Congres PPE/ Partidul Popular European vrea un transfer al solicitanţilor de azil spre ţări terţe
Partidul Partidul European, cea mai mare forţă politică din Parlamentul European, vrea un transfer de solicitanţi de azil către ţări terţe, în faţa presiunii migraţiei, în manifestul său adoptat miercuri, prin ridicare de mâini, în unanimitate, la finalul primei zile a Congresului lor de la Bucureşti.
Această propunere marchează o schimbare clară în politica europeană privind migraţia, pusă în aplicare de şefa în exerciţiu a Comisiei Europene, conservatoarea germană Ursula von der Leyen, care candidează pentru un nou mandat la conducerea executivului comunitar.
"Pledăm pentru o schimbare fundamentală a legislaţiei europene în materie de azil. Ne-am angajat să respectăm dreptul fundamental la azil, dar UE, împreună cu statele sale membre, trebuie să aibă dreptul de a decide cui şi unde este acordat. Vom încheia acorduri cu ţări terţe pentru a ne asigura că solicitanţilor de azil li se poate acorda protecţie într-un mod civilizat şi sigur. Vrem să punem în aplicare conceptul de ţări terţe sigure", se arată în manifestul PPE.
"Orice solicitant de azil din UE ar putea fi transferat" într-una dintre aceste ţări "şi ar putea efectua procedurile de azil acolo", se precizează în document.
"În cazul unui răspuns pozitiv, ţara terţă în cauză îi va acorda protecţie la faţa locului" pe baza unui "acord contractual global" încheiat în prealabil, mai menţionează manifestul.
"Criteriile pentru ţările terţe sigure sunt conforme cu obligaţiile fundamentale ale Convenţiei de la Geneva privind statutul refugiaţilor şi ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Nici una dintre convenţii nu include dreptul de a alege în mod liber ţara de protecţie. În urma punerii în aplicare cu succes a conceptului de ţară terţă, propunem admiterea în UE a unei cote de persoane care au nevoie de protecţie prin cote umanitare anuale de persoane vulnerabile. Acest lucru ne permite să răspundem atât cerinţelor de securitate, cât şi celor de integrare în procesul de selecţie şi să refuzăm în mod eficace intrarea migranţilor ilegali la frontierele noastre externe", conform documentului.
PPE susţine astfel un punct al programului Uniunii Creştin Democrate (CDU) din Germania, partid din care provine Ursula von der Leyen.
Întrebat într-o conferinţă de presă la Bucureşti, în deschiderea Congresului, dacă Ursula von der Leyen susţine această nouă poziţie, preşedintele PPE, Manfred Weber, a răspuns afirmativ.
"Manifestul este al PPE, iar Ursula von der Leyen este candidata noastră. Aşa că toate poziţiile programatice ale PPE sunt acoperite de Ursula von der Leyen. Suntem o echipă. Vrem să lucrăm la asta împreună", a spus Weber.
"Ce aşteaptă cetăţenii europeni de la noi este reducerea numărului de sosiri, iar Partidul Popular European va fi clar în privinţa acestui lucru în campanie. Trebuie să facem o separare clară între cei care sunt refugiaţi şi solicitanţi de azil, care ar trebui să primească protecţia de care au nevoie, şi cei care sunt migranţi ilegali, iar ei ar trebui refuzaţi la graniţele externe. Acest mesaj, că noi, ca stat, decidem cine intră în Europa, şi nu traficanţii (...), va fi un mesaj important în campania noastră electorală", a adăugat el.
Peste un milion de cereri de azil în UE, majoritatea din partea unor cetăţeni sirieni şi afgani, au fost depuse în 2023, un maxim al ultimilor şapte ani, conform Agenţiei Europene pentru Azil.
În acest context, UE a ajuns în decembrie la un acord cu privire la o reformă amplă a politicii sale în materie de migraţie şi azil, menită să intensifice lupta împotriva imigraţiei ilegale.
Acesta prevede o consolidare a controalelor la sosirea migranţilor în UE, dar şi un mecanism obligatoriu de solidaritate între ţările membre în luarea în grijă a solicitanţilor de azil.
De asemenea, în manifest se menţionează că "avem nevoie de aderarea deplină la Schengen pentru Bulgaria şi România, prin ridicarea cât mai curând posibil nu doar a controalelor aeriene şi maritime, ci şi a controalelor la frontierele terestre".
"Trebuie să reparăm spaţiul Schengen, care este în prezent disfuncţional, în special prin consolidarea în continuare a protecţiei frontierelor externe ale UE şi prin prevenirea migraţiei ilegale către Europa, pentru a avea un spaţiu Schengen sigur şi complet, fără controale la frontierele interne", mai pledează documentul.
Imediat după vot, eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan a transmis printr-un comunicat că adoptarea în unanimitate a manifestului înseamnă că blocajul în privinţa aderării depline, cât mai curând posibil, a României la Spaţiul Schengen "a fost depăşit".
"Surpriză la Congresul Partidului Popular European de la Bucureşti. Delegaţia austriacă nu a mai votat împotriva manifestului electoral al Partidului Popular European, care cere aderarea cât mai curând posibil a României la spaţiul Schengen. Manifestul a fost adoptat în unanimitate. Acest vot arată că blocajul a fost depăşit şi că, chiar dacă au existat dificultăţi, le vom depăşi şi vom obţine aderarea deplină a României la Spaţiul Schengen", a afirmat el.
Tot la capitolul migraţie, în manifest se precizează că este "nevoie cât mai curând posibil de o protecţie eficientă a frontierelor externe, pentru că "altfel nu putem exclude controalele la frontierele interne".
"Este esenţial să se consolideze toate măsurile împotriva persoanelor care introduc ilegal migranţi şi a traficanţilor de persoane, să se submineze modelul lor de afaceri şi să se pună capăt impunităţii acestora. Avem nevoie de o repartizare sporită a sarcinilor în perioade de criză, de o mai bună împărţire a responsabilităţilor şi de o protecţie solidă a drepturilor omului, acordând o atenţie specială persoanelor vulnerabile", subliniază PPE.
Popularii europeni îşi propun să transforme Frontex "într-o adevărată pază europeană de frontieră şi de coastă" şi promit triplarea personalul Frontex, la 30.000 de persoane, precum şi dotarea aceste agenţii cu "competenţe de executare, precum şi cu un buget mai mare pentru achiziţionarea de echipamente moderne şi consolidarea capacităţilor sale".
"Mandatul Frontex ar trebui să se concentreze asupra a trei priorităţi: prevenirea imigraţiei ilegale în UE, sprijinirea statelor membre în securizarea frontierelor externe ale UE şi creşterea returnării migranţilor ilegali în ţările lor. Vom urmări în mod activ un acord privind standardele comune pentru monitorizarea frontierelor noastre externe şi finanţarea necesară pentru punerea în aplicare a acestor standarde", mai precizează manifestul.
De asemenea, PPE îşi reafirmă susţinerea pentru Ucraina şi atrage atenţia că "este extrem de important ca Uniunea Europeană să rămână angajată şi unită în sprijinul pentru Ucraina" şi, în cooperare cu aliaţii săi, "trebuie să găsească modalităţi de a-şi intensifica" acest sprijin, iar acest lucru include "ajutor politic, economic, umanitar şi militar atât timp cât este nevoie".
"Europa se va uni cu Ucraina împotriva lui Putin. Ucraina trebuie să câştige războiul. Acest lucru necesită certitudine în ceea ce priveşte finanţarea pe termen lung a Ucrainei pentru redresarea economică şi socială, modernizarea şi reconstrucţia acesteia", spun popularii europeni, care mai subliniază că "Ucraina ar trebui să devină membră a UE şi NATO de îndată ce îndeplineşte toate criteriile".
La capitolul apărare, PPE vrea ca UE să fie pregătită "pentru orice schimbare în parteneriatul nostru transatlantic şi un scenariu în care nu avem sprijinul Statelor Unite pentru a ne asigura suveranitatea europeană pentru o securitate cuprinzătoare".
"Fiecare efort european în domeniul apărării trebuie să fie integrat şi coerent cu NATO. Cu toate acestea, aliaţii noştri transatlantici vor fi alături de noi doar dacă suntem dispuşi să ne îndeplinim rolul în mod autonom. O alianţă puternică necesită împărţirea sarcinilor. De asemenea, trebuie să fim pregătiţi pentru orice schimbare în parteneriatul nostru transatlantic şi un scenariu în care nu avem sprijinul Statelor Unite pentru a ne asigura suveranitatea europeană pentru o securitate cuprinzătoare. Aceasta include, de asemenea, o cooperare strânsă cu partenerii noştri europeni, cum ar fi Regatul Unit şi Norvegia. Cetăţenii noştri înţeleg că Europa trebuie să facă mai mult într-o lume în criză", se menţionează în manifest.
PPE susţine că trebuie stabiliţi "trei paşi pentru apărarea europeană".
"În primul rând, trebuie să ne intensificăm baza industrială de apărare prin mai multe investiţii. PPE a promovat deja iniţiative de achiziţii militare comune, cum ar fi consolidarea industriei europene de apărare prin Actul comun privind achiziţiile publice (EDIRPA) şi Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP). Cu toate acestea, trebuie să mergem mai departe. Trebuie să ne concentrăm pe tehnologia de apărare 2.0, combinând industria de apărare şi cele mai avansate tehnologii informatice. Dorim ca următorul buget pe termen lung (CFM) să furnizeze resursele necesare pentru inovare şi satisfacerea nevoilor noastre militare", evidenţiază manifestul.
"În cele din urmă, ar trebui să creăm o piaţă unică a apărării. UE ar trebui să utilizeze Agenţia Europeană de Apărare (AEA) pentru a oferi sprijin financiar în principal companiilor din domeniul apărării pentru a standardiza sistemele pe care le produc şi pentru a încuraja mai multe proiecte comune de achiziţii publice în domeniul apărării în Europa, precum şi cercetarea inteligenţei artificiale (IA) în scopuri duale (civilă şi militară). Statele membre ar trebui să ia în considerare acordarea de prioritate achiziţiilor de echipamente militare efectuate în Europa pentru a consolida autonomia strategică a UE şi pentru a face faţă agresorilor precum Putin (preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin - n.r.). Vom elabora programe europene comune în domeniul armelor sub supravegherea AEA, în colaborare cu statele membre. În plus, UE are nevoie de norme comune pentru exporturile de arme", detaliază documentul.
"În al doilea rând, trebuie să conlucrăm mai bine utilizând toate opţiunile disponibile în tratatele UE, inclusiv PESCO (Cooperarea structurată permanentă - n.r.) şi proiectele sale emblematice, cum ar fi proiectul privind mobilitatea militară, care sprijină transportul militar transfrontalier esenţial. De asemenea, trebuie să înfiinţăm un comisar pentru securitate şi apărare, care să coordoneze mai bine aspectele legate de apărare în cadrul competenţelor UE şi să promoveze cooperarea, precum şi un Consiliu de apărare cu miniştrii apărării din statele membre. Ar trebui, de asemenea, să avem în vedere instituirea unui buget specific al UE pentru apărare în cadrul CFM (cadrul financiar multianual - n.r.), cu resurse suficiente pentru a face faţă provocărilor de astăzi şi de mâine", notează manifestul.
În plus, precizează PPE, "obiectivul nostru pe termen lung este de a dezvolta o veritabilă uniune europeană a apărării cu forţe europene integrate în domeniul terestru, maritim, cibernetic şi aerian. Aceste forţe ar trebui să completeze armatele naţionale, aliniate la noul model de forţă al NATO, cu o capacitate de desfăşurare rapidă a unei forţe permanente şi imediat disponibile. Dorim să creăm un Fond european pentru intervenţie militară externă care să permită statelor membre care nu doresc să îşi mobilizeze forţele armate pentru o operaţie militară externă a UE să aducă o contribuţie financiară la apărarea europeană colectivă. Acest fond european ar permite luarea în considerare şi partajarea integrală a costurilor operaţiunilor între statele membre".
"Acţiunea noastră colectivă ar trebui să se concentreze, de asemenea, în special pe domenii precum apărarea cibernetică şi securitatea spaţiului. UE, împreună cu statele membre care doresc, trebuie să abordeze viitoarele proiecte europene de apărare în strânsă cooperare cu partenerii noştri transatlantici, inclusiv un scut de apărare antirachetă, o DARPA europeană (DARPA este agenţia americană care se ocupă cu dezvoltarea de tehnologii militare - n.r.), o brigadă cibernetică europeană, un scut nuclear european şi capacităţi de producţie sporite pentru bunuri de apărare. De asemenea, trebuie să consolidăm cooperarea europeană a serviciilor de informaţii", continuă documentul.
PPE se reuneşte miercuri şi joi la Bucureşti pentru a o nominaliza pe Ursula von der Leyen, în vârstă de 65 de ani, pentru a conduce lista popularilor la scrutinul european de la 6-9 iunie şi, prin urmare, pentru a obţine un nou mandat de cinci ani la şefia Comisiei Europene. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
** Citiţi şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Președintele Camerei Deputaților: Au fost identificate 240 de posturi ce urmează a fi desființate
Președintele Camerei Deputaților, Ciprian-Constantin Șerban, a anunțat, marți, că, în urma procesului de analiză a organigramei acestui for, au fost identificate 240 de posturi ce urmează a fi desființate, precizând că propunerea de organigramă va fi supusă aprobării Biroului permanent și, apoi, plenului. 'În urma deciziei de redimensiona
Cseke Attila: De astăzi, România are o hartă interactivă cu zonele vizate de risc seismic
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a lansat, miercuri, o hartă interactivă cu zonele vizate de risc seismic, care vine atât în sprijinul cetățenilor, cât și al autorităților locale pentru a accesa fonduri pentru consolidări. Guvernul a aprobat, în perioada 2022 - 2023, o serie de programe de investiții
George Simion: Soluția pentru a păstra în continuare libertatea de exprimare nu este de a interzice rețelele de socializare
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Daniel Florea, transmite: Președintele AUR, George Simion, vicepreședinte al Partidului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), a declarat că soluția pentru a păstra în continuare libertatea de exprimare nu este de a interzice rețelele de socializare, ci aceea ca decidenții politici și deținătorii rețelelor sociale să
USR: Proiect de modificare a Codului penal; cei care au luat mită să nu mai scape de răspunderea penală
Deputatul USR Alexandru Dimitriu a anunțat, marți, o propunere legislativă de modificare a Codului penal pentru a clarifica prevederile privind termenul de prescripție a răspunderii penale. El a precizat că modificările propuse sunt în contextul deciziei recente a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), prin care 'infracto
Conducerea UDMR va valida miercuri candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale
Conducerea UDMR va valida miercuri candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, a precizat miercuri ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. 'Mâine avem ședința, conform statutului UDMR, în care se va propune validarea candidatului comun al coaliției, domnul Crin Antonescu', a declarat Cseke Attila, într-o conferință de pres
Camera Deputaților/Șerban: Memorandumul privind restructurarea va avea și soluții la posturile cu concursuri în desfășurare; teoretic ar trebui să se sisteze
Președintele Camerei Deputaților, Ciprian Șerban, a declarat, marți, că memorandumul pentru reducerea cheltuielilor și a posturilor din forul legislativ va cuprinde și soluții în cazul posturilor vacante cu concursuri în desfășurare, la care procedura a fost declanșată de anul trecut, menționând că, teoretic, acestea ar trebui sistate.
Calendarul pentru alegerile locale parțiale, adoptat: candidaturile trebuie depuse până pe 14 aprilie
Guvernul a adoptat, marți, hotărârea privind calendarul electoral pentru alegerile locale parțiale din 4 mai. 'Vor avea loc și alegeri locale parțiale. S-a stabilit calendarul electoral și pentru aceste scrutine în 17 circumscripții electorale și pentru președintele Consiliului Județean Bihor - data 4 mai 2025 și avem următorul
VIDEO Guvern/Calendarul electoral pentru prezidențiale: Termenul de depunere a candidaturilor - 15 martie; campania începe pe 4 aprilie
Guvernul a adoptat, marți, hotărârea care stabilește calendarul electoral pentru alegerile prezidențiale din 4 mai. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, a declarat că, potrivit actului normativ, perioada electorală va începe pe 18 februarie cu aducerea la cunoștința publică a datei la care se va efectua tra
VIDEO Daniel David: Inevitabil vor fi restructurări, prin faptul că Ministerul Educației trebuie să preia Ministerul Cercetării
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat marți că 'inevitabil' vor exista restructurări, în contextul în care Ministerul Educației va prelua fostul Minister al Cercetării, Inovării și Digitalizării și a detaliat că aceste restructurări nu înseamnă concedieri, ci asigurarea că funcțiile nu vor fi dublate. '&Ic
Constantin: Cel târziu vineri s-ar putea să avem proiectul legii bugetului aprobat de Guvern
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a anunțat marți că cel târziu vineri s-ar putea ca Executivul să aprobe proiectul legii bugetului de stat. 'Premierul a anunțat în această ședință de guvern de astăzi că nu se va încheia săptămână fără încă o ședință a Executivului, tocmai pentru a ap
Nicușor Dan: Anularea alegerilor, un uriaș eșec; Klaus Iohannis are o mare responsabilitate
Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a apreciat marți că anularea alegerilor prezidențiale constituie 'un uriaș eșec', iar președintelui Klaus Iohannis îi revine 'o mare responsabilitate' din acest punct de vedere. Pe de altă parte, a opinat că schimbarea acestuia din funcție nu va grăbi 'lămurirea' aspectelor legate
Furt artefacte/ Marcel Ciolacu îi solicită ministrului Culturii măsuri 'dure', inclusiv demiteri
Premierul Marcel Ciolacu i-a solicitat, marți, ministrului Culturii, Natalia Intotero, 'măsuri dure, inclusiv demiteri, dacă este cazul', în cadrul instituțiilor responsabile pentru organizarea expoziției din Olanda de unde au fost furate artefacte dacice. Șeful Executivului a menționat, la începutul ședinței de Guvern, că
Furt artefacte/Ciolacu: Îi cer ministrului Justiției să analizeze contractul cu muzeul olandez și să cerem daune fără precedent
Premierul Marcel Ciolacu i-a solicitat, marți, ministrului Justiției, Radu Marinescu, să analizeze cu cei mai buni experți contractul cu Muzeul Drents din Assen și să fie cerute daune 'fără precedent' în urma furtului artefactelor din patrimoniul cultural românesc. 'Sunt revoltat că obiecte inestimabile din tezaurul Rom
Ministrul de Externe, la reuniunea CAE: A exprimat sprijinul României pentru Ucraina
Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a participat, luni, la reuniunea șefilor diplomațiilor din statele membre ale UE - Consiliul Afaceri Externe (CAE), care a avut loc la Bruxelles, context în care a reiterat susținerea pentru suveranitatea, integritatea și independența Ucrainei și a subliniat importanța continuării sprijinului multidimensional al UE
Ședință de guvern; va fi aprobat calendarul pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României
Guvernul urmează să aprobe în ședința de marți programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025. În anexa la proiectul de act normativ se precizează că cel mai târziu în data de 19 martie 2025 se va proceda la soluționarea contestațiilor privind &ic