Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Ionuţ Mareş, transmite: "Nu cred că este momentul să fac speculaţii", a declarat miercuri, la Strasbourg, preşedintele Klaus Iohannis la o conferinţă de presă comună cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, răspunzând unei întrebări despre posibilitatea de a ocupa o funcţie europeană după alegerile pentru PE din iunie.

"În ce mă priveşte pe mine, nu cred că este momentul să fac speculaţii. Sunt preşedintele României. Sunt membru în Consiliul European, unde după alegerile europene se vor discuta toate aceste poziţii", a spus şeful statului, înaintea unui discurs în plenul PE.

În acelaşi timp, el a precizat că "ar fi inadmisibil" ca nicio poziţie de nivel înalt din cadrul UE să nu fie ocupată de o persoană "din noile state membre, adică din partea de est".

"Cred că în 2019 s-a greşit. Toate poziţiile relevante au fost ocupate de persoane foarte competente, nu asta e discuţia, din vechea Europă, şi este unul din motivele pentru care foarte mulţi est-europeni se consideră puţin lăsaţi deoparte. Este o eroare şi sper ca, de data aceasta, această eroare să nu se mai producă. Ar fi bine pentru Uniune să se înţeleagă că alegerea acestui leadership trebuie să se facă şi ţinând cont de criteriul regional. Este bine să avem persoane din vechea Europă, din est, este bine să fie din nord, din sud", a mai afirmat Iohannis.

În opinia sa, "aceste chestiuni nu trebuie niciodată neglijate fiindcă ele ar adânci nişte falii care preferăm noi să fie închise".

În aceeaşi conferinţă de presă, Iohannis a spus că "trebuie să vedem unde să ne concentrăm, ca să crească iarăşi încrederea cetăţenilor în ceea ce face Uniunea". "Este o distanţă prea mare între cetăţeanul european şi clasa politică europeană. Trebuie să ne reapropiem. Trebuie să venim cu soluţii nu pe termen scurt, ci pe termen mediu şi lung şi trebuie să discutăm aceste soluţii cu cei care sunt vizaţi de ele", a declarat şeful statului.

"Şi ca să nu rămân doar în sfera pur teoretică, o să vă dau un exemplu din ceea ce în aceste zile a dus la multe frământări în Uniune, de politica agricolă comună. Deciziile referitoare la politica agricolă comună s-au luat în 2020, înainte de pandemie. Nota bene: suntem în 2024. Oare de ce a fost nevoie să avem după patru ani proteste masive ale fermierilor în toată Uniunea Europeană, aproape, ca să ne dăm seama că unele concepte trebuie rediscutate? Patru ani ne-a luat ca să ne dăm seama, după proteste masive, că anumite lucruri trebuie rediscutate cu fermierii. Este doar un exemplu cum de multe ori suntem prea departe de interesele oamenilor, pe care până la urmă vrem să-i ajutăm să îşi facă treaba", a detaliat el.

"Pe de altă parte, sunt, fără îndoială, şi chestiuni strategice legate de conceptul de Uniune Europeană, de care trebuie să ne ocupăm cu cât mai repede, cu atât mai bine. Funcţionarea Uniunii în interior trebuie să devină mai eficientă, mai fluidă, mai rapidă. Deci, arhitectura Uniunii trebuie îmbunătăţită. Uniunea trebuie să se extindă - asta este opinia mea. Este nevoie să includem Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest. Ei vor să fie parte din Uniune, noi vrem să fie cu noi. De ce durează pentru unii deja de 20 de ani aceste discuţii? Deci trebuie să fim şi aici mai hotărâţi, mai aplicaţi. Sunt pe lângă asta şi multe alte probleme care trebuie rezolvate urgent: climă, mediu, competitivitate şi multe alte chestiuni", a mai apreciat el. AGERPRES/(AS - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: presidency.ro