Senatorul PSD Robert Cazanciuc a criticat, luni, pe Facebook, proiectul pentru Bucureşti al candidatului PNL la alegerile prezidenţiale Nicolae Ciucă, prin care liderul PNL a anunţat că doreşte să mute mai multe instituţii, printre care şi Cartierul Justiţiei, în spaţiul dintre Parlament şi Casa Academiei.

"Unul dintre proiectele luate în colimator de buldozeristul Nicuşor este Cartierul Justiţiei, un concept de reabilitare urbană a unei răni deschise de 35 de ani în inima Bucureştiului. Pornind de la trama stradală a vechiului cartier evreiesc demolat în anii comunismului, cea mai mare firmă de arhitectură din SUA, Gensler, selectată în urma unei licitaţii internaţionale derulate de Banca Mondială în beneficiul Ministerului Justiţiei, propune realizarea unui ansamblu de 8 clădiri în care vor funcţiona 23 de instituţii judiciare răspândite acum în tot Bucureştiul. Îi explic astăzi domnului Ciucă ceea ce i-am explicat şi domnului primar în urmă cu 3 ani şi cu siguranţă i-ar fi putut explica cu multă competenţă, dacă probabil ar fi fost întrebaţi, miniştrii liberali ai justiţiei Cătălin Predoiu şi Alina Gorghiu, cei care au derulat acţiuni de realizare a proiectului, aşa cum au făcut toţi miniştrii justiţiei, indiferent de culoarea politică", a scris, luni, pe Facebook, Robert Cazanciuc.

Senatorul PSD detaliază că "realizarea Cartierului Justiţiei pe terenul delimitat de bulevardele Unirii, Octavian Goga şi Mircea Vodă, precum şi de strada Nerva Traian, cunoscut public cu denumirea de Esplanada, a fost stabilită în urma unui studiu de amplasament întocmit în anul 2013 de către Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, la solicitarea Ministerului Justiţiei".

"Studiul a luat în calcul şi alte două amplasamente pe care s-ar putea realiza Cartierul Justiţiei: Casa Radio din Splaiul Independeţei şi Casa Academiei din Calea 13 Septembrie. Cel mai mare punctaj, în urma analizei criteriilor urbanistice pentru realizarea unui proiect de asemenea amploare, a fost cumulat de amplasamentul Esplanada. Din perspectiva gradului de accesibilitate publică, amplasamentul selectat a fost notat cu un maxim de 5 puncte, din 5 posibile, iar locaţia Casa Academiei, invocată recent de Nicuşor Dan, a obţinut cel mai slab punctaj, respectiv 2 puncte. Primarul Capitalei le propune astfel bucureştenilor să mute un obiectiv de investiţii de pe un teren deservit de 3 bulevarde şi o stradă majoră cu numeroase mijloace de transport în comun de suprafaţă şi de metrou, într-un loc deservit de o singură linie de autobuz. Cu alte cuvinte, cei aproximativ 20.000 de cetăţeni care vor lucra sau vor avea nevoie de serviciile de justiţie ce vor funcţiona în Cartier sunt invitaţi să nu îşi mai caute dreptatea, pentru că poluează oraşul cu drepturile lor", a adăugat Cazanciuc.

Potrivit lui Cazanciuc, "în condiţiile unui oraş paralizat de trafic, solicitarea unui primar de a încerca să blocheze realizarea unui proiect care ar opri mii de maşini să mai circule inutil către şi între cele 23 de instituţii de justiţie reprezintă pur şi simplu o insultă şi o trădare a cetăţenilor Capitalei".

"Norocul oraşului este că actualul amplasament a fost asumat prin două legi votate de Parlament şi o Hotărâre de Guvern, iar singurul lucru pe care îl pot face domnii Dan şi Ciucă este să răspundă în solidar pentru orice încercare de blocare a proiectului care ar duce la pierderea celor câteva milioane de euro cheltuite până în prezent pentru documentaţiile juridice, de urbanism şi arhitectură la care au lucrat ca la carte câteva sute de oameni mai bine de 10 ani. Şi pentru că domnul Ciucă are capacitatea de a recunoaşte când greşeşte, i-aş reaminti câteva din deciziile domniei sale la care ar fi bine să reflecteze, ca om de stat cu onoare şi predictibil, mai ales în relaţia cu partenerii externi, înainte de a continua să se asocieze ca general, chiar şi în rezervă, cu un trădător", a mai scris Cazanciuc.

Cazanciuc enumeră documentele prin care Guvernul Ciucă şi Parlamentul României s-au angajat, în perioada 2021 -2024, să continue demersurile pentru realizarea Cartierului Justiţiei în amplasamentul Esplanada.

"Din păcate, Nicuşor Dan se foloseşte în mod ipocrit de o temă de interes pentru oamenii de bun simţ şi îi păcăleşte în mod deliberat că ar fi interesat de situaţia spaţiilor verzi din Capitală, dovada interesului fiind gradul de degradare a marilor parcuri din administrarea Primăriei Capitalei. Fără să fi făcut ceva pentru Cişmigiu sau Herăstrău, primarul propune însă un nou parc în locul în care anul viitor este programată demararea lucrărilor pentru construirea Cartierului Justiţiei, omiţând cu bună ştiinţă să spună că din anul 2019, prin HG nr. 592/2009, PMB a primit dreptul de a realiza proiecte de interes pentru Bucureşti pe jumătate din cele 10,71 ha ale amplasamentului Esplanada. Dacă Nicuşor Dan ar fi trăit în lumea reală, şi nu în cea virtuală, ar fi demarat deja procedurile pentru utilizarea acestui teren ca să construiască o sală de concerte atât de necesară Festivalului George Enescu, iar în jurul acesteia ar putea realiza un parc care să pună în valoare noile funcţiuni publice ale amplasamentului", a scris Cazanciuc.

Potrivit senatorului PSD, "susţinerea" lui Nicolae Ciucă de către Nicuşor Dan la prezidenţiale "nu poate fi răsplătită oricum, călcând cu bocancii pe acte oficiale emise de Guvern sau de către Parlament".

"Vreau să mutăm toate ministerele aici, cu Guvernul. Astăzi sunt împrăştiate peste tot în oraş, inclusiv cartierul Justiţiei, pentru că vom avea Legislativ, Executiv şi Justiţie - toate în acelaşi loc. Vom face între Parlament şi Guvern o piaţă mare a oamenilor, aşa, o piaţă a democraţiei în care oamenii pot să se plimbe, pot să se adune, pot să dezbată, pot să protesteze. Chiar cred că este momentul să dispară zidurile dintre popor şi aleşi", a spus, sâmbătă, la Parlament, candidatul PNL la Preşedinţia României, Nicolae Ciucă, în cadrul unui eveniment la care a participat şi primarul Capitalei, Nicuşor Dan.

Ciucă a prezentat programul pentru Capitală - Marile proiecte publice dedicate Bucureştiului pentru următorii 10 ani. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)