, Spania şi Germania, au eşuat.
Organizaţii nonprofit precum enciclopedii online ca Wikipedia şi platforme 'open source' de software ca GitHub vor putea să folosească în continuare date potenţial valoroase pentru cercetare şi în scopuri educaţionale fără a fi supuse regulilor privind drepturile de autor.AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Siegfried Mureșan: 'Rusia folosește agresiunea hibridă în România așa cum a făcut și în Republica Moldova'
Rusia 'încearcă să intimideze România' și 'vedem drone trimise de Rusia sau bruiate de Rusia tocmai pentru a alimenta presiunea de a vota rapid un guvern, chiar dacă acesta este unul slab', a susținut vineri pe Facebook eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, după explozia în portul Constanța a unei drone maritime ucrainene care, conform Marine
Marina ucraineană a informat-o la timp pe cea română că a pierdut controlul asupra dronei explodate la Constanța (MAE ucrainean)
Marina ucraineană a informat-o 'la timp' pe cea română că 'o dronă maritimă a fost scăpată de sub control din cauza interferențelor rusești', a afirmat vineri purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Heorhii Tykhyi, referindu-se la drona ucraineană explodată mai devreme în portul Constanța, relatează agenția EFE.
Coiful de la Coțofenești: Cei trei inculpați, condamnați la câte 47 luni de închisoare de un tribunal olandez
Un tribunal olandez i-a găsit vinovați pe cei trei bărbați acuzați de furtul Coifului de la Coțofenești și a trei brățări dacice de aur, obiecte din patrimoniul României împrumutate unui muzeu olandez, transmite vineri AFP. Cei trei inculpați au fost condamnați la câte 47 luni de închisoare. 'Ținând cont de natu
NATO 'urmărește îndeaproape' situația din România după explozia unei drone maritime la Constanța
NATO 'urmărește îndeaproape' și în coordonare cu autoritățile locale situația din România în urma exploziei, vineri, a unei drone maritime în portul Constanța de la Marea Neagră, au transmis surse aliate citate de agenția EFE. 'România a informat NATO despre incidentul cu dronă survenit la Constanța și urmărim &i
#Ucraina afirmă că drona explodată la Constanța îi aparține și că a fost perturbată de sistemele de război electronic rusești
Drona maritimă care a explodat vineri în Portul Civil Constanța este o dronă ucraineană scăpată de sub control în urma bruiajului exercitat de sistemele de război electronic rusești, au anunțat Forțele Navale ucrainene, potrivit Reuters și AFP. În urma acestui bruiaj, drona a deviat de la traiectorie și a plutit în derivă către coasta R
Antonio Costa și Roberta Metsola își exprimă solidaritatea cu România după incidentul cu dronă de la Constanța
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și-au exprimat solidaritatea cu România după ce o dronă maritimă a explodat vineri în portul Constanța, și au condamnat incidentul. 'Solidaritate și sprijin deplin pentru România în urma exploziei unei drone în portul Const
Ursula von der Leyen își exprimă solidaritatea cu România după un nou incident cu dronă
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat solidaritatea cu România după incidentul de vineri din portul Constanța, unde o dronă a explodat. ''Solidaritate cu România!
Macron: Franța își menține sprijinul militar pentru România și își adaptează postura în funcție de amenințări
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat vineri că securitatea României are ''o importanță extrem de mare'' pentru Paris și a reafirmat angajamentul militar francez pe flancul estic al NATO, în contextul tensiunilor din regiunea Mării Negre. ''Securitatea României are o importanță extrem de ma
A treia ediție a Simpozionului Iei Românești în Belgia: Manifestări dedicate patrimoniului cultural, diplomației culturale și dialogului european
Cea de-a treia ediție a Simpozionului Iei Românești în Belgia, cu tema ''IA: Identitate, Dialog, Viitor'', va avea loc în zilele de 6 și 7 iunie, la Château de Rixensart, reunind personalități culturale, cercetători, artiști, meșteșugari și reprezentanți ai diasporei românești din Europa. Deschiderea oficială va avea loc
Ungaria: Este timpul să examinăm organizațiile maghiare din afara granițelor, declară ministrul relațiilor sociale și culturii
Ministrul ungar al relațiilor sociale și culturii, Zoltan Tarr, a declarat joi că a sosit timpul ca guvernul de la Budapesta să examineze organizațiile maghiare din afara granițelor, precum și sprijinul pentru ''media de propagandă'' în țările vecine Ungariei, informează MTI. ''Nu putem rămâne tăcuți î
Ambasada României lansează la Viena volumul 'Români de seamă din Viena de altădată'
Ambasada României în Republica Austria organizează la 11 iunie, la sediul misiunii diplomatice, lansarea volumului 'Români de seamă din Viena de altădată (1683-1918)', ediția a doua revăzută și adăugită, un eveniment special dedicat memoriei marilor români care au trecut prin Viena imperială și continuității prezenței intelectuale române
Dronă căzută la Galați: Regatul Unit l-a convocat pe ambasadorul rus
Ministerul britanic de Externe a anunțat miercuri că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei după ce o dronă rusească a lovit săptămâna trecută o clădire rezidențială în România, transmite Reuters. Ministrul de externe britanic, Yvette Cooper, a condamnat incidentul, care a survenit în timpul unui atac aerian rusesc asupra Ucrainei și a răni
Oana Țoiu la Paris: România trebuie să își consolideze apărarea antiaeriană (AFP)
România trebuie să își consolideze apărarea antiaeriană, cu ajutorul aliaților săi, a declarat miercuri, la Paris, ministrul român de Externe, Oana Țoiu, la cinci zile după ce o presupusă dronă rusească a rănit două persoane într-o regiune de la frontiera cu Ucraina, relatează agenția France Presse. Țoiu a spus că, deși în prezent
Reuniune la Ambasada României la Canberra privind cooperarea dintre România și Australia în domeniul IT și al inteligenței artificiale
Ambasada României în Australia a organizat, miercuri, o reuniune dedicată oportunităților de cooperare dintre România și Australia în domeniile IT și inteligenței artificiale. Evenimentul, desfășurat la sediul misiunii diplomatice, a reunit peste 20 de participanți, inclusiv reprezentanți ai Parlamentului Federal austra
Securitatea la Marea Neagră, în centrul unui simpozion organizat de România și Belgia
Securitatea la Marea Neagră, combaterea amenințărilor hibride și consolidarea Flancului Estic al NATO s-au aflat în centrul unui simpozion organizat la Bruxelles de Ambasada României în Belgia, Ministerul belgian al Afacerilor Externe și Institutul Regal Egmont pentru Relații Internaționale. Evenimentul, desfășurat luni în contextul ani