INTERVIU Ministrul Nicu Popescu: Republica Moldova - cel mai fragil vecin al Ucrainei; e nevoie urgentă de ajutor (AUDIO/VIDEO)
Ministrul moldovean al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Nicu Popescu, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că ţara sa este "cel mai fragil vecin al Ucrainei", motiv pentru care are nevoie de sprijin şi de finanţare europeană pentru că, spune diplomatul, "nimeni nu are niciun interes ca realităţile din Republica Moldova să se degradeze mai mult".
"Evident că tragedia Ucrainei este mult mai gravă decât situaţia de la noi, dar absolut nimeni nu are niciun interes ca realităţile din Republica Moldova să se degradeze mai mult. Comunicăm acest lucru partenerilor externi şi avem nevoie urgent de continuarea ajutorului umanitar oferit refugiaţilor, dar avem nevoie şi de fonduri pentru a continua să ajutăm cetăţenii noştri, să limităm impactul negativ major al acestui război asupra economiei noastre, asupra societăţii noastre, asupra preţurilor la resursele energetice. Şi avem nevoie urgent de mecanisme de relocare a refugiaţilor, astfel încât acei refugiaţi care îşi doresc să continue drumul lor în restul Uniunii Europene să o facă cât mai repede, pentru că în Republica Moldova capacităţile de a asigura acest val sunt foarte limitate", a afirmat ministrul de la Chişinău.
Nicu Popescu a vorbit despre situaţia din regiune, context în care a subliniat că Executivul de la Chişinău s-a pregătit pentru "întregul spectru de scenarii din regiune".
AGERPRES: Domnule ministru, cum s-a poziţionat Republica Moldova faţă de conflictul dintre Rusia şi Ucraina?
Nicu Popescu: Republica Moldova a condamnat această agresiune rusească absolut nemotivată asupra unui stat independent, suveran, care este Ucraina. Republica Moldova a condamnat cu fermitate acest atac. Continuă şi sprijină şi promovează respectul pentru integritatea teritorială, în hotarele internaţional recunoscute ale Ucrainei. Aceasta este poziţionarea clară a Republicii Moldova. În acelaşi timp, Republica Moldova este un stat neutru, conform Constituţiei din 1994 şi, evident, trebuie să ţină cont inclusiv de această prevedere de neutralitate. Poziţionarea noastră diplomatică este clară, este fermă. În acelaşi timp, această poziţionare trebuie făcută în limitele constrângerilor şi realităţilor constituţionale din Republica Moldova.
AGERPRES: În acest context total nedorit, consideraţi că este oportună, din punct de vedere politic, diplomatic şi social, deschiderea unui dialog pentru organizarea unui referendum privind unirea cu România?
Nicu Popescu: Orice decizie majoră privind viitorul acestui stat urmează a fi luată de către cetăţenii Republicii Moldova şi, în acest sens, cetăţenii vor decide care este viitorul Republicii Moldova.
AGERPRES: Dar poate fi discutată, în acest moment, organizarea uni referendum pe această temă?
Nicu Popescu: Cetăţenii discută altfel de subiecte. La această etapă, după cum vedeţi, acest subiect nu este discutat de către clasa politică. Este discutat în societate, dar, până la urmă, situaţia este absolut clară, cetăţenii Republicii Moldova vor decide care este viitorul acestei ţări. Aţi văzut că am depus şi cerere de aderare la Uniunea Europeană. Pentru societatea noastră, pentru ţara noastră, pentru cetăţenii noştri este foarte important să ancorăm Republica Moldova în spaţiul european, în spaţiul valoric european, în spaţiul european care, pentru noi, înseamnă pace, libertate, solidaritate. Ne permite să asigurăm un viitor demn pentru populaţia noastră şi dorinţa noastră de a ne apropia prin Europa la această etapă este focusată pe efortul nostru de a aduce Republica Moldova în interiorul Uniunii Europene.
AGERPRES: Din perspectiva Republicii Moldova, care consideraţi a fi cea mai sigură "umbrelă" de protecţie în contextul actual?
Nicu Popescu: Noi nu putem opera cu construcţii teoretice, nu putem face predicţii, nu putem specula. Ceea ce putem noi face este să reamintim faptul că în 1994 Republica Moldova a adoptat o Constituţie care prevede neutralitatea acestei ţări. De atunci, nu s-a încercat şi nu a fost modificată această prevedere constituţională şi, prin urmare, noi acţionăm în cadrul Constituţiei existente în Republica Moldova.
AGERPRES: Care este poziţia Republicii Moldova faţă de cererea Transnistriei de a solicita independenţa?
Nicu Popescu: Transnistria periodic reiterează aceste solicitări. Evident că, în acest context foarte tensionat din regiune, această reiterare nu a dat bine pentru eforturile de a menţine calmul în ţara noastră. În acelaşi timp, noi ştim cu toţii foarte bine că Transnistria, regiunea transnistreană a Republicii Moldova, continuă şi îşi doreşte să beneficieze de legăturile Republicii Moldova cu spaţiul european, inclusiv legături comerciale, şi, de fapt, cea mai mare parte a produselor exportate din regiunea transnistreană se îndreaptă spre Uniunea Europeană. În acest sens, şi regiunea transnistreană a Republicii Moldova este un beneficiar al relaţiei foarte apropiate pe care o are Republica Moldova cu Uniunea Europeană.
Foto: (c) Cristian LUPAŞCU / AGERPRES
AGERPRES: Dacă tot am vorbit de Transnistria, cum îşi asigură Republica Moldova sursele de energie în acest moment?
Nicu Popescu: În acest moment, sursele de energie ale Republicii Moldova sunt achiziţionate doar din Federaţia Rusă, dacă ne referim la gaz, iar atunci când ne referim la electricitate, cea mai mare parte a necesităţilor Republicii Moldova de electricitate sunt achiziţionate pe partea stângă a Nistrului din regiunea transnistreană.
AGERPRES: Există un pericol de blocaj?
Nicu Popescu: Acum, în regiunea în care trăim noi, există foarte multe pericole, în foarte multe domenii, şi în domeniul social, în domeniul economic, în domeniul energetic, în domeniul militar. Nu mă refer doar la Republica Moldova, mă refer absolut la toate statele din regiune şi, evident, şi Republica Moldova trebuie să facă faţă foarte multor pericole regionale, inclusiv în aceste domenii menţionate.
AGERPRES: Este afectată Republica Moldova de restricţiile impuse de autorităţile internaţionale Rusiei?
Nicu Popescu: La această etapă, nu am văzut careva informaţii care ar fi calculat sau evaluat impactul acestor restricţii. Pentru noi este foarte important ca războiul din Ucraina să se termine, este foarte important ca guvernabilitatea, stabilitatea şi democraţia în Ucraina să prevaleze şi, în acest sens, speranţa noastră, şi spunem acest lucru ferm, este că noi sprijinim o soluţie diplomatică cât mai rapidă şi o încetare a acestui război.
AGERPRES: Pe fondul acestui conflict ruso-ucrainean, au fost luate măsuri de protecţie a economiei interne a Republicii Moldova?
Nicu Popescu: De mai multe luni, Guvernul Republicii Moldova s-a pregătit pentru întregul spectru de scenarii din regiune, inclusiv ne-am pregătit pentru acest val de refugiaţi, căruia îi facem faţă şi, prin acţiunile noastre, am asigurat o tranzitare, dar şi o prezenţă demnă pentru aceşti bieţi oameni care sunt forţaţi să fugă din casele lor de acţiunile militare contra Ucrainei. În acest sens vă doar un exemplu al modului cum Guvernul din Republica Moldova s-a pregătit pentru întreg spectrul de scenarii posibile din regiunea noastră, inclusiv pentru problema refugiaţilor şi acest lucru de pregătire, planificare a statului nostru, a instituţiilor noastre pentru scenariile negative continuă.
AGERPRES: Are nevoie Republica Moldova de un ajutor de urgenţă, atât de resurse umane şi logistice, cât şi financiare din partea statelor membre ale Uniunii Europene?
Nicu Popescu: Republica Moldova are nevoie urgentă de ajutor. Republica Moldova are cea mai înaltă rată de refugiaţi pe cap de locuitor, raportat la populaţia ţării noastre, peste trei procente din populaţia ţării noastre sunt refugiaţi. Dacă aplicaţi această cifră la populaţia altor ţări europene, bunăoară, dacă îmi permiteţi să iau Franţa, Italia sau Marea Britanie, trei procente ar fi reprezentat aproximativ 1,8 milioane de refugiaţi într-o ţară mare europeană. Încercăm să explicăm acest lucru partenerilor europeni, astfel încât ei să înţeleagă cât de urgentă şi gravă este situaţia din Republica Moldova. În acelaşi timp, Republica Moldova este cel mai fragil vecin al Ucrainei, atunci când ne uităm la aspectele economice, capacitatea de rezilienţă. Evident că tragedia Ucrainei este mult mai gravă decât situaţia de la noi, dar absolut nimeni nu are niciun interes ca realităţile din Republica Moldova să se degradeze mai mult. Comunicăm acest lucru partenerilor externi şi avem nevoie urgent de continuarea ajutorului umanitar oferit refugiaţilor, dar avem nevoie şi de fonduri pentru a continua să ajutăm cetăţenii noştri, să limităm impactul negativ major al acestui război asupra economiei noastre, asupra societăţii noastre, asupra preţurilor la resursele energetice. Şi avem nevoie urgent de mecanisme de relocare a refugiaţilor, astfel încât acei refugiaţi care îşi doresc să continue drumul lor în restul Uniunii Europene să o facă cât mai repede, pentru că în Republica Moldova capacităţile de a asigura acest val sunt foarte limitate.
AGERPRES: Există investitori puternici ruşi în Republica Moldova? Dacă există, aţi luat măsuri faţă de ei?
Nicu Popescu: La această etapă, principala preocupare a Guvernului este gestionarea crizei migraţionale. Nu s-a făcut o analiză a situaţiei. Deocamdată suntem abia la etapa analizei, a impactului situaţiei actuale asupra economiei.
AGERPRES: Este pregătită Republica Moldova să facă faţă unui eventual atac al Rusiei asupra sa?
Nicu Popescu: Republica Moldova şi Guvernul Republicii Moldova se pregătesc pentru întreg spectrul de scenarii. Am făcut acest lucru de mai multe luni. În acelaşi timp, Republica Moldova este un stat neutru şi nu există absolut niciun motiv pentru a atrage Republica Moldova în această degradare a situaţiei regionale. AGERPRES/(A - autor: Cristian Lupaşcu, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Merkel: Democrația - o formă potrivită pentru siguranță și libertate; trebuie să cheltuim mai mult pentru apărare
Fostul cancelar german Angela Merkel și-a exprimat, marți, încrederea în faptul că democrația și libertatea pot garanta în continuare un viitor bun și sigur, menționând că va trebui să cheltuim mai mult pentru apărare.
RADR2026/ A fost lansat Premiul Rațiu pentru Diplomație
Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat marți seara lansarea, în cadrul Galei RADR 2026, a Premiului Rațiu pentru Diplomație. 'România are o istorie complicată, cu scene dureroase și scene curajoase, nu cred că trebuie să ne ferim de ea. Din contră, în tot acest an am susținut că România este
Merkel despre formarea unui guvern în România: E nevoie de oameni dispuși să facă compromisuri; aveți câțiva
Fostul cancelar german Angela Merkel, care și-a lansat, marți, la Ateneul Român, volumul 'Libertate. Amintiri 1954 - 2021', a afirmat că România a realizat mult în ultimele decenii, exprimându-și încrederea în găsirea compromis care să ducă la formarea unui guvern în România. 'Bineînțeles că nu
Convorbire Ilie Bolojan - Mark Rutte; au discutat despre provocările de securitate din zona Mării Negre
Prim-ministrul interimar Ilie Bolojan a avut marți o convorbire cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, privind principalele provocări de securitate din regiunea noastră, cu accent pe războiul din Ucraina și situația de securitate din Marea Neagră. ''Prim-ministrul i-a mulțumit secretarului general și NATO pentru
VIDEO Cătălin Predoiu: Este necesară elaborarea unui concept de apărare privind dronele
Ministrul interimar al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, spune că este necesară elaborarea unui concept de apărare privind dronele raportat la natura și complexitatea acestei noi amenințări, cu consultarea tuturor instituțiilor, inclusiv a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. ''Recenta dezbatere din Comisia de apărare a Senatului
USR și PNL atacă la CCR modificarea componenței Biroului permanent al Camerei Deputaților
USR și PNL au anunțat că atacă la CCR hotărârea privind modificarea componenței Biroului permanent al Camerei Deputaților, apreciind că acest lucru s-a realizat prin încălcarea regulilor constituționale și parlamentare privind reprezentarea grupurilor politice. Prin această hotărâre, adoptată marți, în prima zi a sesiun
VIDEO Nicușor Dan, viitorilor magistrați: Aveți o mare responsabilitate și e nevoie de curajul propriei opinii
Președintele Nicușor Dan le-a transmis, marți, noilor absolvenți ai Institutului Național al Magistraturii (INM) că au o responsabilitate mare și că nu crede că există profesie administrativă în România în care imaginea statului să fie mai legată de o persoană care exercită o funcție.
VIDEO Camera Deputaților și-a ales noul Birou permanent
Plenul Camerei Deputaților a ales, marți, noua componență a Biroului permanent, pentru sesiunea ordinară de toamnă din acest an.
Ionel Bogdan (PNL): S-a format o nouă majoritate la Camera Deputaților, între PSD și AUR
Deputatul PNL Ionel Bogdan a susținut marți că, odată cu începutul sesiunii parlamentare, ''s-a format o nouă majoritate la Camera Deputaților, între PSD și AUR'' și a precizat că ieșirea din sala de plen a colegilor săi a vrut să demonstreze tocmai acest lucru. ''S-a format o nouă majoritate în Camera
VIDEO Camera Deputaților/ Prima ședință din sesiunea ordinară a început cu dispute; PNL și USR au ieșit din sală
Prima ședință de plen a Camerei Deputaților din sesiunea ordinară a început, marți, cu dispute între parlamentari privind repartizarea funcțiilor din Biroul permanent. Deputații PNL și USR au contestat propunerea prezentată în plen și au părăsit ulterior sala. Președintele de ședință, Natalia Intotero, a prezentat la în
AEP: 19.034.549 cetățeni cu drept de vot, înscriși în Registrul electoral până la 31 august
Autoritatea Electorală Permanentă a informat marți că numărul total al cetățenilor cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 31 august 2026 este de 19.034.549, cu 3.091 mai mulți față de data de 31 iulie 2026, când figurau înscriși 19.031.458 de alegători români. Potrivit unui comunicat al AEP, tr
VIDEO Bolojan: România a absorbit 90% din granturi și 95% din împrumuturile PNRR; 2.000 de lucrări - nefinalizate
Premierul interimar Ilie Bolojan anunță că România a absorbit peste 90% din granturi și peste 95% din împrumuturile acordate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
VIDEO Senatul și-a ales noul Birou permanent
Senatul și-a ales, marți, vicepreședinții, secretarii și chestorii din Biroul permanent, pentru cea de-a doua sesiune ordinară din acest an.
Andronache: Vor fi luate măsuri administrative în cazul liberalilor care votează contra voinței grupului PNL
Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a anunțat, marți, că parlamentarii liberali care vor vota împotriva deciziilor grupului parlamentar vor fi sancționați prin măsuri administrative. ''Am stabilit o conduită coerentă a grupului parlamentar PNL, urmând ca în orice altă situație în care colegi de ai noștr
Seidler (USR): Nu vom vota un guvern din care face parte PSD sau surogat de PSD
Uniunea Salvați România nu va vota un guvern din care face parte PSD sau ''surogat'' de PSD pentru orice funcție - de premier, de ministru, de secretar de stat, de prefect, a declarat marți purtătorul de cuvânt al partidului, Cristian Seidler. ''Fiind o criză politică, noi am spus de la bun început că














