Basarabenii au fost deportaţi de puterea sovietică pentru că erau români şi pentru a şterge orice legătură cu tradiţiile şi cultura românească, a afirmat, luni, ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Victor Chirilă, la Senat, la vernisajul expoziţiei foto-documentare "Copilăria în Gulag".

Expoziţia prezintă, în imagini de arhivă şi documente, viaţa copiilor basarabeni deportaţi în 1941, 1949 şi 1951 şi condamnaţi la foamete, rusificare, îndoctrinare şi separare forţată de propriile familii, ca urmare a politicilor represive ale regimului totalitar-comunist în Republica Socialistă Sovietică Moldovenească.

"Să nu uităm aceste tragedii prin care au trecut românii din Basarabia. Au fost trei valuri de deportări cu români din Basarabia, în primul rând doar pentru erau români, pentru că făceau parte din elita culturală, economică şi politică românească, pentru că aveau gospodării prospere. Ei au fost ţinta acestor deportări, dar şi copiii lor. Mai mult de o treime din cei deportaţi au fost copii, obligaţi la muncă forţată în taigaua siberiană, în agricultură în Kazahstan şi în fabricile şi uzinele sovietice. Au fost supuşi rusificării în şcolile sovietice pentru a rade orice legătură de memorie cu poporul de unde au fost rupţi. Până la urmă nu au reuşit, pentru că părinţii lor au menţinut vie memoria pământului de unde au venit şi le-au transmis valorile noastre româneşti, citindu-le din Biblia în limba română", a afirmat Victor Chirilă.

El a atras atenţia că aceste fapte se pot repeta pentru că în ultimii doi ani, în timpul invaziei ruse în Ucraina, 20.000 de copii au fost deportaţi (doar 400 recuperaţi) în Extremul Orient şi în alte oraşe din Federaţia Rusă pentru "a şterge orice urmă a identităţii lor ucrainene", similar cu copiii deportaţi din Basarabia în 1941, 1949 şi 1951.

Potrivit ambasadorului Republicii Moldova, care citează surse oficiale, în cele trei valuri au fost deportate 60.000 de persoane, din care mai mult de o treime erau copii.

"Conform datelor neoficiale, numărul lor este mai mare pentru că în listele NKVD se menţionau familii cu doi-trei copii, dar în acele timpuri familiile erau mai numeroase, cu patru-cinci-şase şi chiar şapte copii. Credem că numărul celor deportaţi a fost mult mai mai mare. Nu trebuie să uităm, pentru că ceea ce s-a întâmplat în aceste deportări a fost o încercare a puterii sovietice de a şterge orice memorie a acestor oameni despre despre identitatea lor adevărată, care a fost şi este românească. Mai mult decât atât, Rusia, moştenitoarea de drept a Uniunii Sovietice, nu a condamnat niciodată aceste atrocităţi, iar lipsa acestei condamnări creează noi precedente şi vedem acest lucru în Ucraina. Trebuie să facem tot posibilul ca Rusia, Rusia de după Putin, să condamne, să recunoască şi să îşi asume responsabilitatea pentru aceste atrocităţi, inclusiv prin acordarea de compensaţii acestor familii, aşa cum au făcut şi alte state care s-au făcut vinovate de atrocităţile în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial", a adăugat Chirilă.

Expoziţia "Copilăria în Gulag" reuneşte circa 180 de imagini foto-documentare, însoţite de memorii şi documente de arhivă valorificate din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, Muzeului Ţinutului Edineţ, Muzeului de Istorie şi Etnografie din Soroca, Institutului Pro Memoria şi din arhivele de familie ale victimelor regimului totalitar-comunist.

Expoziţia foto-documentară "Copilăria în Gulag" a fost realizată cu suportul Programului "The Development Cooperation and Democracy Promotion Programme" al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania.

Evenimentul a fost organizat de Ambasada Republicii Moldova la Bucureşti, în colaborare cu Senatul României, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Muzeul Victimelor Deportărilor şi Represiunilor Politice. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO