Guvernul optează pentru stoparea modificărilor aduse Codurilor penale aflate în Parlament, după reîntoarcerea acestora de la CCR, relansarea procesului urmând să se facă doar după consultări şi pe baza avizelor Comisiei de la Veneţia, prevede programul de guvernare propus de liberali.

"Guvernul optează pentru stoparea acestor modificări aduse Codurilor penale, aflate în Parlament, după reîntoarcerea lor de la CCR, care a stabilit că aproximativ 90 de articole erau neconstituţionale în urma acestor modificări. Aceeaşi soluţie se impune şi pentru aproximativ 70 de propuneri legislative depuse în Parlament pentru modificări punctuale ale Codurilor penale, elaborate fără ca ele să fi fost rodul unei concepţii unitare care să le coreleze. Guvernul consideră că relansarea unui proces de modificare a Codurilor penale trebuie să întrunească câteva condiţii esenţiale: a) să plece de la un proiect coerent şi unitar elaborat de o comisie de specialişti în domeniu sub coordonarea Ministerului Justiţiei, la care reprezentanţii CSM şi ai organizaţiilor profesionale ale magistraţilor, precum şi ai profesiilor juridice să participe cu statut de membru, b) să fie precedat de o dezbatere largă şi incluzivă cu societatea civilă şi profesiile juridice, atât în primele etape ale redactării proiectului, cât şi înainte de sesizarea Parlamentului şi pe parcursul dezbaterii în Parlament în cadrul comisiilor juridice ale celor două Camere, c) să aibă la dispoziţie inclusiv avize consultative prealabile ale Comisiei de la Veneţia", se precizează în document.

Potrivit acestuia, Guvernul va iniţia, prin Ministerul Justiţiei, un dialog permanent în acest sens cu CSM, asociaţiile profesionale, profesiile juridice, comisiile juridice din Parlament, Comisia Europeană şi Comisia de la Veneţia, pentru identificarea unor soluţii care să întrunească votul majorităţii şi să poată fi adoptate de Parlament.

"Guvernul are în vedere în special situaţia Secţiei speciale pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, sistemul de pensionare anticipată introdus cu începere de la 1.01.2020, (...) restrângerea atribuţiilor Preşedintelui României şi a CSM în procedura de numire a procurorilor de rang înalt, recursul compensatoriu. La acestea se adaugă şi alte vulnerabilităţi semnalate de Rapoartele (...) privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Rapoartele de evaluare ale Grupului de State contra Corupţiei (GRECO), avizele Comisiei de la Veneţia. Guvernul va urmări rezolvarea acestor vulnerabilităţi în litera, dar şi spiritul rezultatului Referendumului asupra Justiţiei desfăşurat la iniţiativa Preşedintelui României", se mai arată în programul de guvernare propus.

Conform documentului, Guvernul va aloca resursele necesare bunei funcţionări a instanţelor şi parchetelor, printre priorităţi aflându-se extinderea numărului de săli de judecată, şi va continua proiectul "Centrul Judiciar" ("Cartierul Justiţiei").

De asemenea, o altă prioritate este actualizarea şi repararea deficienţelor programului "Ecris", trecerea la pregătirea digitalizării în sistemul judiciar, iar personalul alocat desfăşurării actului de justiţie trebuie să fie suficient.

Guvernul PNL îşi propune să reacţioneze "metodic, planificat şi dur" împotriva grupărilor de crimă organizate care vizează traficul de persoane, alocând în acest sens resursele necesare Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, mai arată programul de guvernare.

"Grupările de crimă organizată, 'clanurile de interlopi', 'mafiile' de tot felul, de la cele care practică răpirile şi traficul de persoane sau de organe la cele economice, de la 'mafia' drogurilor la "mafia" lemnului sau "mafia" ţigărilor de contrabandă, vor primi din partea Guvernului un răspuns pe măsură, în raport de riscurile semnificative pe care le generează", se menţionează în document, precizându-se că Guvernul PNL va iniţia "o acţiune concertată multi-instituţională în care Ministerul Justiţiei se va implica potrivit competenţelor sale".

Politica penală va include principiul prevenţiei, al recuperării prejudiciilor, al mijloacelor alternative de pedeapsă, al mijloacelor moderne în cazurile de măsuri preventive (brăţări electronice), al pedepselor disuasive pentru cazurile de corupţie. În acest efort, dimensiunea preventivă din Strategia Naţională Anticorupţie are un rol esenţial, iar Guvernul va concentra acţiunea sa pe aspectul prevenţiei în instituţiile guvernamentale, mai precizează programul.

Totodată, Guvernul PNL vizează accentuarea principiului recuperării prejudiciilor şi sprijinirea constantă a activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, alocând resursele logistice, financiare şi de resurse umane necesare.

Guvernul îşi mai propune, pentru rezolvarea problemei condiţiilor de detenţie, modernizarea şi extinderea capacităţii penitenciarelor existente, prin construcţia de corpuri de clădire noi de câte aproximativ 200 de locuri în fiecare penitenciar, indică programul, menţionându-se că recursul compensatoriu, aşa cum a fost în final adoptat de Parlament, a condus la eliberarea unui număr considerabil de infractori periculoşi, dintre care unii au comis deja noi infracţiuni şi s-au întors în penitenciare.

În privinţa arhivei SIPA, Guvernul, prin Ministerul Justiţiei, urmează să angajeze un dialog structurat cu CSM, asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi Parlament, pentru identificarea celei mai bune măsuri, astfel încât să se asigure o protecţie adecvată a datelor şi informaţiilor, precum şi să se elimine orice risc de şantaj la adresa magistraţilor sau justiţiabililor. În absenţa unei soluţii care să întrunească un consens inter-instituţional, Executivul liberal îşi propune să creeze cadrul normativ, prin hotărâre de guvern, pentru sigilarea arhivei şi depunerea ei spre păstrare şi conservare la Arhivele Naţionale.

Guvernul PNL va acţiona în direcţia ridicării MCV, "pe baza unei cooperări pe care o doreşte şi o solicită fără echivoc loială şi onestă din partea CE şi a tuturor statelor membre".

"Politicile publice ale Guvernului Partidului Naţional Liberal în domeniul Justiţiei se întemeiază pe ataşamentul absolut faţă de principiul conform căruia drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sunt sacrosancte, garantate de Constituţie, pactele şi tratatele internaţionale privind drepturile omului la care România este parte, Tratatul Uniunii Europene, Carta drepturilor şi libertăţilor fundamentale a UE şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului - CEDO", mai indică programul propus de liberali. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)

Citiţi şi:

* Program de guvernare/ Obiective pe termen scurt - organizarea alegerilor din 2020, reluarea dezbaterilor pe legile Justiţiei

* Programul de guvernare/Educaţie: Cadru normativ previzibil şi stabil pentru a preveni apariţia unei noi generaţii "pierdute"

* Programul de guvernare/Evaluarea activităţii MAI şi a structurilor din subordine în vederea eficientizării, măsuri prioritare

* Programul de guvernare/ Finanţe: Sistem fiscal bazat pe menţinerea cotei unice de impozitare