Parlamentare2024/Peste 18 milioane de alegători, aşteptaţi duminică să îşi exercite dreptul constituţional; aproape 19.000 de secţii în ţară
Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi duminică la urne, în cele aproape 19.000 de secţii organizate în ţară, pentru a alege viitorii parlamentari.
Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, în ţară sunt organizate 18.968 de secţii de votare.
În Bucureşti sunt aproape 1.300 de secţii: în Sectorul 1 - 166; Sectorul 2 - 202; Sectorul 3 - 294; Sectorul 4 - 189; Sectorul 5 - 198; Sectorul 6 - 240.
În ţară alegerile se desfăşoară în ziua de duminică, iar în străinătate se votează sâmbătă şi duminică.
XXX
Cine are dreptul de a alege?
Pot să voteze la parlamentare cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor.
Nu au drept de vot: debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie; persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi la un singur vot pentru Camera Deputaţilor.
Alegătorul îşi exprimă opţiunea personal, exercitarea votului în numele altei persoane fiind interzisă.
XXX
Unde votează alegătorii?
Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa.
Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central:
*** Alegătorul care, în ziua votării, se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit domiciliul votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă. Cel care a fost omis din lista electorală permanentă a secţiei de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul este înscris în lista electorală suplimentară.
*** Alegătorul care în ziua votării se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit reşedinţa, alta decât cea de domiciliu, votează numai la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii şi vechimii acesteia.
*** Alegătorul care are domiciliul şi reşedinţa în aceeaşi unitate administrativ-teritorială poate vota fie la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, caz în care va fi înscris în lista electorală suplimentară.
*** În cazul în care, în ziua votării, alegătorul se află într-o altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa poate vota la orice secţie, sub condiţia ca aceasta să se afle în cadrul circumscripţiei electorale judeţene unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa.
*** Alegătorul cu domiciliul în municipiul Bucureşti, care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia, votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă.
*** Alegătorul cu reşedinţa în municipiul Bucureşti, fără a avea domiciliul în municipiul Bucureşti, care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia, îşi poate exercita dreptul de vot numai la secţia la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii şi vechimii acesteia.
*** Alegătorul care are atât domiciliul, cât şi reşedinţa în municipiul Bucureşti poate vota fie la secţia unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, caz în care va fi înscris în lista electorală suplimentară.
*** Alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al Capitalei decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa.
*** Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, operatorii de calculator şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi siguranţei publice sau cu verificarea dispozitivului de menţinere a ordinii şi siguranţei publice pot vota la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale judeţene sau a municipiului Bucureşti în care se află secţia de votare respectivă.
*** Candidaţii pot vota la orice secţie de votare din circumscripţia electorală judeţeană sau a municipiului Bucureşti unde candidează.
*** Alegătorul care nu şi-a preschimbat actul de identitate după modificarea limitei unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa votează la secţia de votare în a cărei listă electorală permanentă este înscris sau, dacă nu este înscris în lista electorală permanentă a unei secţii de votare, votează la secţia la care este arondată strada sau localitatea ce figurează la menţiunea privind domiciliul sau reşedinţa înscrisă pe actul de identitate al acestuia.
Vechimea domiciliului sau a reşedinţei nu reprezintă o condiţie pentru exercitarea dreptului de vot.
Fiecare alegător care îndeplineşte condiţiile legale pentru a vota va primi un buletin de vot pentru alegerea Senatului şi un buletin de vot pentru Camera Deputaţilor.
XXX
În ce interval orar se poate vota?
În ţară, votarea se desfăşoară duminică, între orele 7,00 - 21,00. La ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mult la ora 23,59.
Doi membri desemnaţi din cadrul biroului electoral al secţiei vor verifica la ora 21,00 dacă se mai află alegători la rând.
În cazul în care mai sunt cetăţeni la coadă, cei doi membri ai biroului electoral fac următoarele operaţiuni:
* numără alegătorii aflaţi la rând la ora 21,00;
* înmânează bonuri de ordine alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00, pe care s-a aplicat ştampila de control a secţiei de votare sau echivalentul acesteia, după caz;
* consemnează numărul alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00 într-un proces-verbal constatator;
* predau procesul-verbal preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care comunică, de îndată, prin orice mijloc, biroului electoral de circumscripţie sau oficiului electoral, după caz, numărul alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00;
* rămân în afara localului de vot pentru a monitoriza ordinea de acces în cadrul acestuia;
* interzic altor persoane să se aşeze la rând pentru a-şi exercita dreptul de vot ulterior orei 21,00.
Înaintea exercitării dreptului de vot, alegătorii în cauză predau biroului electoral al secţiei bonurile de ordine primite.
XXX
Cu ce acte de identitate se poate vota la alegerile parlamentare?
Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, care în ziua votării se află în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.
XXX
Cine poate vota cu urna specială?
Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, care sunt atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară poate vota prin intermediul urnei speciale. Cererea se putea depune la cea mai apropiată secţie de votare, în preziua votării.
* Alegătorii care, în ziua alegerilor, sunt internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, dacă au domiciliul sau reşedinţa în judeţul sau în municipiul Bucureşti, după caz, pe raza căruia se află unitatea respectivă.
* Persoanele reţinute, cele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă şi persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale şi care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia se află penitenciarul sau locul de deţinere votează prin intermediul urnei speciale.
* Şi persoanele aflate în arest la domiciliu îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, în condiţiile în care au depus o cerere în acest sens, cel mai târziu în preziua votării, la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare, dacă sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia execută măsura.
Persoanele care au solicitat urna mobilă pot vota numai în baza unui act de identitate. Directorul penitenciarului sau al locului de deţinere îi eliberează alegătorului, numai pentru exercitarea votului, actul de identitate aflat la dosarul individual.
Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secţiei de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secţie, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective şi-au mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi.
XXX
Cum se desfăşoară procedura de vot?
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.
După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.
Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
Ştampila cu menţiunea "VOTAT" se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe verso-ul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului.
Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.
Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de acesta, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei.
Este interzisă fotografierea buletinului de vot.
XXX
Un număr de 31 de partide şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale participă la scrutinul din 1 decembrie. AGERPRES/(AS - autor: Georgiana Tănăsescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Alexandru Cojocaru)
Citiţi şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
O nouă conducere a ICR, numită de Senat; Corina Încrosnatu - președinte
Senatul a numit marți, în plen, noua conducere a Institutului Cultural Român, fiind votați Corina Încrosnatu ca președinte, Adriana Gae și Attila Weinberger - vicepreședinți și 14 membri pentru Consiliul de conducere al instituției. Votul secret a fost prin buletine de vot. Anterior ședinței de plen, Comisiile de politică exter
Guvern: Implementarea SAFE continuă conform etapelor asumate; alocarea de 16,68 miliarde euro - disponibilă integral
Implementarea Planului național SAFE continuă conform 'etapelor asumate', iar alocarea de 16,68 miliarde euro rămâne disponibilă integral, a transmis, marți, Guvernul, într-un comunicat de presă. Potrivit comunicatului, în acord cu Regulamentului (UE) 2025/1.106, statele membre au putut semna într-o primă etapă contracte de achi
Kelemen Hunor: Nu am discutat ce vrea să facă statul român cu ICR, lucru extrem de important
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că Institutul Cultural Român nu ar fi trebuit mutat sub autoritatea Senatului, subliniind că în fosta coaliție de guvernare nu s-a discutat un lucru 'extrem de important' - ce vrea să facă statul român cu ICR. Comisiile de politică externă și de cultură ale Senatului i-au audiat, marți, pe c
Ministrul Oana Țoiu a discutat despre implicațiile incidentului cu drona rusă în România cu reprezentantul SUA la ONU
Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a discutat despre implicațiile de securitate ale incidentului cu drona rusă în România cu reprezentantul permanent al Statelor Unite ale Americii la ONU. 'Am avut o întâlnire foarte bună cu Mike Waltz, reprezentantul permanent al SUA la ONU, alături de echipele noastre. Am discutat despre i
Kelemen Hunor, despre varianta Eugen Tomac - premier: O soluție nici măcar de avarie
Varianta Eugen Tomac - premier nu este 'nici măcar o soluție de avarie', fiind o 'invenție politică românească' să pui un om politic fără partid în Parlament într-o astfel de funcție, consideră președintele UDMR, Kelemen Hunor. 'În primul rând, ideea să pui un om politic fără partid în Parlament, șeful un
Radu Miruță: România nu cere ajutor înainte de a face tot ceea ce ține de ea
Ministrul interimar al apărării naționale, Radu Miruță, a afirmat, marți, după participarea la Conferința NATO de generare a capabilităților din Belgia, că România nu cere ajutor înainte de a face tot ceea ce ține de ea. 'Am mers astăzi la SHAPE, în Belgia, cartierul general militar al NATO care conduce și coordonează operațiile militare
Deputatul Gheorghe Petru Pîclișan a părăsit grupul Uniți pentru România și va activa ca parlamentar neafiliat
Deputatul Gheorghe Petru Pîclișan și-a încetat activitatea în cadrul grupului parlamentar Uniți pentru România, urmând să activeze ca parlamentar neafiliat. Anunțul a fost făcut în plen de președintele de ședință, Natalia Intotero. Pîclișan este deputat de Botoșani și a fost ales pe listele parlamentare
Petrișor Peiu: Pentru conducerea ICR, dacă va fi o înțelegere, va fi pentru votul în plen; deocamdată nu știm ce va fi
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a afirmat, marți, că n-a existat o înțelegere cu PSD pentru votul din comisiile de specialitate pe tema noii conduceri a Institutului Cultural Român, adăugând că, dacă va exista una, va fi pentru votul din plen. Comisiile de politică externă și de cultură ale Senatului i-au audiat, marți, pe candidații
Neacșu (PSD): Am prefera un guvern cât mai repede posibil; sperăm ca în maximum o săptămână
Deputatul PSD Marian Neacșu a declarat marți că speră ca în maximum o săptămână să existe un nou guvern. 'După ce președintele va desemna un candidat de premier, acel candidat de premier va veni să stea de vorbă cu partidele. În funcție de propunerea pe care o va face, vom lua o decizie. (...) Haideți să vedem care este propunerea președi
Avrămescu și Peiu: AUR nu votează un Guvern din care nu suntem parte și nici condus de un indepedent
Parlamentarii AUR nu vor vota un Guvern din care partidul nu face parte, a reiterat, marți, deputatul Ștefăniță Avrămescu. 'Așteptăm o nominalizare din partea domnului președinte de aproape patru săptămâni de zile. Despre domnul Tomac sunt speculații de aproape două săptămâni. (...) Este puțin ciudat, totuși, ca președintele unui partid care la
Senat/ Comisii: Audieri pentru conducerea ICR; Corina Încrosnatu, aviz pozitiv pentru funcția de președinte
Comisiile de politică externă și de cultură ale Senatului i-au audiat, marți, pe candidații propuși de grupurile parlamentare sau uniunile de creatori pentru noua conducere a Institutului Cultural Român - președinte, doi vicepreședinți și 14 membri pentru Consiliul de conducere al instituției.
Petrișor Peiu anunță un proiect de lege privind interzicerea unor deductibiliăți fiscale
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a anunțat, marți, că a depus un proiect de lege care prevede interzicerea deductibilității fiscale a cheltuielilor cu managementul, consultanța, asistența, transferul drepturilor de proprietate intelectuală către companiile mamă în cazul firmelor care sunt din 'lanțurile de multinaționale'. 'Am propus ș
Pălărie: La USR nu s-a schimbat nimic - nu vom face un guvern cu PSD, vom fi aliniați politic cu Bolojan
Senatorul USR Ștefan Pălărie a declarat, marți, referitor la posibilitatea nominalizării lui Eugen Tomac pentru funcția de premier că poziția USR nu s-a schimbat, reiterând că formațiunea nu va face un guvern cu PSD și se aliniază politic cu liderul PNL, Ilie Bolojan. 'Lăsați-mă să fiu teribil de plictisitor și să vă spun că la noi, la USR, nu s-a sc
Fenechiu: Nu există varianta votării unui guvern condus de oricine din care să facă parte PSD
Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a declarat marți că, în opinia sa, partidul nu va susține o eventuală nominalizare a lui Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru și a menționat că nu există varianta votării unui guvern 'condus de oricine altcineva' din care să facă parte Partidul Social Democrat. 'Eu am spus-o constant: după ce p
Băsescu: Ideea unui 'guvern al meu', prin desemnarea unui candidat fără partid parlamentar, e o eroare
Tergiversarea desemnării unui premier și a formării unui Guvern solid, cu o susținere certă în Parlament, deteriorează rapid situația politică, economică, socială și de securitate a țării, agravate și de faptul că șeful Armatei este pus sub urmărire penală, a atras atenția fostul președinte Traian Băsescu. În opinia acestuia, pentru partidele parla



