Modificările la legile justiţiei, subiect de dispută între eurodeputaţii români în plenul Parlamentului European
Trimisul special al AGERPRES, Ionuţ Mareş, transmite: Modificările aduse legilor justiţiei din România s-au aflat miercuri după-amiază în centrul unei dezbateri care a durat mai bine de o oră în plenul Parlamentului European la Strasbourg, eurodeputaţii români care au luat cuvântul având schimburi de replici pe această temă.
Comisarul european pentru justiţie, Věra Jourová, a reiterat apelul Comisiei Europene ca Parlamentul României să deschidă dezbaterea privind modificările la legile justiţiei în linie cu recomandările Bruxellesului şi să obţină un consens şi a spus că executivul comunitar împărtăşeşte îngrijorările cetăţenilor români care au manifestat în stradă.
"Discuţiile din ultima vreme din România despre legile justiţiei au dus la îngrijorări, exprimate de diferiţi actori din ţară, dar şi din UE şi din afara acesteia. Românii au ieşit în stradă pentru a-şi exprima opoziţia faţă de modificările aduse legilor justiţiei şi îngrijorarea cu privire la aceste măsuri care ar putea slăbi lupta împotriva corupţiei şi independenţa justiţiei. Comisia este de aceeaşi părere şi împărtăşeşte aceste îngrijorări", a spus Věra Jourová, conform traducerii oficiale în limba română.
În debutul dezbaterii, care a fost solicitată de Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană şi care s-a intitulat 'Ameninţări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România', Dan Nica, liderul delegaţiei PSD din cadrul grupului S&D din Parlamentul European, a invocat procedurile şi a cerut ca ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, prezent la Strasbourg, să poată lua cuvântul sau să aibă posibilitatea să răspundă la eventuale nelămuriri din partea europarlamentarilor, lucru care nu a fost acceptat.
"Ministrul Justiţiei din România se află astăzi în sală şi cred că pentru o dezbatere în care să poată fi aduse argumentele necesare trebuie să i se permită domnului Tudose, membru al Comisiei de la Veneţia, să poată să intervină şi să explice", a insistat Nica, fără succes.
Eurodeputata malteză Roberta Metsola, reprezentantă a Grupului Partidului Popular European (PPE) în Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne din PE, a insistat că cetăţenii români îşi doresc o ţară în care corupţia este eradicată.
"De aceea ei ies în stradă de peste un an. Pe frig şi ninsoare, ei au arborat drapelul european deoarece cred în valorile Europei. UE nu trebuie să îi uite", a spus ea, încheindu-şi mesajul cu un 'Vă auzim!', spus în limba română.
Tot din partea PPE, eurodeputatul liberal Marian-Jean Marinescu a acuzat lipsa de la dezbatere a noului premier al României, Viorica Dăncilă, fost europarlamentar PSD. "Prim-ministrul României trebuia să fie astăzi aici, nu exerciţiul de imagine al ministrului justiţiei', a declarat el.
Eurodeputatul PMP Siegfried Mureşan (PPE) a reamintit că 600.000 de români au ieşit în stradă "împotriva guvernului".
"Realitatea în România este următoarea: există o discrepanţă majoră între ceea ce vor oamenii şi ceea ce vrea coaliţia de guvernare. Oamenii vor dreptate, justiţie, domnia legii, stat de drept, oamenii vor valori europene, iar politicienii aflaţi la guvernare vor slăbirea instituţiilor statului, vor o justiţie sub propriul lor control", a declarat el.
La rândul său, eurodeputatul independent Cristian Preda (afiliat grupului PPE) a spus că România are "un guvern de mâna a şaptea, pentru că, dacă nu ar fi fost aşa, ar fi fost aici premierul Dăncilă".
Din partea Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din Parlamentul European, eurodeputatul Victor Boştinaru (PSD) a apreciat că executivul european, care a criticat modificările la legile justiţiei, fie nu cunoaşte situaţia din România, fie închide ochii la anumite aspecte.
El a vorbit despre existenţa unui "protocol secret" între Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi un serviciu secret care a permis să se facă 'poliţie politică în România' şi a apreciat că executivul european 'sau a ştiut, sau a tăcut'.
La rândul său, eurodeputatul Ioan Mircea Paşcu (PSD) a spus că, "din 2005, Romania are un sistem care se bazează pe protocoale secrete între servicii secrete şi autorităţi, protocoale moştenite din sistemul imediat de după Revoluţie".
"S-au folosit instrumente de atacare a rivalilor politici. În ultimii doi ani, mass media a fost plină de ştiri cu privire la abuzuri în lupta împotriva corupţiei (...) De ce România ar trebui să fie mai supravegheată mai mult acum, într-un climat democratic, decât pe vremea lui Nicolae Ceauşescu?", a mai afirmat el.
Tot din partea S&D, eurodeputata Claudia Ţapardel (PSD) şi-a exprimat regretul că "ne aflăm din nou în faţa unei campanii murdare la adresa României".
Maria Grapini (S&D) a spus că "modificarea legilor justiţiei este o necesitate". "Doamna Macovei a făcut un pachet de legi prin asumare în care au rămas multe articole neconstituţionale. Mii de oameni au fost băgaţi în puşcărie pe legile doamnei Macovei (...) şi acum plătim la CEDO", a mai spus Grapini, făcând referire la eurodeputata Monica Macovei, fost ministru al justiţiei.
Norica Nicolai, eurodeputată ALDE şi membră a Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, a calificat discuţia din PE drept una 'politicianistă'. Îngrijorarea dumneavoastră nu îşi are rostul decât prin prisma unui partizanat politic, a apreciat ea.
Renate Weber (ALDE) a insistat la rândul său că în România există mecanisme instituţionale care adoptă legi şi care funcţionează.
Monica Macovei, eurodeputată independentă afiliată Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, a acuzat PSD şi ALDE că vor să scoată România din Europa.
"Românii au strigat în stradă 'Vrem justiţie, nu corupţie'! Românii vor în Europa şi asta vrem şi noi, în Europa. PSD şi ALDE vor să ne scoată din Europa, au declanşat lupta pentru corupţie şi împotriva justiţiei şi împotriva statului de drept", a acuzat Macovei.
"Această coaliţie (PSD&ALDE) şi ministrul justiţiei, trimis ca reprezentant al Guvernului României, mint cu neruşinare, spunând şi Comisiei, şi Parlamentului că aceste modificări vor transpune directive europene. Nu este adevărat", a mai declarat Macovei.
Europarlamentarul László Tokes (Fidesz, Ungaria), din partea PPE, a declarat că "era momentul ca executivul european să nu mai măsoare cu două măsuri şi să nu mai acţioneze numai împotriva Ungariei şi Poloniei, ci şi împotriva guvernului socialist din România". El a spus că oamenii protestează şi transmit un mesaj foarte clar şi anume că justiţia nu trebuie supusă politicii.
Eurodeputata olandeză Sophia in 't Veld, din partea Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, a reamintit că România va prelua anul viitor preşedinţia Consiliului UE şi că, prin urmare, "este importantă imaginea pe care România o va proiecta".
"România a făcut eforturi şi progrese uriaşe şi acum mi se pare că ezită", a adăugat ea.
Sophia in 't Veld a invitat guvernul României să ceară avizul Comisiei de la Veneţia pe legile justiţiei şi să ţină cont de îngrijorările formulate de Comisia Europeană. AGERPRES/(A - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Siegfried Mureșan: 'Rusia folosește agresiunea hibridă în România așa cum a făcut și în Republica Moldova'
Rusia 'încearcă să intimideze România' și 'vedem drone trimise de Rusia sau bruiate de Rusia tocmai pentru a alimenta presiunea de a vota rapid un guvern, chiar dacă acesta este unul slab', a susținut vineri pe Facebook eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, după explozia în portul Constanța a unei drone maritime ucrainene care, conform Marine
Marina ucraineană a informat-o la timp pe cea română că a pierdut controlul asupra dronei explodate la Constanța (MAE ucrainean)
Marina ucraineană a informat-o 'la timp' pe cea română că 'o dronă maritimă a fost scăpată de sub control din cauza interferențelor rusești', a afirmat vineri purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Heorhii Tykhyi, referindu-se la drona ucraineană explodată mai devreme în portul Constanța, relatează agenția EFE.
Coiful de la Coțofenești: Cei trei inculpați, condamnați la câte 47 luni de închisoare de un tribunal olandez
Un tribunal olandez i-a găsit vinovați pe cei trei bărbați acuzați de furtul Coifului de la Coțofenești și a trei brățări dacice de aur, obiecte din patrimoniul României împrumutate unui muzeu olandez, transmite vineri AFP. Cei trei inculpați au fost condamnați la câte 47 luni de închisoare. 'Ținând cont de natu
NATO 'urmărește îndeaproape' situația din România după explozia unei drone maritime la Constanța
NATO 'urmărește îndeaproape' și în coordonare cu autoritățile locale situația din România în urma exploziei, vineri, a unei drone maritime în portul Constanța de la Marea Neagră, au transmis surse aliate citate de agenția EFE. 'România a informat NATO despre incidentul cu dronă survenit la Constanța și urmărim &i
#Ucraina afirmă că drona explodată la Constanța îi aparține și că a fost perturbată de sistemele de război electronic rusești
Drona maritimă care a explodat vineri în Portul Civil Constanța este o dronă ucraineană scăpată de sub control în urma bruiajului exercitat de sistemele de război electronic rusești, au anunțat Forțele Navale ucrainene, potrivit Reuters și AFP. În urma acestui bruiaj, drona a deviat de la traiectorie și a plutit în derivă către coasta R
Antonio Costa și Roberta Metsola își exprimă solidaritatea cu România după incidentul cu dronă de la Constanța
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și-au exprimat solidaritatea cu România după ce o dronă maritimă a explodat vineri în portul Constanța, și au condamnat incidentul. 'Solidaritate și sprijin deplin pentru România în urma exploziei unei drone în portul Const
Ursula von der Leyen își exprimă solidaritatea cu România după un nou incident cu dronă
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat solidaritatea cu România după incidentul de vineri din portul Constanța, unde o dronă a explodat. ''Solidaritate cu România!
Macron: Franța își menține sprijinul militar pentru România și își adaptează postura în funcție de amenințări
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat vineri că securitatea României are ''o importanță extrem de mare'' pentru Paris și a reafirmat angajamentul militar francez pe flancul estic al NATO, în contextul tensiunilor din regiunea Mării Negre. ''Securitatea României are o importanță extrem de ma
A treia ediție a Simpozionului Iei Românești în Belgia: Manifestări dedicate patrimoniului cultural, diplomației culturale și dialogului european
Cea de-a treia ediție a Simpozionului Iei Românești în Belgia, cu tema ''IA: Identitate, Dialog, Viitor'', va avea loc în zilele de 6 și 7 iunie, la Château de Rixensart, reunind personalități culturale, cercetători, artiști, meșteșugari și reprezentanți ai diasporei românești din Europa. Deschiderea oficială va avea loc
Ungaria: Este timpul să examinăm organizațiile maghiare din afara granițelor, declară ministrul relațiilor sociale și culturii
Ministrul ungar al relațiilor sociale și culturii, Zoltan Tarr, a declarat joi că a sosit timpul ca guvernul de la Budapesta să examineze organizațiile maghiare din afara granițelor, precum și sprijinul pentru ''media de propagandă'' în țările vecine Ungariei, informează MTI. ''Nu putem rămâne tăcuți î
Ambasada României lansează la Viena volumul 'Români de seamă din Viena de altădată'
Ambasada României în Republica Austria organizează la 11 iunie, la sediul misiunii diplomatice, lansarea volumului 'Români de seamă din Viena de altădată (1683-1918)', ediția a doua revăzută și adăugită, un eveniment special dedicat memoriei marilor români care au trecut prin Viena imperială și continuității prezenței intelectuale române
Dronă căzută la Galați: Regatul Unit l-a convocat pe ambasadorul rus
Ministerul britanic de Externe a anunțat miercuri că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei după ce o dronă rusească a lovit săptămâna trecută o clădire rezidențială în România, transmite Reuters. Ministrul de externe britanic, Yvette Cooper, a condamnat incidentul, care a survenit în timpul unui atac aerian rusesc asupra Ucrainei și a răni
Oana Țoiu la Paris: România trebuie să își consolideze apărarea antiaeriană (AFP)
România trebuie să își consolideze apărarea antiaeriană, cu ajutorul aliaților săi, a declarat miercuri, la Paris, ministrul român de Externe, Oana Țoiu, la cinci zile după ce o presupusă dronă rusească a rănit două persoane într-o regiune de la frontiera cu Ucraina, relatează agenția France Presse. Țoiu a spus că, deși în prezent
Reuniune la Ambasada României la Canberra privind cooperarea dintre România și Australia în domeniul IT și al inteligenței artificiale
Ambasada României în Australia a organizat, miercuri, o reuniune dedicată oportunităților de cooperare dintre România și Australia în domeniile IT și inteligenței artificiale. Evenimentul, desfășurat la sediul misiunii diplomatice, a reunit peste 20 de participanți, inclusiv reprezentanți ai Parlamentului Federal austra
Securitatea la Marea Neagră, în centrul unui simpozion organizat de România și Belgia
Securitatea la Marea Neagră, combaterea amenințărilor hibride și consolidarea Flancului Estic al NATO s-au aflat în centrul unui simpozion organizat la Bruxelles de Ambasada României în Belgia, Ministerul belgian al Afacerilor Externe și Institutul Regal Egmont pentru Relații Internaționale. Evenimentul, desfășurat luni în contextul ani









