Propunere legislativă privind reglementarea cadrului general de organizare şi funcţionare a sistemului naţional de biblioteci din România

Un grup de parlamentari PSD, printre care doi foşti miniştri ai Culturii, au depus o propunere legislativă privind "Legea bibliotecilor", proiect care reglementează cadrul general de organizare şi funcţionare a sistemului naţional de biblioteci din România, patrimoniul bibliotecilor şi modul de administrare a acestuia, finanţarea bibliotecilor, statutul personalului bibliotecilor, precum şi drepturile şi obligaţiile utilizatorilor.
"Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de biblioteci din România sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege", prevede proiectul.
Statul garantează funcţionarea bibliotecilor în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată, privind dreptul la informaţie şi accesul la cultură, potrivit proiectului. De asemenea, după forma de constituire şi administrare a patrimoniului, bibliotecile sunt de drept public şi de drept privat.
Bibliotecile de drept public se înfiinţează şi se organizează în subordinea autorităţilor şi instituţiilor publice şi funcţionează potrivit regulamentelor proprii aprobate de aceste autorităţi sau instituţii. Bibliotecile de drept privat se înfiinţează de către persoane juridice de drept privat sau persoane fizice de drept privat şi se organizează şi funcţionează în condiţiile prezentei legi.
După forma de organizare, bibliotecile pot fi cu personalitate juridică sau fără personalitate juridică. După gradul de acces la colecţii şi servicii, bibliotecile pot fi cu acces nelimitat sau cu acces limitat. După structura colecţiilor, bibliotecile pot fi enciclopedice sau specializate.
În bibliotecile de drept public consultarea colecţiilor şi a bazelor de date proprii este gratuită.
Bibliotecile de drept public oferă serviciile stabilite prin regulamentele proprii de organizare şi funcţionare, în condiţiile legii, pe bază de tarife, cu avizul autorităţii finanţatoare. Bibliotecile de drept public pot fi desfiinţate doar în cazul încetării activităţii autorităţilor sau instituţiilor care le-au înfiinţat sau finanţat şi numai în condiţiile preluării întregului patrimoniului lor de către o altă bibliotecă de drept public.
Sistemul naţional de biblioteci, în raport cu funcţiile şi atribuţiile acestora, este structurat astfel: Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Academiei Române, bibliotecile centrale universitare, bibliotecile universitare, bibliotecile specializate, bibliotecile publice şi bibliotecile şcolare.
Din categoria bibliotecilor publice fac parte Biblioteca Metropolitană Bucureşti, bibliotecile judeţene, bibliotecile municipale şi orăşeneşti, bibliotecile comunale şi bibliotecile publice de drept privat.
"Având în vedere cele de mai sus, putem constata că Legea bibliotecilor nr. 334/2002 nu mai răspunde noilor cerinţe şi realităţi din domeniu. Prin acest proiect de lege propunem actualizarea terminologiei de specialitate, definirea de noi concepte, definirea de roluri noi pentru biblioteca publică de drept public, întărirea caracterului legii ca şi formă unică care să guverneze sistemul de biblioteci din România. Totodată, propunem protejarea instituţiei bibliotecare în vederea asigurării unitare a accesului la informaţie şi cultură al tuturor cetăţenilor", subliniază în expunerea de motive deputatul PSD Ionuţ Vulpescu, fost ministru al Culturii.
Alte prevederi ale proiectului de lege vizează specificarea dreptului bibliotecilor de a se organiza în consorţii în vederea partajării resurselor, actualizarea funcţiilor specifice fiecărui tip de bibliotecă din cadrul Sistemului naţional de biblioteci şi funcţionarea Comisiei Naţionale a Bibliotecilor sub autoritatea Ministerului Culturii, adaugă acesta, în numele iniţiatorilor, printre care se numără senatorul PSD Lucian Romaşcanu, fost ministru al Culturii.
"Având în vedere rolul pe care îl au în dezvoltarea competenţelor digitale, considerăm necesară o anexă privind dotările minime cu echipament IT&C pentru fiecare categorie de bibliotecă. De asemenea, având în vedere noile medii folosite pentru exprimarea artistică şi culturală, considerăm oportună introducerea culturii digitale, alături de cultura scrisă, în categoria bunurilor culturale. Nu în ultimul rând, proiectul de lege prevede menţionarea rolului de coordonator metodologic pentru biblioteci şcolare a bibliotecii Casei Corpului Didactic şi introducerea, alături de bibliotecile şcolare, a centrelor de documentare şi informare (CDI), care funcţionează în unităţile de învăţământ preuniversitar de peste 15 ani", se mai arată în expunerea de motive.
Potrivit datelor prezentate de iniţiatori, în 2019 bibliotecile din România aveau în colecţii un număr de 16.853.941 volume, iar în acelaşi an erau achiziţionate un număr de 1.757.503 de volume, faţă de un minim necesar legal de 9.618.846 volume. Această continuă subfinanţare a achiziţiei de publicaţii pentru biblioteci, adaugă aceştia, a condus la o scădere a numărului de cititori de la aproximativ 10.000.000, la numai 3.101.970 în 2019. în mod evident, această subfinanţare se răsfrânge asupra pieţei de carte şi a întregului lanţ economic care rezidă din aceasta: editor, tipograf şi librar.
Propunerea legislativă a fost depusă la Senat, ca primă Cameră sesizată. AGERPRES/(AS-autor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Prezidențiale2025/ INTERVIU Victor Ponta: Proiectul meu de țară - România să își stabilească propriile priorități
Victor Ponta, candidat independent la alegerile prezidențiale, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că România este deja o țară matură, nu mai este o ''adolescentă'' în rândul statelor democratice, de aceea, ca și un om la 35 de ani, trebuie să-și decidă propriile priorități, ''să nu și le mai stabilească &ici
Funeralii Papa Francisc/ Ilie Bolojan și Marcel Ciolacu - prezenți la ceremonia de înmormântare a Suveranului Pontif
Președintele interimar Ilie Bolojan și premierul Marcel Ciolacu participă sâmbătă, la Vatican, la funeraliile de stat ale Sanctității Sale Papa Francisc. În delegația oficială a României care va merge la Vatican se află și ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu. Sâmbătă va fi zi de doliu național &i
Prezidențiale2025/ Gorghiu, după decizia ICCJ: Procesul electoral continuă conform calendarului
Procesul electoral continuă conform calendarului, în baza actelor normative care sunt în vigoare, a declarat vineri fostul ministru al Justiției Alina Gorghiu, după decizia Înaltei Curți care a admis recursul împotriva sentinței Curții de Apel Ploiești care suspendase hotărârea CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile
Ministrul Hurezeanu: România își menține angajamentul cu privire la protejarea frontierelor externe ale UE
România își menține angajamentul cu privire la protejarea frontierelor externe ale UE, a transmis ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul său austriac, Beate Meinl-Reisinger. Șeful diplomației române s-a aflat joi și vineri în vizită de lucru în cap
USR solicită CSM calificativul judecătorului de la CA Ploiești: Sistemul de evaluare a magistraților trebuie reformat
Uniunea Salvați România (USR) solicită Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să confirme public dacă judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești, cel care a pronunțat sentința de anulare a deciziei Curții Constituționale privind alegerile prezidențiale de anul trecut, a obținut calificativul 'Foarte bine' la ultima sa evaluare profesională.
Ciolacu: Aderarea la UE, alături de cea la NATO - cel mai important obiectiv, după căderea comunismului
Premierul Marcel Ciolacu a afirmat vineri, la aniversarea a 20 de ani de la semnarea Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană, că aderarea la UE, alături de cea la NATO, reprezintă cel mai important obiectiv național al țării noastre după căderea comunismului, care a antrenat modernizarea societății românești. 'Ani
MAE: Cazul românului reținut de FSB este mai vechi; demersuri pentru a-i acorda protecție
Cazul românului reținut de Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB) este din decembrie anul trecut, autoritățile române făcând eforturi pentru a-i asigura protecție și asistență consulară, a transmis, vineri, Ministerul Afacerilor Externe (MAE). 'Are toate datele unui caz de manual FIMI RU de 'reî
Prezidențiale2025/Lasconi: Trăim cea mai prosperă perioadă din istoria noastră; să păstrăm drumul spre Vest
Președinta USR, Elena Lasconi, a declarat, vineri, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, că România este în 'cea mai prosperă' perioadă din istorie și se poate face 'mai mult și mai bine' prin menținerea 'drumului drept spre Vest'. 'Acum 20 de a
Bolojan - întâlnire cu delegația ODIHR care se află în România în cadrul unei misiuni de observare a procesului electoral
Președintele interimar Ilie Bolojan a primit vineri, la Palatul Cotroceni, o delegație a Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), condusă de Eoghan Murphy, șef al misiunii de observare a alegerilor în România. Potrivit Administrației P
Prezidențiale2025/Sebastian Popescu: Decizia CA Ploiești - un precedent periculos și o încălcare flagrantă a principiilor democratice
Sebastian Popescu, candidatul Partidului Noua Românie la alegerile prezidențiale, dezaprobă decizia Curții de Apel Ploiești de a suspenda Hotărârea CCR privind anularea scrutinului preziden
Prezidențiale2025/DREPT - plângere penală la DNA împotriva AEP; documentul - cu scopul de a afecta imaginea lui Nicușor Dan
Partidul DREPT anunță vineri că depune plângere penală la DNA împotriva Autorității Electorale Permanente pentru 'abuz în serviciu și divulgare de informații nedestinate publicării', menționând că plângerea vizează apariția în presă a unui 'document neverificat și neasumat oficial de către AEP', cu scopul de a afecta imagin
MAE: România contribuie activ la aprofundarea proiectului european
România contribuie activ la aprofundarea proiectului european, afirmă Ministerul Afacerilor Externe, într-un mesaj transmis vineri, pe platforma X, la celebrarea a 20 de ani de la semnarea Tratatului de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană. 'Azi, ca stat membru angajat și responsabil, care se bucură de toate beneficiile apartenenței la
Prezidențiale2025/Nicușor Dan: Avem altă treabă în campania electorală decât să corespondăm cu AEP
Nicușor Dan, candidat independent la prezidențiale, a declarat vineri că nu a solicitat Autorității Electorale Permanente (AEP) lămuriri în privința documentului 'neasumat oficial' și apărut în presă, pentru că în campania electorală are alte preocupări decât să corespondeze cu AEP. 'Noi avem, totuși, în momentul acest
AUR: Pregătim o serie de acțiuni menite să restabilească democrația în România
Alianța pentru Unirea Românilor anunță că pregătește 'o serie de acțiuni menite să restabilească democrația în România', susținând că judecătorul Curții de Apel Ploiești, care a admis cererea de suspendare a hotărârii CCR prin care au fost anulate alegerile prezidențiale, a acționat 'conform propriilor convingeri juridice și în
Legea referitoare la echivalarea funcțiilor publice specifice cu funcțiile publice generale, sesizată la CCR
Președintele interimar Ilie Bolojan a trimis Curții Constituționale a României (CCR), vineri, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2024, prin care au fost modificate dispozițiile Codului administrativ referitoare la echivalarea funcțiilor publice specifice cu funcțiile publice generale.