România se află la un moment de răscruce şi are nevoie de măsuri ferme pentru a nu risca investiţii din fondurile europene, pentru a nu risca viitorul României, al generaţiilor de tineri şi de a nu nărui speranţele românilor pentru un viitor mai bun şi un trai mai decent, pentru a nu alunga din ţară investitorii şi finanţatorii instituţionali, a declarat ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

"Întâi de toate aş vrea să fac câteva clarificări. Prima, de departe măsurile noastre de reducere a cheltuielilor publice, care sunt aprobate prin trei acte normative, Ordonanţa 34 din 2023, Legea 296 recent intrată în vigoare pentru asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice a României de asemenea tratează problema cheltuielilor, iar, recent aprobata Ordonanţă 90 din 2023, adică de vineri, este cea care reglementează, din nou, aceeaşi problemă a reducerii cheltuielilor. Deci adevărul despre cele afirmate de domnul deputat Năsui poate să fie văzut şi analizat de la sine. (...) România se află la un moment de răscruce şi are nevoie de măsuri ferme pentru a nu risca investiţii din fondurile europene, pentru nu risca viitorul României, al generaţiilor de tineri şi, desigur, de a nu nărui speranţele românilor pentru un viitor mai bun şi un trai mai decent, pentru a nu alunga din ţară investitorii şi finanţatorii instituţionali", a declarat Marcel Boloş, luni, în cadrul dezbaterilor din plenul Camerei Deputaţilor la moţiunea simplă depusă de USR şi Forţa Dreptei la adresa sa.

El a subliniat că planul de măsuri fiscal-bugetare asumat de Guvern este cu peste 50% mai puţin dur faţă de angajamentele luate de România prin PNRR, document elaborat şi de susţinătorii moţiunii simple la adresa sa.

" În legea noastră cu măsurile fiscal-bugetare poate nici 50% din duritatea măsurilor pe care semnatarii moţiunii simple le-au introdus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu avem. (...) Ca să fie clar pentru toţi românii, cei care au elaborat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi, practic, ne-au condamnat fără echivoc să facem reforma fiscală, vin acum plini de patriotism feroce şi ne spun că ducem noi România pe marginea prăpastiei. (...) Dacă v-a păsat atât de mult de contribuabil, dacă aţi fi vrut să evitaţi această prăpastie la care spuneţi că noi ducem România pe marginea prăpastiei, atunci puneaţi în acelaşi PNRR că tăiaţi numai cheltuielile publice, nici un cuvânt nu este amintit despre acest lucru sau că încercaţi măcar să vă luptaţi cu evaziunea fiscală. Vedem cum, pur şi simplu, aţi preferat să puneţi această sarcină grea de a face rost de bani pe umerii exclusiv ai contribuabililor, fără ca măcar în treacăt să amintiţi de aparatul stufos de stat sau de flagelul acesta al evaziunii fiscale care a cuprins mai toate sectoarele de activitate ale economiei", a precizat Boloş.

El a punctat că, în schimb, Guvernul s-a luptat să păstreze cota unică de impozitare de 10%, să menţină cota de 8% pentru dividende, în condiţiile solicitării de creştere a acesteia la 16%, şi să respingă cu vehemenţă creşterea TVA-ului.

Boloş a punctat că în luna iunie a acestui an, când a preluat portofoliul Finanţelor, deficitul bugetar era la "cote alarmante", respectiv 2,34% din PIB, ceea ce în termeni nominali a însemnat 37,44 miliarde de lei.

"Aceasta a fost situaţia grea a României pe care am găsit-o. Pentru toată lumea este foarte clar că am ajuns într-un moment cheie în care, aşa cum spune vorba românului, "ne-am întins mai mult decât ne este plapuma", adică am cheltuit numai până în luna mai 2023 cu 37,44 miliarde de lei mai mult decât aveam veniturile realizate. Din acest motiv, Comisia Europeană s-a activat rapid şi în data de 10 iulie 2023 s-a aflat în misiune specială în România pe acest subiect, atrăgându-ne atenţia că trebuie să facem ceva cu problema deficitului bugetar întrucât ne aşteaptă o serie de reforme în faţă prevăzute în PNRR cu costuri enorme şi dacă aşa stau lucrurile ne îndreptăm spre dificultăţi financiare care pentru ţara noastră vor fi greu de rezolvat ulterior ", a declarat ministrul.

Boloş a menţionat şi că la data când a preluat mandatul ritmul anual de creştere a cheltuielilor de funcţionare ale statului a ajuns la peste 17%, iar cel al cheltuielilor de personal, de asemenea, la cote alarmante.

" Cum toate acestea nu erau de ajuns pentru noi, în Programul de convergenţă al României (...) a fost prevăzut pentru anul 2023 o ţintă de deficit bugetar de 4,4% din PIB fără ca un astfel de obiectiv să fie însoţit de măsuri fiscal-bugetare, de tăiere de cheltuieli publice, de măsuri de combatere a evaziunii fiscale. În lipsa unor măsuri concrete, deficitul bugetar creşte în continuare, deşi ne-am chinuit cu măsuri interne să-l ţinem pe loc în lunile iunie, iulie şi august. Chiar şi aşa, deficitul bugetar a ajuns la cote alarmante la sfârşit de septembrie, respectiv la 3,56 din PIB, adică nu mai puţin de 56,96 miliarde lei, (...) iar datoria publică se apropie vertiginos de 800 de miliarde de lei. Consecinţa, una fără precedent, dobânzile, în acest an, vor depăşi 30 de miliarde de lei, ceea pe viitor va pune presiune şi mai multă pe cheltuielile bugetului de stat ", a declarat Boloş.

Acesta a mai punctat că, în lipsa unor măsuri precum cele adoptate de Guvern, riscul cel mai mare este acela de a bloca investiţii de peste 75 de miliarde de euro din fonduri europene. AGERPRES/ (A - autor: Daniel Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)