Cele două volume dedicate procesului de aderare a României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică reprezintă ocazia de a evidenţia valoarea adăugată a OCDE, "acest al treilea mare obiectiv strategic" al ţării noastre după aderarea la Alianţa Nord-Atlantică şi la Uniunea Europeană, a subliniat joi coordonatorul naţional pentru aderarea României la OCDE, Luca Niculescu.

Acesta a transmis un mesaj video cu prilejul lansării unei noi lucrări din Seria Caiete Documentare, intitulată "România în OCDE" şi dedicată procesului de aderare la organizaţia internaţională.

"Mă aflu la una dintre audierile OCDE, unul dintre multele examene pe care le avem de trecut în această toamnă, ca să menţinem un ritm susţinut al procesului, în aşa fel încât să intrăm în OCDE, aşa cum ne-am propus. Acest prim volum reprezintă cea mai completă documentare pe care am citit-o vreodată despre ce înseamnă OCDE. Cel de-al doilea volum, selecţia informaţiilor AGERPRES despre OCDE din ultimul sfert de secol, este o ocazie de a vedea public cum a fost reflectat procesul de aderare a noastră, chiar înainte de a fi depusă prima cerere de aderare, în urmă cu 20 de ani. Cele două volume sunt şi o ocazie de a scoate în evidenţă valoarea adăugată a OCDE, acest al treilea mare obiectiv strategic al României, după aderarea la NATO şi la UE. Sunt trecute în revistă complexitatea procesului de aderare, beneficiile acestuia, de la creşterea investiţiilor, îmbunătăţirea calităţii administraţiei, dialogul pe teme de interes comun cu state democratice dezvoltate din întreaga lume, posibilitatea de a participa la redactarea unor politici şi standarde cu impact global şi multe altele", a punctat Luca Niculescu.

Editura Club România a lansat joi, la Biblioteca Centrală Universitară "Carol I", cel de-al nouălea volum al Seriei Caiete Documentare, intitulat "România în OCDE".

* Sursa foto: Editura Club România  

Potrivit lui Luca Niculescu, volumul cuprinde mărturii interesante, cum ar fi cea a secretarului general al organizaţiei, despre rolul OCDE astăzi, sau ale reprezentanţilor unor state care au aderat în ultimii ani la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

"Politici mai bune pentru vieţi mai bune - aceasta este deviza organizaţiei şi este exact ce explică aceşti autori în textele lor, vorbesc cum au aplicat recomandările OCDE pentru a se dezvolta, pentru a face mai bună viaţa cetăţenilor. Despre asta va fi vorba şi în România, despre cum să trăim mai bine. Asta ne va aduce aderarea la OCDE. Mai avem ceva drum de parcurs până la aderare, sperăm să fie cât mai scurt. Acest drum este bine jalonat şi dacă ne ţinem de calendarul de examene, dacă venim bine pregătiţi la ele, cum a fost cazul în examenele pe care le-am trecut până acum, avem toate şansele să aderăm la OCDE, aşa cum ne-am propus", a subliniat Luca Niculescu.

La eveniment au participat, printre alţii, ministrul Educaţiei, Ligia Deca, academicianul Daniel Dăianu, fostul premier Adrian Năstase.

Sursa foto: Ligia Deca/Facebook 

Lucrarea "România în OCDE", coordonată de Marius Stoian, Ramona Jurubiţă şi Radu Puchiu, se adresează deopotrivă mediului public şi privat, fiind o resursă complexă de informaţii care urmăresc istoricul şi procesul de transformare a viziunii organizaţiei de-a lungul timpului.

"Autorii şi-au propus să ofere un amplu profil al acestei instituţii unice în spaţiul organismelor internaţionale al cărui rol este de a oferi celor 38 de state membre propuneri de politici optime de dezvoltare şi bune practici întemeiate pe date pentru a răspunde cât mai adaptat unui mediu internaţional extrem de dinamic şi cu multiple provocări", arată Editura Club România.

Mathias Cormann, secretarul general al organizaţiei, afirmă în cadrul contribuţiei sale la volum că "misiunea principală a OCDE este de a sprijini politici mai bune pentru vieţi mai bune". "Furnizăm dovezi, bune practici de politici şi standarde globale în aproape toate domeniile de elaborare a politicilor economice, pe baza angajamentului nostru faţă de libertatea individuală, valorile democratice, statul de drept, protecţia drepturilor omului şi principiile economice bazate pe piaţă", evidenţiază Mathias Cormann.

Din perspectivă naţională, aderarea României la OCDE reprezintă cel mai important obiectiv de politică externă, după aderarea la NATO şi Uniunea Europeană, iar procesul pentru dobândirea calităţii de membru este asumat la nivelul clasei politice şi administraţiei publice ca un proiect de ţară cu efect transformator la nivelul societăţii româneşti.

Coordonatorii lucrării au dedicat un capitol semnificativ cronologiei primelor interacţiuni ale administraţiei româneşti cu OCDE, publicând prima scrisoare oficială prin care România şi-a exprimat intenţia de a deveni membru cu drepturi depline, pe parcursul mandatului prim-ministrului Adrian Năstase. Acest demers este urmărit până în anul 2022, când procesul a fost reluat, iar o nouă scrisoare a fost înaintată sub mandatul premierului Nicolae Ciucă, moment în care România a fost invitată oficial să înceapă procesul de aderare.

"Emoţiile acelei zile de 25 ianuarie 2022 în care România aştepta votul celor 38 de state membre pentru a începe procesul de aderare cu noi membri sunt rememorate de ambasadorul Luca Niculescu în contribuţia sa. Sunt momente istorice pentru dezvoltarea României, iar invitaţia de aderare încununează munca de peste 15 ani a diplomaţiei, administraţiei şi clasei politice româneşti, care a construit consensul necesar în faţa acestui obiectiv naţional. Cu sprijinul partenerilor de la AGERPRES, am reuşit să aducem în prim-plan, în volumul 2, cronologia acestui consens naţional, reflectată în ştirile Agenţiei Naţionale de Presă, demonstrând fără echivoc că, indiferent de orientarea politică a guvernelor care s-au succedat, proiectul aderării României la OCDE a rămas o prioritate constantă", evidenţiază Marius Stoian, fondatorul Club România şi iniţiatorul Seriei Caiete Documentare.

El punctează că "fiecare administraţie a contribuit, într-un mod sau altul, la avansarea acestui dosar, care a rămas pe agenda oficialilor români, consolidând angajamentul nostru de a deveni parte din această comunitate globală de state, dedicată creşterii economice şi prosperităţii durabile".

"Această continuitate instituţională şi politică va reprezenta un pilon esenţial pentru succesul procesului de aderare în anii ce vor urma, întărind locul României în peisajul internaţional. Este de notat că, în 2023, şi premierul Marcel Ciolacu la preluarea mandatului a declarat explicit aderarea la OCDE ca "proiect de ţară"", menţionează Marius Stoian, într-un comunicat al editurii.

La rândul său, Radu Puchiu, cel care a coordonat procesul naţional al aderării României la OCDE în 2017, apreciază consensul politic creat în jurul acestui demers, însă avertizează că acesta "a fost doar primul pas al unui proces tehnic, nu politic, extrem de riguros şi exigent la capătul căruia România poate aspira la o dezvoltare internă echitabilă şi la o aliniere cu tendinţele globale de creştere".

"Aderarea la OCDE presupune alinierea la standardele şi reglementările organizaţiei, ceea ce poate accelera reformele interne necesare în diverse sectoare, inclusiv în justiţie, economie sau protecţia mediului. Fiind un proces extrem de tehnic, nu politic, este şansa României de a face acele reforme şi de a lua măsurile nepopulare acum. După mine, aceasta este desprinderea finală de trecut. Un ciclu istoric încheiat, un altul care începe sub coordonatele dezvoltării", afirmă Radu Puchiu.

Din perspectiva beneficiilor concrete pe care le oferă calitatea de membru al OCDE, Ramona Jurubiţă menţionează, la rândul său, oportunitatea atragerii de investiţii străine directe, însă atrage atenţia că "România trebuie să aibă o abordare mai coerentă şi strategică pentru dezvoltarea acestui sector, cu atât mai mult cu cât pentru unele companii, aderarea la OCDE este una dintre condiţiile necesare pentru a investi într-o anumită ţară, fiind ca o garanţie pentru standarde economice şi legislative ridicate". AGERPRES/(A, AS - autor: Sorinel Peneş, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Preda)