Realizarea de parteneriate cu companii din ţările NATO pentru integrarea şi producţia în fabricile industriei de apărare din România a diverselor tipuri de maşini de luptă, echipamente şi subansamble, atât pentru armata română, cât şi pentru export, în aşa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2% din PIB, este una dintre măsurile prevăzute în programul de guvernare al PNL la capitolul "Economie, Energie şi Mediul de Afaceri".

Printre măsurile prioritare pe termen scurt prevăzute în programul de guvernare, depus joi la Parlament de premierul desemnat, Ludovic Orban, în domeniul Economie, Energie şi Mediul de Afaceri, se află implementarea prevederilor legislaţiei privind guvernanţa corporativă la toate societăţile din portofoliul Ministerului Economiei, promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producţie (minereu de cupru - produs finit) în România în industria cuprului prin indentificarea unui investitor strategic pentru producerea în ţară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare, realizarea de parteneriate cu companii din ţările NATO pentru integrarea şi producţia în fabricile industriei de apărare din România a diverselor tipuri de maşini de luptă, echipamente şi subansamble atât pentru armata română, cât şi pentru export, în aşa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2% din PIB alocat Apărării şi în industria naţională.

O altă măsură pe care o are în vedere Guvernul Orban în aceste domenii este reorganizarea Companiei Naţionale ROMARM prin transformarea filialelor în societăţi comerciale cu acţionar unic - statul român, prin Ministerul Economiei - şi transformarea ROMARM în societate comercială cu atribuţii de casă de comerţ exterior în vederea stimulării exporturilor.

"În privinţa securităţii aprovizionării cu resurse energetice, Ministerul Economiei va susţine dezvoltarea producţiei de energie cu emisii reduse de gaze ce produc efect de seră. De asemenea, va promova valorificarea potenţialului de hidrocarburi, prin folosirea acestui potenţial oferit în special de proiectele din Marea Neagră, România putând deveni un furnizor regional de securitate energetică pentru Republica Moldova şi alte ţări din regiunea noastră. În acelaşi timp, diversificarea surselor şi a rutelor de aprovizionare cu resurse energetice, dar şi creşterea şi modernizarea capacităţilor de stocare sunt componente importante pentru securitatea energetică a ţării. Creşterea capacităţilor de interconectare cu statele vecine este, de asemenea, o componentă importantă a securităţii energetice. În ceea ce priveşte protecţia infrastructurii critice din sectorul energetic, Ministerul Economiei va continua să susţină activ parteneriatul strategic pe care Romania îl are cu SUA şi să promoveze nevoia implicării NATO şi UE în gestionarea acestor obiective, inclusiv cele legate de securitatea cibernetică", se mai arată în programul de guvernare.

Potrivit documentului, Ministerul Economiei va promova necesitatea îmbunătăţirii politicilor publice în domeniul eficienţei energetice şi a protecţiei consumatorilor vulnerabili de energie.

"În prezent, România risipeşte foarte multă resursă energetică, iar protecţia socială a consumatorilor vulnerabili nu este nici eficientă, nici suficientă. Este nevoie ca cei care nu îşi pot plăti facturile la energie să fie identificaţi şi ajutaţi mai mult decât în prezent. Modul de lucru de până acum, prin care toată populaţia României primeşte indirect subvenţie, trebuie să înceteze. România trebuie să încerce să aducă în dezbatere la nivelul UE problematica socială a sectorului energetic, inclusiv nevoia definirii unui concept european în privinţa sărăciei energetice şi eventual definirea consumatorului vulnerabil la nivel european", menţionează programul de guvernare.

Guvernul Orban şi-a mai propus consultarea în permanenţă a mediului de afaceri şi, în special, înaintea adoptării de măsuri legislative, prin realizarea de analize de impact în parteneriat public-privat, simplificarea procedurilor administrative (debirocratizare), dezvoltarea serviciilor de guvernare electronică şi consolidarea ghişeelor unice online, precum punctul unic de contact electronic, ghişeul virtual de plăţi, ghişeul unic pentru IMM-uri, evaluarea interoperabilităţii sistemului de comunicare a datelor între instituţii şi autorităţi publice în vederea realizării unui sistem în care beneficiarii serviciilor publice să poată opta pentru preluarea datelor şi să nu mai fie necesară depunerea documentelor la fiecare instituţie prin impunerea unor standarde comune de interoperabilitate, pregătirea unor măsuri comune cu mediul de afaceri pentru repatrierea forţei de muncă calificate, eficientizarea programului StartUp Nation, punând accent pe inovare, noi tehnologii şi performanţă antreprenorială. AGERPRES/(AS - autor: Dana Piciu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)

Citiţi şi:

* Program de guvernare/ Obiective pe termen scurt - organizarea alegerilor din 2020, reluarea dezbaterilor pe legile Justiţiei

* Program de guvernare/Guvernul optează pentru stoparea modificărilor aduse Codurilor penale; relansarea procedurii - după consultări

* Programul de guvernare/Educaţie: Cadru normativ previzibil şi stabil pentru a preveni apariţia unei noi generaţii "pierdute"

* Programul de guvernare/Evaluarea activităţii MAI şi a structurilor din subordine în vederea eficientizării, măsuri prioritare

* Programul de guvernare/Sănătate: Urgentarea demersurilor pentru construirea spitalelor regionale şi adoptarea legilor vaccinării şi prevenţiei

* Program de guvernare/Transporturi şi infrastructură: Se urmăreşte stoparea declinului companiilor de stat, inclusiv prin privatizarea lor

* Program de guvernare/ Muncă: Crearea unui climat atractiv; sistem public de pensii bazat pe contributivitate

* Programul de guvernare/Administraţie: Statul şi instituţiile publice trebuie să ofere rezultate vizibile pentru cetăţean