Guvernul României a sesizat, vineri, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu trei acţiuni în anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I, legate de competitivitatea transportului de mărfuri, arată Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Potrivit sursei citate, dispoziţiile actelor UE vizate de acţiunile în anulare introduse de Guvernul României privesc acele aspecte care vor avea implicaţii negative semnificative asupra pieţei interne şi vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune, respectiv: interdicţia efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului; obligaţia întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operaţional al angajatorului sau la locul său de reşedinţă; obligaţia întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaţionale în termen de 8 săptămâni de la plecare; stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operaţiunilor de cabotaj; instituirea unor norme specifice privind detaşarea conducătorilor auto.

Stabilirea poziţiei Guvernului în acţiunile în anulare depuse la CJUE a fost realizată prin coordonarea dintre MAE şi Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC), sesizarea Curţii fiind înaintată prin Agentul Guvernamental pentru CJUE din cadrul MAE.

Sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene vine în continuarea demersurilor promovate în mod constant de către autorităţile române pentru contracararea caracterului restrictiv şi disproporţionat al acestor prevederi din Pachetul Mobilitate I.

MAE arată că Guvernul României intenţionează să formuleze cereri de intervenţie în acţiuni în anulare care vor fi introduse la CJUE de alte state membre UE cu interese similare.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a transmis pe Twitter, referitor la acest subiect, că "România este hotărâtă să îşi apere interesele şi drepturile".

Cele trei acte legislative care alcătuiesc Pachetul Mobilitate I, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 31 iulie 2020 şi cu privire la care Guvernul României a introdus acţiuni în anulare parţială, sunt următoarele:

- Regulamentul (UE) 2020/1054 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor;

- Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier;

- Directiva (UE) 2020/1057 a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

MAE aminteşte că România s-a opus adoptării celor trei acte legislative, alături de celelalte opt state membre cu interese similare în această materie (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia). Statul român a votat împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)