Partidul Partidul European, cea mai mare forţă politică din Parlamentul European, vrea un transfer de solicitanţi de azil către ţări terţe, în faţa presiunii migraţiei, în manifestul său adoptat miercuri, prin ridicare de mâini, în unanimitate, la finalul primei zile a Congresului lor de la Bucureşti.

Această propunere marchează o schimbare clară în politica europeană privind migraţia, pusă în aplicare de şefa în exerciţiu a Comisiei Europene, conservatoarea germană Ursula von der Leyen, care candidează pentru un nou mandat la conducerea executivului comunitar.

"Pledăm pentru o schimbare fundamentală a legislaţiei europene în materie de azil. Ne-am angajat să respectăm dreptul fundamental la azil, dar UE, împreună cu statele sale membre, trebuie să aibă dreptul de a decide cui şi unde este acordat. Vom încheia acorduri cu ţări terţe pentru a ne asigura că solicitanţilor de azil li se poate acorda protecţie într-un mod civilizat şi sigur. Vrem să punem în aplicare conceptul de ţări terţe sigure", se arată în manifestul PPE.

"Orice solicitant de azil din UE ar putea fi transferat" într-una dintre aceste ţări "şi ar putea efectua procedurile de azil acolo", se precizează în document.

"În cazul unui răspuns pozitiv, ţara terţă în cauză îi va acorda protecţie la faţa locului" pe baza unui "acord contractual global" încheiat în prealabil, mai menţionează manifestul.

"Criteriile pentru ţările terţe sigure sunt conforme cu obligaţiile fundamentale ale Convenţiei de la Geneva privind statutul refugiaţilor şi ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Nici una dintre convenţii nu include dreptul de a alege în mod liber ţara de protecţie. În urma punerii în aplicare cu succes a conceptului de ţară terţă, propunem admiterea în UE a unei cote de persoane care au nevoie de protecţie prin cote umanitare anuale de persoane vulnerabile. Acest lucru ne permite să răspundem atât cerinţelor de securitate, cât şi celor de integrare în procesul de selecţie şi să refuzăm în mod eficace intrarea migranţilor ilegali la frontierele noastre externe", conform documentului.

PPE susţine astfel un punct al programului Uniunii Creştin Democrate (CDU) din Germania, partid din care provine Ursula von der Leyen.

Întrebat într-o conferinţă de presă la Bucureşti, în deschiderea Congresului, dacă Ursula von der Leyen susţine această nouă poziţie, preşedintele PPE, Manfred Weber, a răspuns afirmativ.

"Manifestul este al PPE, iar Ursula von der Leyen este candidata noastră. Aşa că toate poziţiile programatice ale PPE sunt acoperite de Ursula von der Leyen. Suntem o echipă. Vrem să lucrăm la asta împreună", a spus Weber.

"Ce aşteaptă cetăţenii europeni de la noi este reducerea numărului de sosiri, iar Partidul Popular European va fi clar în privinţa acestui lucru în campanie. Trebuie să facem o separare clară între cei care sunt refugiaţi şi solicitanţi de azil, care ar trebui să primească protecţia de care au nevoie, şi cei care sunt migranţi ilegali, iar ei ar trebui refuzaţi la graniţele externe. Acest mesaj, că noi, ca stat, decidem cine intră în Europa, şi nu traficanţii (...), va fi un mesaj important în campania noastră electorală", a adăugat el.

Peste un milion de cereri de azil în UE, majoritatea din partea unor cetăţeni sirieni şi afgani, au fost depuse în 2023, un maxim al ultimilor şapte ani, conform Agenţiei Europene pentru Azil.

În acest context, UE a ajuns în decembrie la un acord cu privire la o reformă amplă a politicii sale în materie de migraţie şi azil, menită să intensifice lupta împotriva imigraţiei ilegale.

Acesta prevede o consolidare a controalelor la sosirea migranţilor în UE, dar şi un mecanism obligatoriu de solidaritate între ţările membre în luarea în grijă a solicitanţilor de azil.

De asemenea, în manifest se menţionează că "avem nevoie de aderarea deplină la Schengen pentru Bulgaria şi România, prin ridicarea cât mai curând posibil nu doar a controalelor aeriene şi maritime, ci şi a controalelor la frontierele terestre".

"Trebuie să reparăm spaţiul Schengen, care este în prezent disfuncţional, în special prin consolidarea în continuare a protecţiei frontierelor externe ale UE şi prin prevenirea migraţiei ilegale către Europa, pentru a avea un spaţiu Schengen sigur şi complet, fără controale la frontierele interne", mai pledează documentul.

Imediat după vot, eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan a transmis printr-un comunicat că adoptarea în unanimitate a manifestului înseamnă că blocajul în privinţa aderării depline, cât mai curând posibil, a României la Spaţiul Schengen "a fost depăşit".

"Surpriză la Congresul Partidului Popular European de la Bucureşti. Delegaţia austriacă nu a mai votat împotriva manifestului electoral al Partidului Popular European, care cere aderarea cât mai curând posibil a României la spaţiul Schengen. Manifestul a fost adoptat în unanimitate. Acest vot arată că blocajul a fost depăşit şi că, chiar dacă au existat dificultăţi, le vom depăşi şi vom obţine aderarea deplină a României la Spaţiul Schengen", a afirmat el.

Tot la capitolul migraţie, în manifest se precizează că este "nevoie cât mai curând posibil de o protecţie eficientă a frontierelor externe, pentru că "altfel nu putem exclude controalele la frontierele interne".

"Este esenţial să se consolideze toate măsurile împotriva persoanelor care introduc ilegal migranţi şi a traficanţilor de persoane, să se submineze modelul lor de afaceri şi să se pună capăt impunităţii acestora. Avem nevoie de o repartizare sporită a sarcinilor în perioade de criză, de o mai bună împărţire a responsabilităţilor şi de o protecţie solidă a drepturilor omului, acordând o atenţie specială persoanelor vulnerabile", subliniază PPE.

Popularii europeni îşi propun să transforme Frontex "într-o adevărată pază europeană de frontieră şi de coastă" şi promit triplarea personalul Frontex, la 30.000 de persoane, precum şi dotarea aceste agenţii cu "competenţe de executare, precum şi cu un buget mai mare pentru achiziţionarea de echipamente moderne şi consolidarea capacităţilor sale".

"Mandatul Frontex ar trebui să se concentreze asupra a trei priorităţi: prevenirea imigraţiei ilegale în UE, sprijinirea statelor membre în securizarea frontierelor externe ale UE şi creşterea returnării migranţilor ilegali în ţările lor. Vom urmări în mod activ un acord privind standardele comune pentru monitorizarea frontierelor noastre externe şi finanţarea necesară pentru punerea în aplicare a acestor standarde", mai precizează manifestul.

De asemenea, PPE îşi reafirmă susţinerea pentru Ucraina şi atrage atenţia că "este extrem de important ca Uniunea Europeană să rămână angajată şi unită în sprijinul pentru Ucraina" şi, în cooperare cu aliaţii săi, "trebuie să găsească modalităţi de a-şi intensifica" acest sprijin, iar acest lucru include "ajutor politic, economic, umanitar şi militar atât timp cât este nevoie".

"Europa se va uni cu Ucraina împotriva lui Putin. Ucraina trebuie să câştige războiul. Acest lucru necesită certitudine în ceea ce priveşte finanţarea pe termen lung a Ucrainei pentru redresarea economică şi socială, modernizarea şi reconstrucţia acesteia", spun popularii europeni, care mai subliniază că "Ucraina ar trebui să devină membră a UE şi NATO de îndată ce îndeplineşte toate criteriile".

La capitolul apărare, PPE vrea ca UE să fie pregătită "pentru orice schimbare în parteneriatul nostru transatlantic şi un scenariu în care nu avem sprijinul Statelor Unite pentru a ne asigura suveranitatea europeană pentru o securitate cuprinzătoare".

"Fiecare efort european în domeniul apărării trebuie să fie integrat şi coerent cu NATO. Cu toate acestea, aliaţii noştri transatlantici vor fi alături de noi doar dacă suntem dispuşi să ne îndeplinim rolul în mod autonom. O alianţă puternică necesită împărţirea sarcinilor. De asemenea, trebuie să fim pregătiţi pentru orice schimbare în parteneriatul nostru transatlantic şi un scenariu în care nu avem sprijinul Statelor Unite pentru a ne asigura suveranitatea europeană pentru o securitate cuprinzătoare. Aceasta include, de asemenea, o cooperare strânsă cu partenerii noştri europeni, cum ar fi Regatul Unit şi Norvegia. Cetăţenii noştri înţeleg că Europa trebuie să facă mai mult într-o lume în criză", se menţionează în manifest.

PPE susţine că trebuie stabiliţi "trei paşi pentru apărarea europeană".

"În primul rând, trebuie să ne intensificăm baza industrială de apărare prin mai multe investiţii. PPE a promovat deja iniţiative de achiziţii militare comune, cum ar fi consolidarea industriei europene de apărare prin Actul comun privind achiziţiile publice (EDIRPA) şi Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP). Cu toate acestea, trebuie să mergem mai departe. Trebuie să ne concentrăm pe tehnologia de apărare 2.0, combinând industria de apărare şi cele mai avansate tehnologii informatice. Dorim ca următorul buget pe termen lung (CFM) să furnizeze resursele necesare pentru inovare şi satisfacerea nevoilor noastre militare", evidenţiază manifestul.

"În cele din urmă, ar trebui să creăm o piaţă unică a apărării. UE ar trebui să utilizeze Agenţia Europeană de Apărare (AEA) pentru a oferi sprijin financiar în principal companiilor din domeniul apărării pentru a standardiza sistemele pe care le produc şi pentru a încuraja mai multe proiecte comune de achiziţii publice în domeniul apărării în Europa, precum şi cercetarea inteligenţei artificiale (IA) în scopuri duale (civilă şi militară). Statele membre ar trebui să ia în considerare acordarea de prioritate achiziţiilor de echipamente militare efectuate în Europa pentru a consolida autonomia strategică a UE şi pentru a face faţă agresorilor precum Putin (preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin - n.r.). Vom elabora programe europene comune în domeniul armelor sub supravegherea AEA, în colaborare cu statele membre. În plus, UE are nevoie de norme comune pentru exporturile de arme", detaliază documentul.

"În al doilea rând, trebuie să conlucrăm mai bine utilizând toate opţiunile disponibile în tratatele UE, inclusiv PESCO (Cooperarea structurată permanentă - n.r.) şi proiectele sale emblematice, cum ar fi proiectul privind mobilitatea militară, care sprijină transportul militar transfrontalier esenţial. De asemenea, trebuie să înfiinţăm un comisar pentru securitate şi apărare, care să coordoneze mai bine aspectele legate de apărare în cadrul competenţelor UE şi să promoveze cooperarea, precum şi un Consiliu de apărare cu miniştrii apărării din statele membre. Ar trebui, de asemenea, să avem în vedere instituirea unui buget specific al UE pentru apărare în cadrul CFM (cadrul financiar multianual - n.r.), cu resurse suficiente pentru a face faţă provocărilor de astăzi şi de mâine", notează manifestul.

În plus, precizează PPE, "obiectivul nostru pe termen lung este de a dezvolta o veritabilă uniune europeană a apărării cu forţe europene integrate în domeniul terestru, maritim, cibernetic şi aerian. Aceste forţe ar trebui să completeze armatele naţionale, aliniate la noul model de forţă al NATO, cu o capacitate de desfăşurare rapidă a unei forţe permanente şi imediat disponibile. Dorim să creăm un Fond european pentru intervenţie militară externă care să permită statelor membre care nu doresc să îşi mobilizeze forţele armate pentru o operaţie militară externă a UE să aducă o contribuţie financiară la apărarea europeană colectivă. Acest fond european ar permite luarea în considerare şi partajarea integrală a costurilor operaţiunilor între statele membre".

"Acţiunea noastră colectivă ar trebui să se concentreze, de asemenea, în special pe domenii precum apărarea cibernetică şi securitatea spaţiului. UE, împreună cu statele membre care doresc, trebuie să abordeze viitoarele proiecte europene de apărare în strânsă cooperare cu partenerii noştri transatlantici, inclusiv un scut de apărare antirachetă, o DARPA europeană (DARPA este agenţia americană care se ocupă cu dezvoltarea de tehnologii militare - n.r.), o brigadă cibernetică europeană, un scut nuclear european şi capacităţi de producţie sporite pentru bunuri de apărare. De asemenea, trebuie să consolidăm cooperarea europeană a serviciilor de informaţii", continuă documentul.

PPE se reuneşte miercuri şi joi la Bucureşti pentru a o nominaliza pe Ursula von der Leyen, în vârstă de 65 de ani, pentru a conduce lista popularilor la scrutinul european de la 6-9 iunie şi, prin urmare, pentru a obţine un nou mandat de cinci ani la şefia Comisiei Europene. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO

** Citiţi şi:

LIVE UPDATE VIDEO Congres PPE/Popularii Europeni, la Bucureşti; peste 2.000 de delegaţi din peste 40 de ţări, prezenţi la reuniune