Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind libertatea religioasă în lume pe anul 2017 face referire, în secţiunea privitoare la România, la ritmul lent al restituirii proprietăţilor religioase confiscate, la necesitatea recunoaşterii depline a Holocaustului şi extinderea predării acestuia, precum şi, printre altele, la plângeri de discriminare a unor grupuri religioase minoritare în raport cu Biserica Ortodoxă Română.

În raportul despre România, care acoperă intervalul 1 ianuarie-31 decembrie 2017, se arată că executivul român a aprobat recunoaşterea câtorva grupuri religioase ca asociaţii religioase, dar a respins cererile altora. Grupuri religioase minoritare, în special, au continuat să obiecteze faţă de sistemul de încadrare juridică a organizaţiilor religioase.

Conform documentului, au continuat să existe raportări despre ritmul lent al restituirii proprietăţilor confiscate, în special din partea Bisericii Greco-Catolice şi a comunităţii evreieşti, iar numărul deciziilor unor agenţii şi instanţe privind restituirea de proprietăţi a rămas scăzut.

Grupuri religioase minoritare au continuat să afirme că guvernul şi administraţiile locale acordă preferinţă Bisericii Ortodoxe Române (BOR), să raporteze incidente de discriminare împotriva lor şi să conteste aplicarea de către guvern a legilor privind educaţia religioasă în şcoli.

Denumirea unor străzi, organizaţii, şcoli şi biblioteci după persoane condamnate pentru crime de război naziste sau crime împotriva umanităţii a continuat, se mai spune în raportul Departamentului de Stat.

Totodată, afirmă documentul, inculpările pentru discurs antisemit şi negare a Holocaustului rămân rare, în timp ce predarea Holocaustului s-a menţinut opţională în şcoli. Totuşi, lideri guvernamentali au continuat să se pronunţe împotriva antisemitismului, iar guvernul a transferat o proprietate către Institutul Elie Wiesel pentru înfiinţarea unui muzeu al istoriei evreilor din România.

În ce priveşte politica guvernului american, raportul menţionează că ambasada SUA la Bucureşti i-a transmis secretarului general al guvernului român preocupările sale continue faţă de ritmul lent al restituirii proprietăţilor. De asemenea, ambasada a continuat să faciliteze întâlniri între WRJO (World Jewish Restitution Organisation, Organizaţia Mondială Evreiască pentru Restituirea Bunurilor) şi guvernul român pentru a ajuta la accelerarea procesului de restituire a proprietăţilor şi de acordare de pensii pentru supravieţuitorii Holocaustului.

Oficiali ai ambasadei şi reprezentanţi ai Muzeului Memorial al Holocaustului din SUA (USHMM) au continuat discuţiile cu miniştri ai guvernului român, cu oficiali din Ministerul Educaţiei şi cu lideri ai principalelor partide, subliniind importanţa recunoaşterii oficiale depline a Holocaustului în România, necesitatea extinderii predării Holocaustului atât către elevi, cât şi către funcţionari, precum şi necesitatea implementării depline a recomandărilor Comisiei Wiesel.

Mai sunt menţionate în raport asistenţa acordată de ambasada SUA eforturilor USHMM de a avea acces la arhivele naţionale din România, sprijinul oferit de ambasadă Institutului Elie Wiesel pentru înfiinţarea unui muzeu al istoriei evreilor din România, întâlniri ale unor diplomaţi ai misiunii cu un lider regional al Bisericii Greco-Catolice la Bucureşti pentru discuţii despre relaţiile cu BOR, incidente de discriminare din partea autorităţilor locale şi relaţiile cu guvernul.

Ambasadorul şi alţi funcţionari au avut în continuare întâlniri cu lideri ai comunităţilor musulmană şi evreiască pentru a discuta căi de promovare a diversităţii religioase şi de eliminare a discriminării religioase, şi au continuat, de asemenea, să se întâlnească cu patriarhul BOR pentru a discuta despre interesul comun în menţinerea stabilităţii regionale, încurajarea progreselor în privinţa eforturilor de reformă a statului de drept, şi în combatarea traficului de persoane.

Raportul face referire şi la situaţia demografică şi structura pe religii a populaţiei în România. Guvernul american estimează că, în iulie 2017, populaţia ţării era de 21,7 milioane de locuitori. Conform recensământului din 2011, 86,5% din populaţie s-a declarat de confesiune creştin-ortodoxă, romano-catolicii reprezentând aproape 5%. Potrivit recensământului, în România există aproximativ 151.000 de greco-catolici, însă aceştia estimează că numărul lor este de 488.000. Raportul mai menţionează că alte grupuri religioase sunt creştinii de rit vechi, protestanţii - din care fac parte protestanţii reformaţi, penticostalii, baptiştii, adventiştii de ziua a 7-a şi alţii - evreii, musulmanii, Martorii lui Iehova, adepţii Bahai, mormonii, budiştii, Copii Domnului, adepţii Bisericii Unificării, membrii Societăţii Internaţionale pentru Conştiinţa lui Krishna. Ateii şi persoanele fără religie reprezintă sub 1% din populaţie, notează acelaşi document.

Acesta precizează că Departamentul de Stat supune Congresului SUA raportul anual privind libertatea religioasă în lume. Ambasadele americane pregătesc versiunile iniţiale ale capitolelor pe ţări pe baza informaţiilor de la oficiali guvernamentali, grupuri religioase, organizaţii neguvernamentale, jurnalişti, asociaţii de monitorizare a drepturilor omului, persoane din mediul academic şi alţii.

Oficiul pentru Libertate Religioasă Internaţională, cu sediul la Washington, colaborează la culegerea şi analizarea informaţiilor suplimentare, pe baza consultărilor cu oficiali guvernamentali străini, grupuri religioase interne şi din afara ţării, organizaţii neguvernamentale interne şi externe, organizaţii multilaterale şi alte organizaţi internaţionale şi regionale, jurnalişti, experţi din mediul academic, lideri comunitari şi alte instituţii guvernamentale americane relevante.AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Tudor Martalogu, editor online: Anda Badea)