Propunerile de schimbare a Codului Administrativ făcute în parlamentul de la Bucureşti nu sunt în conformitate cu angajamentele agreate anterior de guvernul României şi, în cazul în care condiţiile convenite nu sunt îndeplinite, acest lucru constituie motiv de suspendare a plăţilor către priorităţile programelor afectate, a declarat marţi prin e-mail pentru Agerpres Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru statul de drept, Carta drepturilor fundamentale, justiţie, consumatori şi egalitatea de gen, ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale.

''Comisia Europeană are obligaţia de a asigura buna folosire a bugetului Uniunii Europene, iar în acest context Comisia şi România au convenit acum câţiva ani asupra unor condiţii privind folosirea fondurilor ESIF (structurale şi de investiţii) în perioada actuală, astfel încât să se asigure că administraţia publică este bine echipată pentru a garanta folosirea corectă a fondurilor europene.

Din acest motiv, Comisia urmăreşte îndeaproape procesul de adoptare a Codului Administrativ în România. Recunoscând progresele realizate anterior în privinţa reformei administraţiei publice, propunerile de schimbare făcute în parlamentul României nu sunt în conformitate cu angajamentele agreate anterior de guvernul României.

În cazul în care condiţiile convenite nu sunt îndeplinite, acest lucru constituie motiv de suspendare a plăţilor către priorităţile programelor afectate, iar amploarea suspendărilor este proporţională ţinând cont de acţiunile întreprinse şi fondurile expuse riscului.

Comisia Europeană urmăreşte implementarea Codului Administrativ şi în contextul Semestrului European, a menţionat acesta. Astfel, recomandările specifice de ţară din 2017 au scos în evidenţă necesitatea de a "adopta o legislaţie care să asigure un serviciu public profesionist şi independent, aplicând criterii obiective", iar raportul pe 2018 a estimat că s-au obţinut un progres limitat în acest sens'', a explicat Christian Wigand.

Senatul a adoptat luni, în calitate de primă Cameră sesizată, proiectul Codului Administrativ în baza raportului de admitere dat săptămâna trecută de Comisia specială, care a luat în discuţie acest act normativ. Acesta a fost înaintat Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.

Potrivit prevederilor adoptate de plenul Senatului, aleşii locali - primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene - vor beneficia de pensie dacă îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare şi dacă nu au fost condamnaţi definitiv, în această calitate, pentru fapte de corupţie. Vor fi luate în calcul persoanele alese începând cu anul 1992. Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.

Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se suportă din bugetul de stat, prin bugetul ministerului în domeniul administraţiei publice şi se plăteşte de către acesta.

Proiectul adoptat de Senat stipulează că aleşii locali vor avea dreptul la PFA, fiind eliminat un text de la articolul referitor la incompatibilităţi, care prevedea că aceştia nu pot avea calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială, dacă intră în relaţii comerciale cu instituţii publice.

Alte amendamente prevăd: serviciul de permise de conducere şi certificate de înmatriculare a vehiculelor să fie descentralizat începând cu data de 1 ianuarie 2019; reintroducerea cuvântului "etnic" în definiţia judeţului; intrarea în corpul funcţionarilor publici prin susţinerea unui singur examen naţional, în loc de două, cum se propusese iniţial; interzicerea utilizării funcţiei de funcţionar public în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale; acordarea rangului de ministru, respectiv secretar de stat persoanelor care deţin funcţiile de secretar general al Guvernului/secretar general adjunct al Guvernului, fiind votate de Parlament, odată cu echipa guvernamentală.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)