Deputaţii au dat, marţi, vot favorabil legii reexaminate pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, care propune, în principal, stabilirea unei noi modalităţi de organizare şi funcţionare a Consiliului Concurenţei, inclusiv din perspectiva numirii membrilor şi a personalului acestei autorităţi, precum şi măsuri care vizează modul de constituire şi utilizare a veniturilor aferente Consiliului Concurenţei.

S-au înregistrat 194 de voturi "pentru", 53 de voturi contra şi 7 abţineri.

Potrivit unui amendament al PSD şi PNL, plenul Consiliului Concurenţei este organul colegial format din 11 membri şi anume un preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi 8 consilieri de concurenţă, numiţi prin hotărâre a Parlamentului la propunerea: Senatului - 4 membri; Camerei Deputaţilor - 5 membri; preşedintelui României - 2 membri. Birourile permanente ale celor două Camere înaintează propunerile transmise şi, în urma verificării îndeplinirii condiţiilor de legalitate, comisiile permanente de specialitate întrunite în şedinţă comună întocmesc un aviz comun pe care îl prezintă în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. Candidaturile se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului celor două Camere.

În prezent, plenul Consiliului Concurenţei este format din 7 membri - un preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi 4 consilieri de concurenţă, iar numirea membrilor acestuia se realiza de către preşedintele României, la propunerea Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei, cu avizul Guvernului şi după audierea candidaţilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Pentru a fi numit membru al Consiliului Concurenţei, o persoană trebuie să îndeplinească o nouă condiţie - să nu fie incapabilă ori să nu fi fost condamnată pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani sau mai mare, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea, amnistia post-condamnatorie sau dezincriminarea faptei.

Mandatul de membru al Plenului Consiliului Concurenţei încetează şi prin revocare, în cazul în care nu mai îndeplineşte condiţiile cerute de lege pentru numirea în funcţie sau în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru săvârşirea unei infracţiuni.

Potrivit unui amendament, se abrogă prevederea din forma legii trimisă la promulgare conform căreia "persoana propusă pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei trebuie să aibă o vechime de cel puţin 10 ani într-o funcţie de demnitate publică sau de conducere cu responsabilităţi ce implică o înaltă competenţă profesională şi managerială". Potrivit legii în vigoare, preşedintele trebuie să fi îndeplinit o funcţie de conducere cu largi responsabilităţi, în care a făcut dovada competenţei sale profesionale şi manageriale.

"Preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii de concurenţă trebuie să aibă o independenţă reală şi să se bucure de o înaltă reputaţie profesională şi probitate civică. Durata unui mandat este de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestuia o singură dată", prevede un alt amendament.

În cazul în care funcţia de preşedinte sau/şi vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei este vacantă, până la numirea, în condiţiile legii, a unui nou preşedinte sau/şi vicepreşedinte, pentru durata rămasă din mandat interimatul va fi asigurat de unul dintre vicepreşedinţii Consiliului de Concurenţa pentru funcţia de preşedinte şi de un consilier de concurenţă pentru funcţia de vicepreşedinte, ales prin votul majorităţii membrilor Consiliului, potrivit unui alt amendament.

Consiliul Concurenţei poate fi reprezentat în faţa instanţelor de judecată de către funcţionarii publici de specialitate cu studii juridice, potrivit atribuţiilor stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare adoptat de Consiliul Concurenţei.

Potrivit unui alt amendament, se introduce funcţia de director general. Astfel, "funcţiile publice de specialitate de conducere ale Consiliului Concurenţei sunt: director general, director, director adjunct, şef serviciu şi şef birou".

Consiliul Concurenţei poate înfiinţa şi desfăşura o activitate finanţată integral din veniturile proprii şi în acest scop poate reţine şi utiliza veniturile din taxa de autorizare a concentrărilor economice.

Numai în cazul în care există indicii temeinice că pot fi găsite documente/informaţii necesare investigării unei încălcări a prezentei legi, în baza procedurii legale, inspectorii de concurenţă, cu excepţia inspectorilor debutanţi, sunt abilitaţi cu puteri de inspecţie. Contravenţiile prevăzute în prezenta lege se constată şi se sancţionează de către Plenul Consiliului Concurenţei.

Deputata USR Cristina Prună a acuzat ipocrizia "coaliţiei toxice PSD-PNL", şi a precizat că legea nu este susţinută de colegii săi de grup.

"Era grabă mare să schimbaţi membrii din Consiliul Concurenţei. Dar poate cea mai importantă prevedere din această lege este ipocrizia voastră, pentru că acum un an, pe vremea aceasta, atunci când USR a spus că membrii comitetului de reglementare al ANRE nu pot să stea acolo fără să fie revocaţi şi că trebuie o regulă ca să poată fi revocaţi, ne-aţi spus că asta afectează autonomia şi independenţa instituţiei. La Consiliul Concurenţei nu este tot independenţă şi autonomie? De ce vreţi să-i scoateţi din joc pe actualii membrii ai Consiliului Concurenţei pe nepusă masă? (...) Să vă fie ruşine pentru ceea ce faceţi!", a susţinut Cristina Prună.

Deputatul independent Ludovic Orban a anunţat că şi deputaţii din Forţa Dreptei se opun proiectului de lege "băgat în dezbaterea Parlamentului când lumea se gândeşte la cu totul alte lucruri şi care de fapt urmăreşte să desăvârşească ocuparea instituţiilor statului român de către PSD".

"Nu vă mai ajunge, nu vă mai ajunge, tovarăşilor din PSD, că aţi pus mâna pe toate instituţiile statului, că l-aţi plasat pe Iordache la Consiliul Legislativ - Ciordache denumit - că aţi ocupat Curtea de Conturi cu personaje nedemne care, în loc sa păzească banul public, fură din banul public, gen Bădălău. (...) Acesta este unicul scop al acestei legi - ca PSD să pună mâna şi pe Consiliul Concurenţei, să controleze şi această instituţie care trebuie să vegheze la corectitudinea competiţiei economice între agenţii economici", a transmis Orban.

Deputatul AUR George Simion a declarat că instituţia Consiliului Concurenţei "trebuie să iasă de sub conducerea lui Klaus Werner Iohannis".

"Consiliul Concurenţei, aşa cum a funcţionat sub domnul Chiriţoiu, cu Raiffeisen printre cei aflaţi la conducerea instituţiei, nu lucrează în interesul românilor, lucrează în interesul companiilor care ar trebui să fie verificate. Consiliul Concurenţei trebuie să iasă de la conducerea acestui preşedinte care a distrus România şi a făcut politica Raiffeisen Bank şi a primit din partea Raiffeisen Bank 14 ani de zile chirie, bani. Consiliul Concurenţei trebuie eliberat de Klaus Iohannis, de domnul Chiriţoiu şi de cei care fac din această instituţie una inutilă", a susţinut Simion.

La finalul votului, liderul deputaţilor USR, Ionuţ Moşteanu, a anunţat că ia în calcul atacarea legii la CCR, "aceasta fiind o lege de pe vremea lui Dragnea şi Nicolicea", care urmăreşte subordonarea politică a Consiliului Concurenţei.

Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată în cazul acestui proiect de lege, Senatul fiind for decizional. AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)