Cristian Diaconescu a fost ales, duminică, în funcţia de preşedinte al Partidului Mişcarea Populară (PMP), în cadrul congresului formaţiunii desfăşurat la Sinaia, el fiind desemnat totodată candidatul partidului la alegerile prezidenţiale din 2024.

Diaconescu a fost singurul care şi-a anunţat intenţia de a candida împreună cu o echipă, moţiunea condusă de acesta intitulându-se "România respectată".

"Prin această moţiune (...) vă rog să daţi acestui partid solidaritate, înţelepciune şi coerenţă la nivelul local şi central şi îndrăznesc să mă oblig în faţa dvs şi să vă promit că eu am să îi dau un viitor", a spus Diaconescu în discursul său.

Totodată, el a arătat că PMP nu iese "la tarabă" pentru un alt partid politic.

"Am văzut şi eu mica propagandă anterioară acestui congres. Ne-am întrunit aici să ne punem de acord în legătură cu ce facem în continuare, în legătură cu solidaritatea noastră, în legătură cu coeziunea noastră. Nu ne-am întâlnit aici să ieşim la tarabă pentru un alt partid politic. E o discuţie separată, e o discuţie care nu poate lipsi atunci când se identifică valori comune ce pot fi împărtăşite la un moment dat, este o discuţie care este natural să se poarte pentru că solidaritatea şi coeziunea pe partea dreaptă susţinută şi de Eugen (n.r. - Tomac) şi de conducerea partidului a fost transmisă ca mesaj tuturor. Vă las pe dumneavoastră să decideţi ce fel de răspuns s-a primit. Dar în acest moment este vorba despre noi prin noi înşine, dacă cineva din partea dreaptă recunoaşte acest adaggio", a declarat Diaconescu.

Moţiunea "România respectată" a fost votată de 550 de delegaţi, alţi 11 votând "împotrivă".

"Mulţumesc foarte mult pentru încredere! Foarte mulţi dintre cei care au binevoit să mai discute cu mine în această etapă îşi terminau discursul spunând: 'urmează să vă asumaţi' (...) În mod evident urmează să îmi asum. (...) S-a pus în discuţie cuvântul fuziune. Nu există această discuţie. Ceea ce ne asumăm este în egală măsură discutarea cu fiecare organizaţie în parte în legătură cu situaţia politică din zona respectivă sub următorul titlu - ne asumăm proiectele cetăţenilor. Participarea noastră în consilii locale, consilii municipale, consilii judeţene, în primării, în comunităţile în care aceşti oameni au fost aleşi au drept prioritate proiectele care ajută acea comunitate şi cetăţenii. Aspectele politice generale le vom discuta la un moment dat, dacă va fi cazul. Din punctul meu de vedere, (...) fără o înţelegere şi o discuţie prealabilă, fără un angajament ca între oameni serioşi din politica româneacă în legătură cu oportunităţi, în legătură cu ceea ce într-adevăr beneficiază comunităţile, nu poate nimeni să ia PMP ca şi când nu ar exista. Nu mă impresionează (...) diversele exerciţii de manipulare pe Facebook", a transmis Diaconescu, în discursul său după comunicarea rezultatului votului electronic.

În cadrul reuniunii, delegaţii au votat, în majoritate, pentru renunţarea la fuziunea cu UNPR, fiind înregistrate 557 de voturi "pentru" şi 8 voturi "împotrivă".

De asemenea, în urma votului dat în Comitetul Executiv Naţional, Cristian Diaconescu a fost desemnat candidatul PMP pentru alegerile prezidenţiale din 2024.

PMP a ratat intrarea în Parlament la alegerile din decembrie 2020, după ce anterior, la alegerile europarlamentare şi locale, a obţinut rezultate considerate mulţumitoare. PMP deţine doi eurodeputaţi - Traian Băsescu şi Eugen Tomac, precum şi peste 2.000 de consilieri locali, peste 70 de consilieri judeţeni şi consilieri generali ai Capitalei şi 49 de primari. AGERPRES / (AS - autor: Anamaria Constantin, editor: Marius Frăţilă, editor online: Andreea Lãzãroiu)