Think tank-ul Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană propune elaborarea unui program de consolidare a culturii democratice europene, în toate statele membre UE, care să nu mai plece de la ideea "comodă" şi "greşită" că sentimentul pro-european este garantat, a anunţat, marţi, profesorul universitar Valentin Naumescu, de la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, la lansarea oficială a dezbaterii naţionale privind viitorul Europei.

"Ca preşedinte al think tank-ului Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană - ICDE - anunţ propunerea noastră de a fi luată în considerare de către autorităţi: elaborarea unui program susţinut de consolidare a culturii democratice europene, în toate statele membre, deci şi în România, care să nu mai plece de la ideea comodă şi greşită că sentimentul pro-european este garantat şi toată lumea ştie ce este şi cum funcţionează Uniunea Europeană, ce beneficii uriaşe ne aduce tuturor, de ce este bine să păstrăm valorile europene şi democraţiile liberale şi de ce trebuie să rămânem într-un parteneriat strategic stând cu Statele Unite ale Americii", a declarat Naumescu, la evenimentul găzduit de preşedintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

El a mai propus ca, în cadrul reflecţiei privind viitorul Europei, să fie reargumentată solid ideea alianţei transatlantice, în special pentru generaţiile tinere, explicându-se că toate marile realizări economice şi sociale ale Uniunii Europene, "care au transformat-o în cel mai prosper, cel mai dezvoltat şi cel mai generos spaţiu de viaţă din lume", au fost posibile după 1945 datorită alianţei cu Statele Unite şi garanţiilor de securitate pe care acestea le-au oferit Europei prin intermediul NATO.

În opinia sa, pentru a avea succes, conferinţa despre viitorul Europei ar trebui să pornească de la a identifica "limpede" şi "corect" cea mai mare ameninţare la adresa perspectivelor UE.

"Dintre toate ameninţările existente, (...) cea mai periculoasă este ascensiunea curentului populist naţionalist şi suveranist, care contestă însăşi esenţa procesului de integrare europeană şi de transfer al competenţelor de la nivelul statului naţional la nivelul instituţiilor supranaţionale. Într-un mediu informaţional viciat de dezinformare, cu niveluri de cultură generală şi educaţie ştiinţifică tot mai precare, cu atrofierea până la dispariţie a cunoştinţelor istorice despre tragediile trecute ale Europei provocate de naţionalism şi a informaţiilor corecte despre rolul Uniunii în asigurarea păcii şi dezvoltării pe continent, având în vedere şi interesele destabilizatoare şi anti-occidentale cunoscute ale Rusiei şi Chinei, tot mai active şi cu tot mai mulţi agenţi de influenţă în reţelele sociale, nu este de mirare că segmente în creştere de populaţie, la nivelul statelor membre ale UE, încep să pună la îndoială ideea europeană şi beneficiile ei", a explicat Valentin Naumescu.

Profesorul universitar Alina Bârgăoanu, decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice - SNSPA, a susţinut că miza momentului privind pilonul rezilienţei UE este evitarea capcanei de a contrapune identitatea naţională cu cea europeană.

"Consider că pilonul rezilienţei îl reprezintă capacitatea de a crea cât mai multe puncte de intersecţie între ceea ce înseamnă identitatea naţională şi identitatea europeană, cât mai multe puncte de intersecţie între ceea ce înseamnă a fi bun european şi bun român. Eu consider că miza momentului, în România, dar şi în alte state membre, este de a evita capcana, oferta foarte generoasă, dacă îmi permiteţi, de a contrapune cele două identităţi, de a le transforma în blocuri ireconciliabile. Eu cred că acesta este terenul fertil al dezinformării, split-uirea societăţilor europene în tabere ireconciliabile care văd lumea în mod cu totul diferit. Cred că aceasta este prioritatea politică, prioritatea civică, prioritatea intelectuală a momentului, anume atenuarea stridenţelor de orice fel, conturarea unor opţiuni echilibrate la probleme reale şi evitarea acestei capcane, evitarea cântecului de sirenă de a crea noi falii, una fiind aceasta între naţional şi supranaţional, în cazul nostru naţional - european", a transmis Alina Bârgăoanu.

La rândul său, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice - SNSPA, Cristian Pîrvulescu, a afirmat că această conferinţă privind viitorul UE va genera la finalul său zeci de mii de idei, care, împreună, vor putea să dea "un sens" acestei dezbateri.

" Iar, în final, anul viitor în martie sunt convins că vom avea nu doar un text, nu doar o serie de idei, ci vom avea elementele unui nou început, în noul context politic, adică o nouă majoritate în Germania, sper pro-europeană, şi o nouă preşedinţie în Franţa, sper, de asemenea, pro-europeană. Cred că momentele dificile ale construcţiei europene sunt în trecut şi, de aceea, am învăţat din această criză pandemică şi vom putea în continuare construi, dar nu putem construi decât cu ajutorul celor care sunt bazele acestei construcţii, cetăţenii. Acesta este este mesajul pe care conferinţa privind viitorul Europei îl transmite", a spus Pîrvulescu. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Florea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu) 

Citiţi şi:

* VIDEO Iohannis: O Uniune a viitorului este, în viziunea României, un proiect indisolubil legat de ideea de unitate şi solidaritate europeană 

* VIDEO Iohannis: Dacă oamenii sunt educaţi nu doar că vor înţelege ce este statul de drept, îl vor apăra

* VIDEO Vălean: Dezbaterea privind viitorul Europei cere o atenţie şi mai mare asupra ideii de solidaritate între cetăţenii UE